Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cum au ajuns urșii scuza pentru eșecul finalizării A1 Sibiu-Nădlac. Finanțarea UE ar fi putut acoperi 85% din costuri

Publicat

Au trecut aproape 10 ani în care Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu au reușit să construiască singura secțiune lipsă din A1 Sibiu-Nădlac.

Este vorba despre cei nouă kilometri de autostradă dintre Margina și Holdea.

Asta în ciuda faptului că finanţarea europeană nerambursabilă ar fi acoperit 85% din costuri, prin Programul Operațional Infrastructura Mare, 2014-2020, potrivit PressHUB.

Porțiunea lipsă de 9 kilometri întrerupe traseul autostrăzii, care duce din Transilvania spre vestul Europei.

Această finanțare s-a pierdut și, în ciuda mesajelor oprimiste ale oficialilor din Ministerul Transporturilor, o analiză obiectivă arată că se va pierde și șansa finanțării prin PNRR din cauza termenelor: licitația ar trebui realizată până în 2023, iar lucrările să fie terminate până în 2026.

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură consideră că acest lucru nu se va întâmpla, iar documentația este foarte slabă.

  • „Documentația e praf și pulbere: zeci de fișiere goale, altele au conținut contradictoriu, nu există audit de siguranță rutieră pe Secțiunea E și CNAIR obligă (ilegal) constructorii să pună acum în ofertă ce urmează să facă în faza de proiectare” – API.

Până acum, pentru sectorul respectiv, au fost anulate mai multe licitații, iar CNAIR a fost obligată să plătească sute de milioane de euro despăgubiri (compania care a câștigat inițial licitația a primit 230 de milioane de euro, alte 150 de milioane fiind pierdute ulterior).

În vara anului 2013, CNAIR a anunţat că a semnat contractul pentru lotul 2 al autostrăzii A1, Lugoj-Deva (între km 26 şi 56), cu asocierea dintre companiile italiene Salini Impregilo SpA şi SECOL (Societa Edile Construzioni e Lavori şi Societa Edile Construzioni Opere e Lavori).

Au urmat alte proceduri, derulate fără succes, dublate de creșterea valorii lucrării până la 2,28 miliarde de lei pentru cei 9 kilometri.

Până la urmă, ciotul respectiv de autostradă va trebuie executat pe bani de la bugetul de stat, deşi statul a avut la dipoziţie banii europeni necesari încă de acum aproape un deceniu.

Traseul iniţial al autostrăzii ar fi presupus despicarea de-a dreptul a unor dealuri, ceea ce ar fi presupus un volum uriaş de excavaţii şi săpături. Aşa că acordul mediu a fost modificat, optându-se pentru varianta săpării a două tuneluri cu rol de ecoducte, în lungime însumată de 2,13 km, care să permite trecerea urşilor şi a altor animale sălbatice.

CNAIR a cerut italienilor de la Salini Impregilo să conceapă un proiect tehnic de execuţie a acestor tuneluri, dar, în 2017 a refuzat să achite acestora contravaloarea proiectului, aşa că lucrurile au intrat în impas.

”Se profila deja la orizont posibilitatea pierderii finanţării europene, pentru că nu se puteau finanţa soluţii tehnice care să „mutileze” ecosistemul. Evident, CNAIR a dat vina pe urşi” scriu jurnaliștii de la publicația citată.

Citește articolul complet pe PressHUB.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    duminică, 03.07.2022 at 12:00

    Nu urşii, prostia angajaţilor de partid la CNAIR au produs asemenea pagube. Şi dacă stăm să analizăm şi alte cazuri, care nu sunt puţine, totul duce la prostia din partide, care este calitate de bază la selectarea oamenilor propuşi.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: 3 stații de încărcare a autovehiculelor electrice, inaugurate la Alba Iulia. Gabriel Pleșa: Avem un proiect pentru încă 15

Publicat

De astăzi, albaiulienii și turiștii își pot încărca autovehicule electrice la cele 3 stații de încărcare, puse la dispoziție de către primărie.

”Este un început și știu că nu trebuie să ne oprim aici, ci trebuie să creștem numărul acestor stații, proporțional cu numărul autoturismelor electrice înmatriculate în orașul nostru, iar zilele trecute, Consiliul Local a votat depunerea unui proiect pentru încă 15 stații, dispersate pe suprafața orașului.

Primele trei, la care, deocamdată, mașinile pot fi încărcate gratuit, fiindcă dorim să încurajăm această formă de mobilitate, sunt amplasate astfel: vis a vis de Inspectoratul de Poliție Alba (Piața Națiunii), pe strada Livezii (în spate la Alba Mall) și pe bulevardul Revoluției 1989, în dreptul parcului Sfânta Ecaterina” a spus primarul Gabriel Pleșa.

Prima stație inaugurată este cea din Piața Alessandria, peste drum de sediul IPJ Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Dietele pot fi nesănătoase: Femeile vegetariene sunt mai predispuse la fracturi de șold decât cele care consumă carne

Publicat

foto: pixabay.com/ritae

Femeile care au o alimentație fără carne sunt mai predispuse la fracturi de șold, susține un studiu realizat de experții de la Universitatea din Leeds, citat de BBC.

Cercetătorii au urmărit 26.000 de femei timp de aproximativ 20 de ani și au descoperit că vegetarienii din acest grup au fost cu o treime mai predispuși la fracturi decât cei care mănâncă carne.

Experții de la Universitatea din Leeds au declarat că unii vegetarieni ar putea să nu aibă suficienți nutrienți pentru o bună sănătate a oaselor și mușchilor, ceea ce a crescut riscul de fracturi.

Cu toate acestea, autorii studiului au spus că oamenii nu ar trebui să renunțe la dietele vegetariene.

Cercetătorii au analizat grupul de femei, cu vârste cuprinse între 35 și 69 de ani, pentru a evalua legăturile dintre sănătate și alimentație.

Concluziile studiului

Pe parcursul perioadei de 20 de ani, 822 (3%) dintre femeile din grup au suferit fracturi de șold.

Autorul principal al studiului, James Webster, a declarat:

„Studiul nostru evidențiază potențialele preocupări legate de riscul de fractură de șold la femeile vegetariene.

Cu toate acestea, ca în cazul oricărei diete, este important să se înțeleagă circumstanțele personale și ce nutrienți sunt necesari pentru un stil de viață sănătos și echilibrat”.

Webster a spus că dietele vegetariene au adesea un aport mai mic de nutrienți, cum ar fi proteinele și calciul, care sunt de obicei mai abundente în carne decât în plante.

„Un aport scăzut al acestor nutrienți poate duce la o densitate minerală osoasă și o masă musculară mai mici, ceea ce vă poate face mai susceptibili la riscul de fractură de șold”, a spus el.

Cu toate acestea, Webster a subliniat că dietele vegetariene pot varia foarte mult de la o persoană la alta și pot fi „sănătoase sau nesănătoase, la fel ca și dietele care includ produse de origine animală”.

Oamenii de știință implicați în proiect au declarat că femeile ar putea menține sănătatea oaselor dacă nu sunt subponderale, dacă adaugă nutrienți precum B12 în dieta lor și dacă rămân active.

Dr. Darren Greenwood, coautor al studiului, a declarat:

„Acest studiu este doar o parte a tabloului mai larg al dietei și al sănătății oaselor și mușchilor la vârste înaintate.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora rolul greutății corporale și pentru a identifica motivele pentru care rezultatele sunt diferite la vegetarieni și la cei care mănâncă carne”.

Co-autorul, profesorul Janet Cade, a declarat că cercetarea a fost „un pas important” în înțelegerea riscului potențial pe care dietele pe bază de plante l-ar putea prezenta pe termen lung și ”ce ar putea fi făcut pentru a atenua aceste riscuri”.

Cercetătorii au spus că sunt necesare lucrări suplimentare pentru a evalua dacă rezultate similare ar putea fi găsite în rândul bărbaților.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ce se va întâmpla cu banii strânși la Pilonul 2 de pensii private. De ce și cum vrea statul să-i ”administreze mai bine”

Publicat

Ca statul este cel mai prost administrator al banilor în România, nu mai e nici un secret.

Banii din buget se alocă de cele mai multe ori pe baza intereselor de partid în loc de principii economice și criterii de eficiență.

Coincidența care dă fiori pieței

O mare problemă pecare o au guvernanții actuali este presiunea imensă exercitată de deficitul la fondul de pensii publice de unde lipsesc multe miliarde de lei după declarațiile recente ale ministrului muncii, Marius Budăi.

Acesta a spus că estimarea de deficit la bugetul de pensii pe anul acesta este de 12 miliarde de lei, completând cu o frază care da fiori administratorilor de pensii private: „exact cât virăm la pilonul 2”.

Acești bani din Pilonul 2 de pensii private NU sunt ai statului român și nu sunt la dispoziția guvernului.

Sunt banii românilor strânși acolo prin contribuțiile lunare de 3,75% din salariu șicare din ianuarie 2023 ar trebui să crească la 4,75%.

Banii aceștia, care totalizează 88 de miliarde de lei, sunt administrați de 7 fonduri de pensii active care îi investesc după reguli stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) astfel încât să obtină randamente câtmai bune cu riscuri cât mai mici.

De aceease preferă în special titlurile de stat și alte asemenea instrumente de investiții sigure pentru că vorbim despre banii oamenilor ce se așteaptă că la pensie să primească pe lângă pensia publică de la stat pentru care contribuie lunar și această pensie privată.

În general, sumele strânse în Pilonul 2 de pensii de fiecare salariat sporesc an de an și până de curând acest spor reușea să depășească inflația și chiar dobânzile bancare deci randamentul lor era unul bun, dovadă că administratorii fondurilor de pensii private își fac bine treaba.

Sumele au scăzut

Recent însă, salariații au putut constată că în situația anuală a fondurilor acumulate pe care o primesc prin poștă sau e-mail de la administratorul lor de pensii private sumele pe care le știau în contul lor au scăzut în loc să crească.

Explicațiile sunt de ordin economic: inflație crescută, dobânzi crescute și prin urmare randamentul titlurilor de stat sau al obligațiunilor a rămas în urmă. De aici și scăderea sumelor acumulate.

Pe lângă situația economică turbulentă care duce lascăderea randamentelor, guvernul mai pregătește o lovitură pentru administratorii fondurilor de pensii private, și anume impozitarea dividendelor încasate de fondurile de pensii prin OUG 16/2022, taxare care nu va face altceva decât să mărească pierderile.

Iar asta nu face decât să dea apă la moară celor care abia așteaptă să acuze fondurile că pierd banii românilor și ar vrea să dispară acest sistem privat de administrare a pensiilor din Pilonul 2 și eventual să fie înlocuit cu o nouă companie de stat care să preia administrarea celor 88 de miliarde strânse acolo.

A fost visul lui Liviu Dragnea să pună mâna pe acești bani și se vede treaba că încă mai sunt uniicare au același vis.

Asta pentru că ar fi o suma imensă care le-ar da o gură de oxigen și i-ar ajută să acopere găurile tot mai mari din bugetul României prin care se scurg banii.

Și ar fi mult mai ușor așa, să dispună de acest bani ai românilor de rând decât să supere beneficiarii pensiilor speciale și bugetarii de lux ai țării tăindu-le privilegiile nemeritate și făcând astfel economii la buget care le-ar permite finanțarea sistemului public de pensii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bilanț COVID-19 în România, 13 august 2022: 4.684 cazuri noi, 25 de pacienți au murit și alți 276 sunt internați la ATI

Publicat

Peste 4.600 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, este bilanțul anunțat sâmbătă, în România, de autoritățile sanitare. 25 de persoane infectate au murit. 

Conform sursei citate, 890 dintre cazurile noi înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Cele mai multe cazuri noi de COVID sunt în Bucureşti – 991 şi în judeţele Timiş – 279, Sibiu – 232, Iaşi – 224 şi Cluj – 203.

Rata de infectare înregistrată la 14 zile, la nivel naţional, este de 4,08 cazuri la mia de locuitori.

Cea mai mare incidenţă este în Bucureşti – 8.49 şi în judeţele: Cluj – 7,62, Sibiu – 6,91, Ilfov – 6,69 şi Timiş – 6,55.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 3.594 teste RT-PCR (2.427 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.167 la cerere) şi 14.128 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.368.520 teste RT-PCR şi 10.988.005 teste rapide antigenice.

În total, pe teritoriul României, au fost înregistrate până în prezent 3.154.721 de cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Distinct de cazurile noi, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 229 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 3.494, cu 321 mai puţine faţă de ziua anterioară.

De asemenea, la ATI sunt internate 276 persoane, cu 17 mai puţine faţă de ziua anterioară. Din cei 276 pacienţi internaţi la ATI, 237 sunt nevaccinaţi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax