Cine va ancheta infracțiunile din justiție după desființarea Secției Speciale. Ce se întâmplă cu dosarele și cu procurorii

Secția Specială se va desființa. CSM a dat astăzi un vot majoritar în acest sens. Tot CSM a anunțat și cine va prelua dosarele prin care sunt anchetați magistrații. Acestea vor fi preluate de o secție din Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și de procurori din parchete de pe lângă curțile de apel din țară. 

Proiectul final al desființării SIIJ arată că, la data intrării în vigoare a legii, ”Secția se desființează”.

Ce se întâmplă cu dosarele aflate în curs la SIIJ

Potrivit DCNews.ro, după ce Secția Specială se va desființa, dosarele anchetate de SIIJ se transmit, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetelor competente, pentru soluționare.

Dosarele din arhivă, cauzele soluționate, ajung tot la parchetele competente, prin ”grija” PÎCCJ, în 180 de zile lucrătoare. Toate soluțiile dispuse în dosarele SIIJ vor fi supuse controlului procurorului general al României.

Aici ne referim la soluții de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată. De asemenea, conform proiectului de desființare a SIIJ, votat astăzi de CSM, actele și măsurile SIIJ, cele în curs, care vor ajunge la parchete competente, se vor afla tot sub controlul procurorul general al PÎCCJ.

Procurorii din Secția Specială se întorc la posturile anterioare

Posturile din schema Secției Speciale vor trece în schema PÎCCJ, în Secția de urmărire penală și criminalistică. Procurorii din SIIJ, inclusiv cei cu funcții de conducere, vor reveni la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condițiile legii. Detașările se mențin în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la termen.

Cine va ancheta acuzațiile cu privire la infracțiunile din justiție

De la desființarea Secției Speciale, ”infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe” vor fi anchetate de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe vor ajunge pe masa parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Cei care vor ancheta infracțiunile din justiție vor fi procurori desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani.

Condiții pentru procurorii Secția de urmărire penală și criminalistică

Procurorii care vor ancheta infracțiunile din justiție trebuie să aibă grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o vechime de 15 ani în funcție, calificativul foarte bine la ultimele două evaluări și să nu fie sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Legea mai prevede ca ei să aibă  o conduită morală ireproşabilă și o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Procurorii anchetatori din parchetele de pe lângă curțile de apel trebuie să aibă vechime de minimum 12 ani.

Câți procurori se vor ocupa de infracțiunile din justiție

În Secția de urmărire penală și criminalistică din PÎCCJ, numărul maxim al procurorilor va fi de 14. În cazul procurorilor de pe lângă curțile de apel, acestea nu pot fi mai mult de trei pentru fiecare unitate.

Procurorii desemnați vor fi propuși de plenul CSM: ”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii ce urmează a fi desemnaţi în condiţiile art. 4 şi 5 în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

Conform legii, ”Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe”.