Ce să faci în minivacanța de Paște, în județul Alba. Idei pentru destinații de poveste, unde să ieși cu familia și prietenii

Vremea relativ frumoasă din minivacanța de Paște, poate reprezenta un stimulent pentru a ieși din casă, fie că este vorba despre natură sau despre o zonă urbană. Dacă vă gândeați să propuneți familiei sau prietenilor o ieșire, vă oferim câteva idei. 

Sunt multe locuri în județul Alba, aflate la îndemână. Cu siguranță pe majoritatea le știați deja și pe unele poate chiar le-ați văzut, însă merită oricând revizitate.

În judeţul Alba sunt locuri de o frumuseţe rară, cu peisaje montane spectaculoase, peşteri care încă şi acum mai ascund secrete, drumuri de munte și aer curat, zone care păstrează urmele istoriei, numai bune de vizitat într-o zi de vară.

De la Cetatea Alba Carolina până în Munţii Apuseni sau Munţii Sebeşului, vizitatorii pot alege dintr-o mulțime de idei.

Alba Iulia: Cetatea Alba Carolina și împrejurimile

Indiferent din ce localitate a județului sunteți, merită să vizitați sau să revizitați, într-un week-end, Cetatea Alba Carolina.

Este cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din România şi include o serie de monumente pe care merită să le vedeți.

Copii se pot juca într-un spațiu imens, în care mașinile lipsesc, sau se pot da cu bicicleta.

În interiorul acesteia se află, pe lângă cele două catedrale – ortodoxă, a Încoronării, unde au fost încoronaţi regii Ferdinand şi Maria (în 1922) şi romano-catolică, edificiu datând din secolul XI, monument istoric considerat cel mai valoros monument de arhitectură de tip romanic din Transilvania, ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale vechilor conducători ai Transilvaniei – şi Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Obeliscul, Celula lui Horea (Poarta a III-a).

La Alba Iulia, mai puteţi vedea Parcul Dendrologic din zona Dealul Mamut şi puteţi închiria trotinete, pentru a vizita mai multe locaţii într-un timp mai scurt, dar puteți face şi o excursie pe mini-Transalpina de Mamut.

Minivacanța de Paște 2023: Unde putem ieși cu familia și prietenii, în județ

La maxim o oră și jumătate cu mașina din orice parte a județului, se poate ajunge la majoritatea locurilor bune de ieșit în această minivacanță.

Ampoița, Valea Gălzii, Valea Feneșului, Calcarele de la Valea Mică, Negrileasa, Lacul Iezer, Rimetea și Valea Aiudului, Piatra Craivii Valea Sebeșului, Râpa Roșie și toată zona munților Apuseni sunt doar câteva idei pentru a petrece câteva ore, sau chiar o zi întreagă, cu familia, în aer liber.

Râpa Roșie este foarte aproape de Sebeș și Alba Iulia și oferă posibilitatea unei plimbări cu adrenalină, mai ales daca aveți frică de înălțimi.

Calcarele de la Valea Mică:

O destinație frumoasă în această perioadă este Lacul Iezer.

Accesul se face pe DN74 din Alba Iulia până la Șard, apoi pe DJ107H până la Ighiu și mai apoi, pe DJ106H, până în localitatea Ighiel.

Aici se termină și drumul asfaltat, urmând apoi un drum forestier, îngust și anevoios, paralel cu pârâul Ighielului, până la lac.

Dar vestea bună este că se poate merge pe jos, într-o drumeție foarte frumoasă până acolo.

Vezi și: Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba. Idei pentru excursii de neuitat, recomandate de cititorii Alba24

Râpa Roşie, Gheţarul de la Scărişoara, şoseaua Transalpina (DN 67C),Transalpina de Apuseni, Cetatea Câlnic, Cascada de la Vidra, Cheile Râmeţului, Vânătarele Ponorului şi Dealul cu melci sau Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, sunt alte locuri în care putem fugi la sfârșit de săptămână.

Castele și cetăți din județul Alba

Dacă sunteți interesați de fortărețe și castele, cu siguranță știți că multe încă se mai păstrează în judeţul Alba.

Cetatea de la Câlnic – aflată pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO, este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Nu ratați nici Cetatea din Aiud – cu nouă turnuri şi care adăposteşte biserica reformată–calvină, o construcție în stil gotic şi palatul voievodal sau cea din Gârbova (Cetatea Greavilor) – datată în secolul al XIII-lea, unul dintre cele mai vechi monumente din Transilvania, monument istoric și de arhitectură laică.

Rapid se poate ajunge și la Cetatea la Colţeşti-Rimetea (Cetatea Trascăului) – amplasată strategic pe un vârf de deal, construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay.

Transalpina și Valea Sebeșului

La ieşire din Sebeş spre munţi începe Transalpina, adică DN 67 C, pe Valea Râului Sebeş. Întreaga zonă reprezintă una dintre cele mai frumoase din țară, cu păduri de brazi, ape reci și aer curat.

Transalpina sau Drumul Regelui străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

De altfel, pe Vârful Pătru (2.130) se află un castru roman de observație.

Atenție, mai sus de Oașa este posibil să întâlniți zăpadă.

Este cea mai înaltă şi mai spectaculoasă şosea din România, care se întrece cu Transfăgărăşanul la capitolul „cel mai bun drum de condus din lume”, care „îţi dă sentimentul minunat că te afli pe acoperişul lumii”, după cum unii reprezentanţi ai publicaţiilor auto.

Cheile Râmeţului: idei de ieșit în weekend

Este o zonă extrem de frumoasă. Drumul spre Cheile Râmețului ajunge la una dintre cele mai renumite mănăstiri din România.

Reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ, un alt obiectiv turistic. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 kilometri.

Munţii Apuseni, destinație în această minivacanță pentru orice pasionat de călătorii

Ţara Moţilor „ascunde” bogăţii nebănuite, de la tradiţii păstrate până astăzi, la păduri şi peisaje de o frumuseţe rară până la peşteri cu „secrete” care încă sunt în curs de descoperire.

Poate fi o idee bună ca în această minivacanță de Paște să porniți spre Munții Apuseni, pentru o zi plină de drumeții și aer curat.

Pe drumul dinspre Alba Iulia spre Munţii Apuseni, puteţi face o primă oprire pentru a vedea calcarele de la Ampoiţa, trei stânci albe până la care puteţi urca pe jos, traseul nefiind unul dificil.

Înapoi pe DN74, după ce aţi trecut de Zlatna (în apropierea acestui oraş se află şi rezervaţia naturală Cheile Caprei, cu acces din localitatea Feneş, pe un drum forestier – 2 kilometri) şi ne îndreptăm spre Abrud, pe DN74.

De la casele izolate, până la iarba sănătoasă şi aerul proaspăt, orice turist se poate bucura de o călătorie care-i va rămâne întipărită în minte pentru multă vreme.

În apropiere se află şi Poiana Narciselor de la Negrileasa, arie naturală protejată de interes naţional, care conservă o specie ocrotită numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.

Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni.

Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor , la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250 metri; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.

Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi.

Puteţi ajunge de pe DN 74, pe DJ 107, spre Bucium, iar de aici pr drumul comunal spre satul Valea Negrilesii, din care se desprinde un drum forestier până la poiană.

Altă cale de acces este din DN 74, din satul Feneş (7 km de Zlatna), pe Valea Feneşului, trecând după 10 km prin Rezervaţia „Cheile Feneşului”, iar după încă 15 km, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor “.

Sau, din centrul oraşului Zlatna, pe “Valea Morilor“, drum betonat pentru numai 4 km trecând prin Vâltori – Pârâul Gruiului – Runc, pe lângă Vârful Vâlcoi (1.348 metri) se ajunge după 21 km la Negrileasa.

Tot de pe DN74, după ce treceţi de Abrud, găsiţi intersecţia cu drumul ce merge spre Roşia Montană, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei.

Recent, Roșia Montană a intrat în patrimoniul mondial UNESCO.

Pe vremea romanilor, se numea Alburnus Maior. Pe lângă mărturiile de importanţă istorică şi arheologică, dar şi bisericile monument istoric din secolele XVIII-XIX, în zona Roşia Montană sunt mai multe arii naturale protejate, precum centrul istoric, Carpeni, Piatra Corbului sau Tău Găuri.

Sub zona Roşia Montană se află o reţea de galerii săpate prin metode tradiționale din perioada antică până în cea modernă, a căror lungime nu este cunoscută cu exactitate, pentru că nu a fost cercetată în întregime.

Peșterile din Apuseni: țara de sub pământ

Recomandăm chiar o excursie pe tărâmul cascadelor şi peşterilor mai mult sau mai puţin cunoscute din zonă. În Munţii Apuseni, sunt peste 400 de peşteri, iar o parte sunt în judeţul Alba.

Unele ar putea fi închise din cauza sărbătorilor de Paște, dar multe sunt sălbatice și pot fi vizitate oricând.

În zona Poşaga-Sălciua-Ponor găsim obiective turistice precum Poarta Zmeilor, Peştera de la Groşi, Cascada Şipotelor, rezervaţia naturală Vânătările Ponorului, Peştera Huda lui Papară, dar şi rezervaţiile naturale Şesul Craiului, Cheile Pociovaliştei sau Cheile Runcului.

Pentru mai multe obiective din Apuseni, citiți și: Cele mai frumoase locuri de vizitat în Munții Apuseni. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Pe raza comunei Bistra, dar la 20 de kilometri depărtare de centrul acesteia, din care 10 kilometri pe drum forestier şi restul pe potecă de munte, se află rezervaţia naturală Molhaşurile Căpăţânei, la graniţa cu judeţul Cluj. Este o zonă cu mlaştini şi lacuri de altitudine (1.600 de metri), cu specii de plante rare.

Pe DN75 la ieşirea din Câmpeni spre Vidra, spre stânga, la intersecția peste barajul de la Mihoiești, se ajunge la Dealul cu melci și cascada pe raza comunei Vidra.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu. Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. Este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Spre Arieşeni, trebuie să ne oprim la Gheţarul de la Scărişoara. Este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Pe lângă cele de mai sus, puteți descoperi și singuri locurile frumoase din Alba, în această minivacanță de Paște.