Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte


Publicat

Cel mai probabil, cuvântul românesc derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie.

Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.

Citește și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În acest an, Rusaliile pică pe 7 şi 8 iunie, acestea fiind zi libere de la stat pentru toţi angajaţii.

Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Peste sărbătoarea păgână iniţială s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani.

Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.

Cuvântul românesc „rusalii” derivă, probabil, indirect, din lat. Rosalia, prin slavonul rusalija. Cuvintele ruseşti au influenţat puternic limbajul religios românesc. „Cincizecime” este un calc după grecescul „(ziua) a cincizecea”, denumire care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști.

Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii. Această sărbătoare marchează coborârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Conform scrierilor din Noul Testament, acest eveniment s-a întâmplat în ziua rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea această sărbătoare creştină este cunoscută în rândul credincioşilor şi sub numele de Cinzecime

În Vechiul Testament, Rusaliile au reprezentat la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului. Ulterior, această devine o aniversare a Legământului, care a fost încheiat la 50 de zile după ieşirea din Egipt.

RUSALII 2020. De asemenea, şi Rusaliile creştine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului şi al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt şi consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.

Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredinţaţi cu puterea de a grai limbi pe care ei nu le cunoşteau până atunci. Au reuşit să descopere atât învăţătură Mântuitorului, dar şi a altor neamuri în mai multe limbi.

Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toţi iudeii din Ierusalim şi din întreg Orientul au înţeles mesajul pe care aceştia îl purtau. Pelerinii care nu reuşeau să îşi explice cum reuşesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi „plini de must”, şi anume beţi.

Atunci Sfântul Petru lua cuvântul pentru a apară Apostolii dar şi pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.

Se obişnuieşte să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume, că despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. În acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh.

În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna că Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput că despărţit de Hristos.

În ziua de Rusalii, creştinii obişnuiesc să vină la biserica şi să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, că semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

În bisericile ortodoxe este preamărit momentul când la Ierusalim s-a pogorât asupra Apostolilor lui Iisus „Mângâietorul lumii” – Duhul Sfânt, promis de Hristos: „Atunci din cer, fără veste, s-a făcut un vuiet mare, ca de suflare de vânt, ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, necunoscute de ei până în acea zi”.

După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii Domnului s-au răspândit în toată lumea, au început să săvârşească minuni, convingându-i pe păgâni să nu se mai închine idolilor şi să se apropie de credinţa creştină.

Contemporanii Apostolilor au considerat că Duhul Sfânt este o fiinţă cu puteri supranaturale, care i-a umplut de har pe aceştia, dăruindu-le puterea să ducă mai departe învăţăturile lui Hristos.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Evazioniștii nu mai scapă de închisoare cu plata unei amenzi. Pedepse reduse, dacă prejudiciul este achitat. PROIECT, la Senat

Publicat

Plata unei amenzi ca alternativă la pedeapsa închisorii pentru infracțiunea de evaziune fiscală ar urma să fie eliminată. Mai mulți parlamentari USR PLUS au depus o inițiativă legislativă în acest sens, prin care se reintroduce pedepsirea faptei chiar și în condițiile achitării prejudiciului. Cu toate acestea, este prevăzută, în schimb, reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate în cazul achitării prejudiciului majorat cu 20%, plus plata dobânzilor și penalităților, înainte de primul termen de judecată.

Inițiativa vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care îi scăpa pe evazioniști de închisoare dacă achitau prejudiciul, introducând ca alternativă plata unei amenzi. Șeful statului a declarat că a promulgat legea deoarece aceasta a fost declarată constituțională de CCR, iar Parlamentul o poate modifica.

„Forma prezentă a legii (modificată de curând) încurajează evaziunea fiscală, prin nepedepsirea faptei în condițiile achitării prejudiciului, lucru care contravine însuși scopului pentru care a fost legiferată inițial. Înainte de intrarea în vigoare a legii în această formă, evaziunea fiscală în România ajungea la 28 de miliarde de euro deci în aceste condiții nu se justifică nevoia de a relaxa sancționarea săvârșirii acestei fapte”, se precizează în expunerea de motive.

