Cum au ajuns urșii scuza pentru eșecul finalizării A1 Sibiu-Nădlac. Finanțarea UE ar fi putut acoperi 85% din costuri

Au trecut aproape 10 ani în care Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu au reușit să construiască singura secțiune lipsă din A1 Sibiu-Nădlac.

Este vorba despre cei nouă kilometri de autostradă dintre Margina și Holdea.

Asta în ciuda faptului că finanţarea europeană nerambursabilă ar fi acoperit 85% din costuri, prin Programul Operațional Infrastructura Mare, 2014-2020, potrivit PressHUB.

Porțiunea lipsă de 9 kilometri întrerupe traseul autostrăzii, care duce din Transilvania spre vestul Europei.

Această finanțare s-a pierdut și, în ciuda mesajelor oprimiste ale oficialilor din Ministerul Transporturilor, o analiză obiectivă arată că se va pierde și șansa finanțării prin PNRR din cauza termenelor: licitația ar trebui realizată până în 2023, iar lucrările să fie terminate până în 2026.

Publicitate

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură consideră că acest lucru nu se va întâmpla, iar documentația este foarte slabă.

• „Documentația e praf și pulbere: zeci de fișiere goale, altele au conținut contradictoriu, nu există audit de siguranță rutieră pe Secțiunea E și CNAIR obligă (ilegal) constructorii să pună acum în ofertă ce urmează să facă în faza de proiectare” - API.

Până acum, pentru sectorul respectiv, au fost anulate mai multe licitații, iar CNAIR a fost obligată să plătească sute de milioane de euro despăgubiri (compania care a câștigat inițial licitația a primit 230 de milioane de euro, alte 150 de milioane fiind pierdute ulterior).

În vara anului 2013, CNAIR a anunţat că a semnat contractul pentru lotul 2 al autostrăzii A1, Lugoj-Deva (între km 26 şi 56), cu asocierea dintre companiile italiene Salini Impregilo SpA şi SECOL (Societa Edile Construzioni e Lavori şi Societa Edile Construzioni Opere e Lavori).

Au urmat alte proceduri, derulate fără succes, dublate de creșterea valorii lucrării până la 2,28 miliarde de lei pentru cei 9 kilometri.

Până la urmă, ciotul respectiv de autostradă va trebuie executat pe bani de la bugetul de stat, deşi statul a avut la dipoziţie banii europeni necesari încă de acum aproape un deceniu.

Traseul iniţial al autostrăzii ar fi presupus despicarea de-a dreptul a unor dealuri, ceea ce ar fi presupus un volum uriaş de excavaţii şi săpături. Aşa că acordul mediu a fost modificat, optându-se pentru varianta săpării a două tuneluri cu rol de ecoducte, în lungime însumată de 2,13 km, care să permite trecerea urşilor şi a altor animale sălbatice.

CNAIR a cerut italienilor de la Salini Impregilo să conceapă un proiect tehnic de execuţie a acestor tuneluri, dar, în 2017 a refuzat să achite acestora contravaloarea proiectului, aşa că lucrurile au intrat în impas.

”Se profila deja la orizont posibilitatea pierderii finanţării europene, pentru că nu se puteau finanţa soluţii tehnice care să „mutileze” ecosistemul. Evident, CNAIR a dat vina pe urşi” scriu jurnaliștii de la publicația citată.

Citește articolul complet pe PressHUB.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News