Creșterea salariului minim generează majorarea salariilor bugetarilor. Cum se calcuează salariile de bază în sectorul bugetar

Creșterea salariului minim generează majorarea salariilor bugetarilor. Creșterea salariului minim brut pe economie conduce la o creștere a cheltuielilor cu forța de muncă în sectorul bugetar și poate avea un impact asupra cererii de angajați pentru acest sector și a ratei de ocupare a pozițiilor bugetare, care devin mai atrăgătoare în condițiile unor salarii mai mari.

În sectorul privat, majorarea salariului minim afectează abilitatea angajatorilor de a gestiona costurile adiționale cu forța de muncă. Creșterea salariului minim influențează prețurile bunurilor și serviciilor, transferând astfel costurile salariale majorate către consumatori (pentru a evita scăderea profiturilor companiilor), dar poate contribui în mod pozitiv la rata de ocupare în domenii mai puțin atrăgătoare.

România avea (conform datelor Eurostat) la finalul lunii iulie 2023 a doua cea mai mică valoare a salariului minim din Uniunea Europeană (aproximativ 605 euro), după Bulgaria (399 euro) și la diferență foarte mare de state precum Luxemburg (2.509 euro), Germania (1.997 euro) ori Olanda (1.995 euro).

Din luna noiembrie 2022 este în vigoare Directiva Europeană nr. 2041/2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, care precizează că statele membre pot folosi la determinarea salariului minim 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut și / sau valori de referință naționale orientative.

Raportat la salariul mediu brut aferent lunii octombrie 2023, de 7.509 lei (Institutul Național de Statistică), salariul minim brut din România reprezintă 43,94%.

Creșterea salariului minim generează majorarea salariilor bugetarilor

În România, de salariul de bază minim în cuantum de 3.300 de lei (mărit de la 3.000 lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată), beneficiază începând cu data de 1 octombrie 2023 un număr de aproximativ 1.867.588 de salariați, conform datelor comunicate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la finele trimestrului III 2023.

Dacă pentru aceste categorii de salariați, salariul minim țintește reducerea inegalităților și a sărăciei, creșterea salariului minim generează măriri ale salariilor bugetarilor.

Personalul plătit din fonduri publice a fost salarizat pe baza Legii-cadru nr. 153/2017 până în anul 2022, prin raportare la o valoare a salariului minim brut pe țară garantat în plată de 2.500 lei, conform grilelor legii menționate (anexele I-VIII).

Salariile funcțiilor de demnitate publică au fost exceptate de la această prevedere generală și s-au calculat prin înmulțirea unor coeficienți prestabiliți cu salariul minim brut pe țară garantat în plată în vigoare (anexa IX).

Creșterea salariului minim generează majorarea salariilor bugetarilor: cum se calculează salariile de bază în sectorul bugetar

Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare ale personalului din sectorul bugetar, precum și indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică se stabilesc în raport cu nivelul în vigoare al salariului minim, adică 3.000 de lei pentru perioada ianuarie-septembrie 2023 și 3.300 lei, începând cu data de 1 octombrie 2023.

Salariul de bază rezultă din înmulțirea salariului minim cu coeficienți prevăzuți de legea menționată (Lege-cadru nr. 153/2017).

Pentru funcțiile de demnitate publică, câteva exemple de coeficienţi care se înmulțesc cu salariul minim de 3.300 de lei (în vigoare în luna ianuarie 2024) și conduc la obținerea salariilor de bază, sunt:

Exemplu	Coeficient
Preşedintele României	12
Prim-ministru	11,5
Senatori şi deputaţi	9
Ministru	10,5
Secretar de stat	8
Prefect	9
Subprefect	7,5
Preşedinte al consiliului judeţean	9
Vicepreşedinte al consiliului judeţean	8
Primar municipiu reşedinţă de judeţ	9
Primar oraş/municipiu (peste 100.001 locuitori)	7,5
Primar oraş/municipiu (cu 50.001 până la 100.000 locuitori)	7
Primar oraş/municipiu (cu 20.001 până la 50.000 locuitori)	6,5
Primar comună (cu 20.001 până la 50.000 locuitori)	6
Primar oraş (cu 10.001 până la 20.000 locuitori)	6
Primar comună (cu 10.001 până la 20.000 locuitori)	5,5
Primar oraş (până la 10.000 locuitori)	5,5
Primar comună (cu 5.001 până la 10.000 locuitori)	5
Primar comună (cu 3.001 până la 5.000 locuitori)	4,5
Primar comună (până la 3.000 locuitori) 4,00	4

Cum sunt diferențiate salariile de bază ale bugetarilor

În ceea ce privește salariile de bază ale personalului din sectorul bugetar, acestea sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii.

Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă (cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază), precum şi a personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Salariile de bază prevăzute în anexele nr. I–VIII ale Legii-cadru nr. 153/2017 pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0.

Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în acesta, sunt următoarele:

a) gradaţia 1 – de la 3 ani la 5 ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază;

b) gradaţia 2 – de la 5 ani la 10 ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;

c) gradaţia 3 – de la 10 ani la 15 ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;

d) gradaţia 4 – de la 15 ani la 20 de ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază;

e) gradaţia 5 – peste 20 de ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază.

Creșterea salariului minim generează majorarea salariilor bugetarilor: exemple pentru salarii de bază în sectorul bugetar

Pentru alte categorii de personal din sectorul bugetar, câteva exemple de coeficienţi care se înmulțesc cu salariul minim de 3.300 de lei (în vigoare în luna ianuarie 2024) și conduc la obținerea salariilor de bază, sunt:

Exemplu	Coeficient (la gradația 0, cu vechime sub 3 ani, acolo unde nu se precizează vechimea)
Profesor studii superioare de lungă durată grad didactic I – vechimea în învățământ peste 25 de ani	2,73
Profesor studii superioare de lungă durată grad didactic I – vechimea în învățământ 1-5 ani	2,27
Secretar instituţie / unitate de învăţământ (treapta I A)	2,08
Medic primar (în unități clinice)	5
Medic specialist (în unități clinice)	3,96
Medic rezident anul I (în unități clinice)	2,28
Psiholog principal (în unități clinice)	2,43
Asistent medical (în unități clinice)	1,74
Infirmieră, agent DDD (în unități clinice)	1,42
Judecător cu grad de curte de apel – vechime în funcție peste 20 de ani	9,2
Funcționari publici: consilier, consilier juridic, expert, inspector grad profesional superior	1,96

Referirile anterioare vizează doar salariile de bază.

Ce cuprinde salariul lunar al personalului bugetar

Salariul lunar al personalului bugetar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar, conform Legii-cadru nr. 153/2017, care este un act normativ complex și provocator de studiat.

În concluzie, majorarea salariului minim brut conduce la creșterea cheltuielilor aferente forței de muncă din sectorul bugetar și poate influența cererea de forță de muncă pentru acest sector și rata de ocupare a posturilor bugetare, dezirabile în condițiile unei salarizări majorate.

În ceea ce privește sectorul privat, majorarea salariului minim afectează capacitatea angajatorilor de a suporta costurile suplimentare cu forța de muncă, influențează costurile bunurilor și serviciilor, prin transferul către consumatori a costurilor salariale majorate (în scopul evitării reducerii profiturilor companiilor), dar poate contribui în mod pozitiv la rata de ocupare în domenii mai puțin atractive.

Articol realizat de prof. univ. dr. Adela Socol, contributor Alba24.ro