Proiectul de lege prevede că:

  • Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi – declararea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări ori restituiri de la bugetul de general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat
  • Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei prevăzute anterior
  • Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi – sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale

„În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate”, se mai precizează în proiectul de lege.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Florin Cîțu: Veniturile românilor cresc cu adevărat. Reformă în toate cotloanele statului și investim. Suntem abia la început

Publicat

Câștigul salarial mediu net a crescut cu 11,9% în aprilie 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a precizat, sâmbătă, premierul Florin Cîțu. Acesta a explicat modul în care a crescut puterea de cumpărare a românilor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). 

Într-o postare pe pagina de Facebook, Cîțu precizat că potrivit datelor INS, veniturile românilor cresc „cu adevărat”, nu doar pe hârtie.

„Creşte puternic PUTEREA DE CUMPĂRARE a românilor! INS a anunţat ieri: ‘Aprilie 2021 comparativ cu Aprilie 2020- Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,9%.’

Aşa arată o revenire în forţă a unei economii după cea mai mare criza economică din ultima sută de ani. Dar şi mai important INS a anunţă o creştere semnificativă a puterii de cumpărare cu 8.4%”, a scris Cîţu pe pagina sa de Facebook.

Premierul a făcut referire şi la câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum.

„‘Indicele câştigului salarial real a fost 108,4% pentru luna aprilie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent’. Acest lucru înseamnă că veniturile românilor cresc cu adevărat, nu doar pe hârtie.

Cu un venit mai mare se pot cumpăra, pe bune, mai multe lucruri.

Asta înseamnă guvernare liberală, putere de cumpărare mai mare pentru toţi românii. Am luat cele mai bune măsuri pentru economie şi se vede.

Reformă în toate cotloanele statului şi investim. Suntem abia la început”, conchide Florin Cîţu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Furtuna a făcut ravagii la Tăuți, în comuna Meteș. Grindina a acoperit grădinile și curțile localnicilor

Publicat

O ploaie torențială cu grindină s-a abătut sâmbătă, în jurul orei 13:10, peste satul Tăuți din comuna Meteș. Un cetățean a surprins pe o filmare natura dezlănțuită. În doar câteva minute, gheața a acoperit curțile localnicilor.

Oamenii au privit neputincioși cum grădinile și culturile agricole sunt distruse de grindină. În unele locuri, stratul de gheață a ajuns la câțiva centimetri.

Reamintim faptul că mai multe localități din județul Alba s-au aflat sâmbătă, între orele 13:00 și 14:00, sub avertizare Cod Portocaliu de furtuni.

O altă avertizare Cod Galben este în vigoare sâmbătă în Alba, până la ora 21:00.

Citește și Atenționare COD GALBEN de FURTUNI în Alba și alte județe din țară. Instabilitate atmosferică accentuată și ploi, până marți

sursa video: Simona D. 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Bacalaureat 2021. Ministrul Educației: Doar două treimi din elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a s-au înscris la examen

Publicat

elevi

Doar două treimi dintre elevii de clasa a XII-a şi a XIII-a din promoția curentă s-au înscris la examenul de Bacalaureat din acest an, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu. Acest procentaj, mai mic decât în anii anteriori, este o consecință a discrepanțelor create de școala online din pandemie.

„Dificultățile au fost foarte mari, s-au suprapus peste problemele cronice din învățământul românesc, peste discrepanțele mult prea mari dintre urban și rural și au amplificat aceste diferențe”, a spus Sorin Cîmpeanu la Digi24.

„Amplificarea acestor diferenţe a generat renunţarea la şcoală. Vedem, din păcate, şi în numărul celor înscrişi pentru examenul de bacalaureat, care sunt doar 114.000 din promoţia curentă, formată din 173.000 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a. E vorba de două treimi, 66% înscrişi la examenul de bacalaureat din promoţia curentă – 152.000 clasa a XII-a şi 21.000 elevi de clasa a XIII-a. Este un procent mai mic decât în anii anterior, procentul celor înscrişi la Bacalaureat”, a adăugat el.

„Asta creează îngrjorări cu privire la creşterea riscului de abandon şcolar. Pe de altă parte, din păcate, vedem doar săptămâna aceasta numeroase cazuri de bullying, un element îngrijorător. Este tot o consecinţă a pierderilor care au fost înregistrate nu numai în plan educaţional, dar şi în planul tulburărilor sociale, comportamentale, emoționale”, a spus Cîmpeanu.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate