Connect with us
Publicitate

AIUD

Cum a ajuns procurorul general Augustin Lazăr ”torționarul de la Aiud”, la televiziunea lui Voiculescu


Publicat

l

Procurorul general Augustin Lazăr a devenit ținta unui atac pe cât de grav, pe atât de manipulator referitor la primii săi ani din carieră când, este acuzat, ar fi „avut grija ca adversarii lui Ceaușescu să înfunde pușcăria” și chiar că ar fi fost un torționar, scrie siteul ziare.com, într-o analiză amplă dedicată acestui subiect. Atacul, bazat pe o combinatie de adevăruri trunchiate, minciuni și confuzii, vine chiar înainte de interviurile de la ministerul Justiției pentru desemnarea unui nou procuror general.

Luju.ro si Antena 3 îl acuză pe procurorul general Augustin Lazăr ca ar fi fost un procuror comunist care, în calitate de președinte al comisiei de liberari condiționate din penitenciarul Aiud, ar fi decis menținerea în închisoare fără temei a deținutului politic Iulius Filip.

Ca argument, Antena 3 aduce copia unui proces verbal din 1986 prin care comisia „considera că deținutul Filip Iluius nu poate fi liberat condiționat” vreme de un an pentru că „în termenul executat nu prezintă garanția unei reale reeducari”.

Și, pentru a amplifica efectul, Antena 3 a prezentat interviul acordat de Iulius Filip Luciei Hossu Longin pentru „Memorialul durerii”, un interviu în care acesta prezintă torturile la care a fost supus de securiștii regimului ceaușist. Au fost prezentate și alte mărturii ale deținutilor de la Aiud, lăsându-se impresia că ar fi fost comise de Augustin Lazăr sau, măcar, sub îndrumarea acestuia, scriu jurnaliștii de la siteul amintit.

Vezi și: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În realitate, procurorul Lazăr nu a avut nimic de-a face cu aceste torturi, pentru că factual lucurile stateau cu totul diferit.

În fiecare penitenciar exista, așa cum există și acum, o comisie de liberare condiționată, adică aceea care facea și face și acum propuneri pentru ca instanța să decida dacă acordă sau nu liberarea condiționata unui condamnat penal.

Acum comisia e condusă de un judecator, la vremea respectiva legea prevedea sa fie condusa de un procuror din procuratura pe raza careia functiona penitenciarul. Penitenciarul Aiud, unde era deținut Iulius Filip, era în raza procuraturii din Alba Iulia, unde Augustin Lazar era tânăr procuror criminalist.

Procurorii din aceasta procuratura se duceau să prezideze comisia de liberari condiționate, pe rând, potrivit legii.

La fiecare ședință, la grefa penitenciarului, comisia analiza cam 50-60 de dosare, fiind vorba despre un penitenciar cu circa 2.000 de detinuți.

Erau luate în calcul lucruri tehnice: dacă era îndeplinită fracția de pedeapsa necesară liberarii, o chestiune strict matematică, și dacă deținutul cu pricina avea „raport de pedepsire”, adică comisese ceea ce agenții din penitenciar sau direcția generală a penitenciarelor considerau că reprezintă abateri.

Deci procurorul, în cazul de față Augustin Lazar, nu se întâlnea cu deținuții, nu lua nicio decizie finală, ci doar constata, în cadrul comisiei, îndeplinirea a două condiții cumulative pentru liberare, indiferent ca era vorba despre deținuti politici sau de drept comun: fracția de pedeapsa și lipsa raportului de pedepsire.

Daca ele erau îndeplinite se putea face propunere de liberare, care mergea la instanță. Dacă nu erau îndeplinite se făcea propunere împotriva liberării, care, teoretic, chiar potrivit procesului verbal, putea fi atacata tot în instața unde, teoretic, se judeca pe două niveluri, fond și recurs. Evident ca la vremea respectivă, pentru deținutii politici, în instanță nu se putea pune problema unei șanse la un proces real.

De altfel, chiar in interviul din „Memorialul durerii”, însuși Iuliu Filip acuza de poliție politică Securitatea, Miliția și Armata, nu pe procurori. Iulius Filip nu a făcut niciodata vreun demers împotriva procurorului Augustin Lazar, nu l-a menționat în interviul sau, deși cunoștea toate actele din dosarul de la CNSAS, inclusiv acest proces verbal al Comisiei de liberare condiționată.

Drama lui Filip este folosită și manipulată în conditiile în care acesta nu mai poate reacționa, pentru că se află într-o stare de sănătate extrem de precara.

 

Cine este Iulius Filip

Iulius Filip este un dizident anticomunist și fost deținut politic român. Primul act public de disidență manifestată de maistrul militar Iulius Filip, s-a petrecut atunci când s-a declarat net de partea minerilor participanți la Greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Măsura luată a fost interdicția de a mai lucra cu armament.

În 1981 Iulius Filip a trimis pe adresa Comitetului Central al PCR un pamflet, adresat lui Nicolae Ceaușescu, intitulat „Vis și speranță” care se încheia cu versurile: „Laude, minciuni și vorbe, cu ele mereu ne-ați dus/ Dar acum sosit-a clipa pentru-al lor sfârșit și-apus!”.

A fost arestat în 3-5 martie 1981 și anchetat, iar în 15 martie 1981, ministrul de atunci la Apărării, Constantin Olteanu, l-a trecut în rezervă prin Ordinul 51/ 1981 „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”.

Securitatea i-a oferit un post de maistru la o instituție civilă, cu condiția să devină informator. Deoarece a refuzat, nu i s-a oferit nici un loc de muncă. Pentru a-și întreține familia, a fost nevoit să facă munci necalificate, spălând scări de bloc, geamuri etc.

După 3 luni a reușit să se angajeze la atelierele de reparații ale CFR, la uzina “16 Februarie” din Cluj ca simplu muncitor, fără să i se recunoască nici o calificare.

În 1981, Iulius Filip a trimis în Polonia o scrisoare de sprijin către Congresul sindicatului Solidaritatea cu mesajul „Dorim succes deplin primului congres al unui sindicat liber din țările socialiste”, semnând „muncitorul român Iulius Filip, Atelierele CFR 16 Februarie Cluj”. Conducerea sindicatului Solidaritatea a primit scrisoarea care a fost citită în plenul congresului la 28 septembrie 1981. Ulterior, scrisoarea a fost difuzată de marile agenții de presă.

Ca urmare, Departamentul Securității Statului, cunoscut sub denumirea de „Securitatea”, a inițiat o anchetă în urma căreia a fost acuzat de „pactizare cu forțele contrarevoluționare din Polonia”.

După ce scrisoarea a fost difuzată și de postul Radio Europa Liberă, ajungând să fie cunoscută de populația României, Iulius Filip a fost deferit tribunalului militar din Cluj și apoi celui din București, pentru că ar fi comis infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste. A fost condamnat la pedeapsă privativă de libertate de cinci ani și patru luni, pedeapsă pe care a executat-o în închisorile din Cluj, București, Jilava și Aiud.

A fost închis în subsolul Securității (14- 19 decembrie 1981), București, strada Rahovei 37-39 (19 decembrie 1981- 8 februarie 1982), celulele condamnaților la moarte de la Rahova, închisoarea-spital de nebuni cronici de la Jilava (20.07.82 – 15.10.82) și apoi închisoarea de la Aiud până în 1987.

A fost eliberat din închisoare în 1987. Pentru că a refuzat să semneze o declarație prin care să se angajeze că nu va mai întreprinde acțiuni împotriva orânduirii socialiste, Iulius Filip a fost mutat pe șantierul Zlatna, din județul Alba, unde a muncit timp de un an și două luni.[3]

Împreună cu alți deținuți politici a formulat o scrisoare, în care se cerea înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu și democratizarea României, pe care a trimis-o, în mai 1988, participanților reuniți la Viena pentru Conferința privind Securitatea și Cooperarea în Europa. Ca urmare, a fost anchetat și torturat timp de cinci zile de către Securitate.

Lui Iulius Filip și altor opozanți ai regimului li s-a impus să părăsească țara în 10 zile. Aceștia își depuseseră de mai multă vreme actele de emigrare la Ambasada Americană din București, mai mult formal, ca să nu poată fi uciși și făcuți dispăruți. Iulius Filip a părăsit România și a petrecut opt ani exilat în Statele Unite ale Americii, lângă Seattle, statul Washington. În 1997 s-a întors în România pentru a-și îngriji mama bolnavă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Noile condiții de călătorie a românilor în Grecia pentru această vară. Măsurile au intrat în vigoare la data de 19 aprilie

Publicat

Noi informații pentru turiștii români care merg în concediu în această vară în Grecia. Autoritățile elene au revizuit condițiile de intrare în Republica Elenă, în contextul pandemiei de COVID-19.

Noile măsuri au intrat în vigoare la data de 19 aprilie 2021 și se aplică până la data de 26 aprilie 2021, pentru toate categoriile de deplasări, inclusiv cele în scop turistic, anunță MAE.

Grecia și-a redeschis graniţele pentru turism din 16 aprilie.

Accesul în Grecia prin punctele rutiere de frontieră

Astfel, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene inclusiv cei din România, pot intra pe teritoriul Republicii Elene, pe cale rutieră – prin punctele rutiere de trecere a frontierei Kulata-Promachonas și Makaza-Nymphaea, sau pe cale aeriană, cu următoarele conditii:

  • prezentarea unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore anterior intrării pe teritoriul elen;
  • prezentarea unei dovezi care atestă efectuarea unui vaccin împotriva COVID-19, cu condiția să fi trecut minimum 14 zile de la data efectuării rapelului. Documentul care atestă efectuarea vaccinării trebuie să fie redactat în limba engleză;
  • completarea formularului PLF (Passenger Locator Form), prin intermediul paginii de internet https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior efectuării călătoriei, indiferent de statul de proveniență.

Accesul prin cele două puncte de trecere a frontierei este posibil în intervalul orar 07:00-23:00.

Accesul turiștilor în Grecia pe calea maritimă

  • autoritățile elene au introdus o restricție temporară de sosire a ambarcațiunilor de agrement private, a navelor comerciale și a navelor de croazieră, indiferent de pavilion, provenind din orice destinație geografică din străinătate, precum și debarcarea în orice mod a pasagerilor de pe aceste nave.

Rămâne în vigoare măsura efectuării, de către autoritățile elene, în mod aleatoriu, a unor teste rapide la punctele de trecere a frontierei.

Toate celelalte restricții adoptate de autoritățile elene în contextul pandemiei de COVID-19 rămân în vigoare (lockdown, purtarea obligatorie a măștii, restricțiile de circulație între județe, restricții orare de deplasare etc).

Pe lângă condițiile prealabile, mai există câteva reguli care trebuie respectate:

  • purtarea măștii interior / exterior, inclusiv când se deplasează cu automobilul si nu sunt familie;
  • maxim 3 persoane în autoturism, dacă nu sunt familie;
  • maxim 3 persoane în momentul deplasării în aer liber;
  • interval de circulație liberă 05.00 – 21.00;
  • cumpărături în magazine nealimentare numai cu programare și într-un interval de maxim 3 ore;
  • este permisă circulația persoanelor numai cu trimiterea unui SMS la 13033 și numai pentru motive întemeiate (6 coduri);
  • este interzisă circulația între regiunile grecești.

Condiții și măsuri la revenirea în România

Ministrul Turismului Claudiu Năsui a explicat condiţiile pentru ca la revenirea din Grecia în ţară turiştii români să nu intre în carantină.

„La momentul revenirii în ţară: ca să nu fie un cetăţean român care se duce şi îşi face o vacanţă de o săptămână, două, 10 zile în Grecia şi se întoarce, dacă Grecia nu este pe lista aceea a CNSU (lista galbenă), atunci nu e nicio problemă.

Dacă totuşi este, şi cetăţeanul român este vaccinat, şi prin vaccinare înseamnă 10 zile de la rapel, de la a doua doză, intră fără carantină, deci n-are nicio problemă, se întoarce fără carantină.

Dacă nu are vaccinul, dar a fost bolnav de covid în ultimele 90 de zile, lucru pe care îl poate dovedi fie cu un certificat medical, fie cu un test de anticorpi, de asemenea nu intră în carantină”, a menţionat Claudiu Năsui

MAE- informații de contact pentru românii care călătoresc în Grecia

MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: 0030 210 6728879; 0030 210 6744544 sau al Consulatului General al României la Salonic: 0030 2310 340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Slujbele din noaptea de Paște se țin în afara bisericilor. Restricții eliminate în localități cu peste 60% de persoane vaccinate

Publicat

Premierul Florin Cîțu a declarat, luni seara, la Digi 24, că slujbele din noaptea de Paști vor fi ținute în aer liber, în afara bisericii, cu respectarea regulilor de distanțare.

Șeful Guvernului a mai spus că va mai avea miercuri o discuție cu reprezentanții cultelor religioase pentru a organiza noaptea Paștelui ortodox.

Premierul a mai spus că în localitățile în care se ajunge la o rată de 60% de persoane vaccinate ar putea să nu mai existe restricții și că trebuie să fie luate în vedere alte măsuri sub formă de premiere pentru personalul companiilor care se vaccinează.

„Voi avea o discuție cu cultele religioase din nou, miercuri, ca să vedem cum organizăm noaptea de Paști ortodox.

Trebuie să avem niște reguli de distanțare socială, pe care să le respectăm cu toții, acolo, în jurul bisericii, etcetera. Vom discuta, vor fi și cei de la MAI, și cei de la Ministerul Sănătății, voi fi și eu și vom lua cele mai bune măsuri”, a spus Florin Cîțu la Digi24

Premierul Florin Cîțu a declarat luni seară, la Digi24, că miercuri vor avea loc noi discuții cu cultele religioase privind slujba de Paști și se vor stabili clar regulile care vor trebui respectate.

Șeful Executivului a precizat că slujba de Paști se va ține în afara bisericilor, dar respectând regulile de distanțare.

„Slujbele vor fi în afara bisericii, cu distanțare. Miercuri ne vom asigura că procedurile sunt înțelese clar de toată lumea și că le vom respecta cu toții”, a mai spus Florin Cîțu.

Declarații Florin Cîțu despre cum se vor ține slujbele în noaptea de Înviere

  • Am discutat și cu primarii PNL și șefii de CJ, să vorbească despre beneficiile campaniei de vaccinare, dar la țară e nevoie de primar și de preot
  •  Este nevoie de toată lumea, din ce am văzut eu și biserica, și toate cultele susțin campania în acest moment
  • Eu cred că preoții susțin campania de vaccinare. Voi avea o discuție cu cultele din nou, miercuri, pentru noaptea de Paști, să vedem cum organizăm noaptea de paști ortodox
  • Tot trebuie să avem niște reguli de distanțare, în jurul bisericii, etc. S-a putut și până acum se va putea și în noaptea de Paști. Slujbele vor fi în afara bisericii, cu distanțare
  • În acest moment dacă vrem să revenim la normalitate trebuie să avem această campanie de succes
  • Sunt sigur că vom atinge aceste borne, sunt foarte optimist după discuțiile de la Cluj. Toți vor să aibă o normalitate, să fie închiși, deschiși etc
  • Dacă ai tot personalul vaccinat, vorbim despre o altă situație. Noi vrem cu toții sau nu vrem să revenim la normalitate? Singura cale este vaccinarea.
  • Dacă se ajunge într-o localitate cu 60 % vaccinați, să nu mai existe restricții. Vom vedea, nu știu
  • Putem să discutăm alte măsuri, pentru personal care este vaccinat, trebuie să existe o primă

surse: libertatea.ro, g4media.ro, digi24

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comisie pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19, în urma acuzațiilor făcute de fostul ministru al Sănătății

Publicat

Premierul Florin Cîţu, ministru interimar al Sănătăţii, a semnat, luni, Ordinul privind constituirea Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19, care va identifica potenţialele neconformităţi din raportări.

Premierul Florin Cîţu, ministru interimar al Sănătăţii, a semnat, luni, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 526/19.04.2021 privind constituirea Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19.

Din componenţa comisiei fac parte un număr de 7 persoane, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Institutului Naţional al Sănătăţii, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi un reprezentant al Serciviului de Telecomunicaţii Speciale.

Printre atribuţiile Comisiei se numără identificarea regulilor de raportare existente în practica curentă privind decesele prin COVID-19 şi a responsabilităţilor instituţiilor implicate, precum şi identificarea potenţialelor neconformităţi, corectarea lor şi formularea de recomandări de măsuri pentru îmbunătăţire a procesului de raportare şi a calităţii datelor”, potrivit Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, membrii comisiei trebuie să realizeze analiza procesului şi a conţinutului raportarilor curente din bazele de date actuale privind decesele prin COVID-19 şi să identifice corespondenţa dintre bazele de date actuale privind decesele prin COVID-19.

Diferențe în privința numărului de decese COVID 19 anunțate de Vlad Voiculescu

Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a acuzat că a descoperit diferenţe în privinţa numărului de decese cauzate de pandemia de COVID-19.

Fostul ministru și secretarul de stat Andreea Moldovan au înființat un grup de lucru prin care să se verifice numărul de decese raportate.

Documentul care a fost înregistrat la Ministerul Sănătății, prin care s-a înființat grupul de lucru pentru raportarea deceselor Covid de la Ministerul Sănătății, „arată ca un fals în acte”, a spus prim-ministrul Florin Cîțu la Jurnalul de Seară de la Digi24.

Premierul spune că este în desfășurare o investigație la Ministerul Sănătății în acest moment pentru a se ajunge la o concluzie.

„Investigăm, vedem ce se întâmplă. Nu aș fi știut de acest document dacă nu ar fi fost aruncat în spațiul public ca o dovadă a existenței unui presupus grup de lucru. După aceea am cerut investigații în detaliu și am descoperit că există acest document care arată ca un fals în acte. Un document a fost înregistrat după ce a fost creat.

Cîțu: dacă ar fi existat acest grup de lucru, l-aș fi pus la lucru

Acolo sunt mai multe lucruri – un secretar de stat care nu știe legislația în vigoare – sunt mai multe lucruri acolo, dar le investigăm pe toate și, ca de fiecare dată, vom avea o concluzie și o prezentăm public.

Văd că aveți surse foarte bune și ați aflat ceea ce am aflat și eu astăzi, acea problemă cu înregistrarea cu același număr pentru două documente. Arată ca un fals în acte, dar nu pot să mă pronunț.

Poate să fie și o greșeală, eu sunt gata să admit că ar putea fi și o greșeală, dar fără o analiză să vedem cine a înregistrat, când a înregistrat, cum a înregistrat, nu are sens să discutăm.

Dacă ar fi existat acest grup de lucru, l-aș fi pus la lucru. De asta am cerut sâmbătă, dacă există acest grup de lucru să mi se dea un raport a ceea ce a făcut până acum ca să știm de unde pornim. Dacă nu există, facem unul! Nu am o miză în a crea un grup de lucru.

Și nu înțeleg astfel de acțiuni care aruncă chestii pe surse… Cea mai ciudată a fost acea coală de hârtie care ar fi venit la premierul României, pe care nu scrie de unde e, de la cine ș.a.m.d.

Ca și cum în România așa s-ar face lucrurile, iar premierul primește o coală de hârtie și semnează apoi pe ea „am primit”, fără să-l intereseze de unde e… Asta este problema. Să crezi, să presupui că premierul României își va pune semnătura pe o coală de hârtie care vine din neant.

(…) Eu nu primesc documente personal, există filtre până ajung documentele la mine și există proceduri, ele trebuie să fie prezentate într-o anumită formă, mai ales dacă scrie «Confidențial» pe ele”, a spus premierul Florin Cîțu, la Digi24.

Vlad Voiculescu a declarat public că la nivelul ministerului Sănătății s-a decis constituirea unui grup de lucru privind neconcordața numărului morților de Covid.

Ulterior, în spațiul public a fost transmis un document care prezintă componența grupului. Documentul are numărul de înregistrare 578/12.04.2021. 

De asemenea, alături de document a fost transmisă și o pagină scrisă de mână care ar fi reprezentat dovadă că premierul a fost înștiințat.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA până în 2 Mai, de Paști, în Transilvania, la munte și în celelalte regiuni din țară. Prognoza meteo pe 2 săptămâni

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a prezentat prognoza de vreme pentru următoarele două săptămâni, în regiuni din țară.

În Transilvania, până în 2 mai, de Paște, vremea se încălzește apoi se răcește din nou.

Posibile ploi vor fi în intervalul 27-28 aprilie și la începutul lunii mai.

Vezi și Prognoza meteo / Vremea de FLORII, Paște și 1 Mai 2021

TRANSILVANIA

Valorile termice diurne vor fi tot mai ridicate de la o zi la alta, astfel în 22 aprilie se va ajunge la o medie a acestora de 16-17 grade.

Spre finalul săptămânii, este posibilă o scădere de temperatură, însă după 26 aprilie sunt prognozate medii ale temperaturilor maxime apropiate de mediile multianuale, care la nivelul regiunii vor înregistra o medie de 18-20 de grade.

În ceea ce privește evoluția temperaturilor minime, până în 26 aprilie media acestora se va situa în jur de 3 grade, cu o probabilitate destul de ridicată de fi mai scăzute în jurul datei de 25, iar pentru sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai sunt prognozate minime, în medie de 5-7 grade.

Pe tot parcursul intervalului de prognoză, sunt prognozate ploi locale, probabilitatea de apariție a acestora fiind mai ridicată în prima săptămână, în 27 și 28 aprilie și spre începutul lunii mai.

LA MUNTE

Până în 26 aprilie, vremea se va menține relativ rece, cu valori termice diurne pentru întreaga zonă ce vor oscila între 4 și 7 și minime preponderent negative, în general, cuprinse între -4 și 0 grade.

Spre sfârșitul intervalului de prognoză, se va încălzi treptat, media maximelor urmând să atingă 10-12 grade, iar minimele termice vor înregistra o medie de 2-4 grade.

Temporar vor fi precipitații în cea mai mare parte a intervalului, sub formă de ploaie, iar în zona înaltă și sub formă de lapoviță și ninsoare.

MARAMUREŞ

În primele zile ale intervalului vremea se va încălzi ușor de la o zi la alta, astfel în 22 aprilie se va ajunge la o medie a maximelor de 16 grade.

Spre finalul săptămânii (23 – 25 aprilie), este posibilă o scădere de temperatură, însă după 26 aprilie sunt prognozate medii ale maximelor apropiate de normalul climatologic al perioadei, care la nivelul regiunii vor înregistra o medie în creștere treptată spre 20 de grade.

Media temperaturilor minime va fi de 4-5 grade în primele zile ale intervalului, însă în jurul datei de 25 aprilie sunt estimate valori apropiate de limita de îngheț (1-2 grade).

În a doua săptămână de prognoză, sunt prognozate minime în limite normale pentru această perioadă, în medie de 6-8 grade.

Probabilitatea pentru precipitații, izolat mai însemnate cantitativ va fi mai ridicată în intervalul 20 – 23 aprilie, dar și spre finalul lunii aprilie (în zilele de 27 și 28) și începutul lunii mai.

BANAT

Vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel de la valori termice diurne în jur de 12 grade în prima zi a intervalului se va ajunge la o medie a acestora de 18-19 grade în data de 22 aprilie.

Ulterior este posibilă o scădere ușoară de temperatură, însă după 26 aprilie sunt prognozate medii ale temperaturilor maxime apropiate de mediile multianuale, ce se vor situa în jurul valorii de 21 de grade.

Media valorilor minime de temperatură va oscila între 4 și 7 grade în prima parte a intervalului, valori mai scăzute fiind posibile în jurul datei de 25 aprilie, iar pentru sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai sunt prognozate minime, în medie de 6-10 grade.

În prima săptămână sunt prognozate ploi locale și trecător descărcări electrice, iar ulterior probabilitatea de apariție a acestora se va menține ridicată, în special în zilele de 26 și 27 aprilie și spre începutul lunii mai.

CRIŞANA

Vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel de la valori termice diurne sub mediile multianuale, ce se vor situa în jurul a 12 grade, se va ajunge la o medie a acestora de 17-18 grade în data de 22 aprilie.

Ulterior este posibilă o scădere de temperatură, însă după 26 aprilie sunt prognozate medii ale temperaturilor maxime apropiate de normele climatologice, care la nivelul regiunii vor înregistra o medie de 18-20 de grade.

În perioada 19 – 26 aprilie, media temperaturilor minime va fi cuprinsă între 4 și 7 grade, valori mai scăzute fiind posibile în jurul datei de 25, iar pentru sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai sunt prognozate minime, în medie de 6-9 grade.

În prima săptămână sunt prognozate ploi locale îndeosebi în timpul după-amiezelor, când trecător se vor semnala și descărcări electrice. Ulterior probabilitatea de apariție a ploilor se va menține ridicată, în special în jurul datei de 27 aprilie și spre începutul lunii mai.

MOLDOVA

Vremea se va încălzi ușor în primele zile ale intervalului, de la o medie a maximelor termice de 12-13 grade, până la 18 grade în 22 aprilie, însă spre finalul săptămânii se va reveni la o medie regională de numai 14 grade.

Pentru sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, sunt estimate valori termice diurne apropiate de normele climatologice, la o medie pentru întreaga regiune de 18-20 de grade.

Minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 4 și 6 grade, valori mai ridicate urmând a se înregistra spre finalul perioadei, când se vor atinge 8-10 grade.

Probabilitatea pentru ploi temporare va fi ridicată în cea mai mare parte a intervalului. În special în primele zile ale intervalului, izolat sunt posibile și cantități mai însemnate.

DOBROGEA

La începutul intervalului pe fondul nebulozității persistente, valorile termice diurne se vor situa sub normele climatologice caracteristice pentru a doua decadă a lunii aprilie, respectiv o medie de numai 12-13 grade.

Vremea se va încălzi în 22 și 23 aprilie, când la nivelul regiunii se vor atinge maxime de 17-18 grade, dar spre finalul săptămânii se întrevede o scădere de temperatură, la valori diurne în medie de 14-15 grade.

În această perioadă minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 6 și 8 grade. Pentru sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, sunt estimate maxime în jurul a 18 grade și minime, în medie de 9-11 grade.

În primele două zile temporar va ploua, iar local cantitățile de apă vor fi însemnate. În restul intervalului ploile vor fi posibile pe arii mai restrânse.

MUNTENIA

La începutul intervalului pe fondul nebulozității persistente, valorile termice diurne se vor situa sub normele climatologice caracteristice pentru a doua decadă a lunii aprilie, respectiv o medie de numai 13-14 grade.

Ulterior vremea se va încălzi, iar în 22 și 23 aprilie, se vor atinge maxime, în medie de 19-20 grade, dar spre finalul săptămânii sunt prognozate maxime mai scăzute, în jurul a 16 grade.

În această perioadă minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 4 și 7 grade.

După 26 aprilie regimul termic va fi caracterizat de valori termice normale pentru această perioadă, respectiv o medie regională a maximelor de 20-22 de grade și de 8-10 grade pentru temperaturile minime.

Va ploua pe arii extinse la începutul intervalului, când și cantitățile de apă vor fi însemnate, iar local și temporar și în restul perioadei.

OLTENIA

Vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel de la valori termice diurne în jurul a 12 grade în prima zi se va ajunge la o medie a acestora de 19-20 grade în zilele de 22 și 23 aprilie.

Ulterior este posibilă o scădere ușoară de temperatură, însă după 26 aprilie sunt prognozate medii ale temperaturilor maxime apropiate de mediile multianuale, ce se vor situa în jurul a 22 de grade.

Media valorilor minime de temperatură va oscila între 4 și 6 grade în prima parte a intervalului, iar pentru sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai sunt prognozate minime, în medie de 8-10 grade.

La începutul săptămânii pe arii extinse vor fi ploi în general moderate cantitativ. În restul perioadei, probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată în zilele de 23 și 24 și după 27 aprilie.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate