Descoperire istorică la Alba Iulia: Arheologii au găsit poarta pe care a intrat Mihai Viteazul în Cetate. Ce se mai află sub ea

O descoperire istorică a fost făcută de arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, conduși de arheologa Anca Timofan. Celebra poartă pe care a intrat Mihai Viteazu, în Cetatea Medievală, a fost descoperită. 

Mai mult de atât, sub vestigiile arheologice ale porții medievale au fost descoperite și poarta principală a castrului roman, construită de Legiunea A XIII-a Gemina. 

Descoperirile arheologice a fost făcute pe bastionul Capistrano, în zona estică a Cetății.

Mai exact au fost descoperite ruinele porții medievale Sf. Gheorghe, construite peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirea confirmă o continuitate strategică și edilitară de-a lungul a două milenii în același punct-cheie al fortificațiilor.

În cele trei secțiuni arheologice deschise pe bastion au fost descoperite construcții aparținând epocii romane (castrul legiunii a XIII-a Gemina, sec. II-III d.Hr.), perioadei medievale timpurii (sec. IX-XII), perioadei Principatului Transilvaniei (sec. XVI-XVII) și stăpânirii habsburgice (sec. XVIII-XIX).

Ce au descoperit arheologii

În partea inferioară a bastionului, a fost descoperit un segment din zidul estic al palestrei castrului roman –  un mare edificiu patrulater cu o curte interioară înconjurată de colonade monumentale, unde se antrenau soldații legiunii. Zidul roman a fost suprapus de zidul curtinei estice a cetății medievale.

În partea de sus a bastionului a fost descoperită structura nordică a complexului porții fortificate Sf. Gheorghe, amplasată în exteriorul curtinei.

Aflați la trei metri adâncime de la nivelul actual de călcare, zidul lateral și pilonii culoarului dintre barbacana circulară și turnul intrării în cetate sunt construite din cărămizi și fragmente de calcar, utilizându-se un mortar de bună calitate.

Poarta medievală construită peste poarta romană

Cu această ocazie s-a constatat arheologic că Poarta Sf. Gheorghe suprapune și utilizează poarta de est romană – Porta praetoria. Astfel, la o adâncime de aproximativ 4 m a fost descoperit turnul de nord al porții romane, ale cărui ziduri erau construite în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate, legate cu mortar. Originea romană a porții medievale de răsărit a fost remarcată de călătorii străini din sec. al XVII-lea, care amintesc prezența unui mare relief pe care era figurată lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus, aplicat pe fațadă.

Cercetările noastre au clarificat și un alt aspect important: zidul incintei estice a castrului se află la cca. 20 de m în exterior față de cel al fortificației medievale, demonstrându-se că, pe latura de est, acestea nu se suprapuneau.

Am putut observa stratigrafic demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autoritățile austriece pentru a demara lucrările de construcție a Cetății Alba Carolina începând cu anul 1715.

De asemenea, a fost descoperită și o parte din clădirea mănăstirii franciscane, construită pe bastionul Capistrano între 1725–1742. După asediul din 1849, biserica și claustrul au fost dezafectate de autoritățile militare.

De la arhitectul italian Giovanni Morando Visconti ne-a rămas cel mai relevant plan (1711) al cetății din sec. XVII – începutul sec. al XVIII-lea, respectiv al Porții Sf. Gheorghe (Porta di St. Giorgio) cu barbacana ei circulară. Această intrare fortificată apare și pe harta din 1687 (Pianta d’Alba Iulia) ca Porta capituli, precum și în planul inițial al Cetății Alba Carolina întocmit de Visconti în 1714, aprobat și semnat de prințul Eugeniu de Savoia.

Poarta pe care a intrat Mihai Viteazul

Poarta Sf. Gheorghe are o puternică încărcătură simbolică în istoria națională, fiind imortalizată în numeroase opere de artă (Constantin Lecca, Sava Henția, Stoica Dumitrescu) ca locul intrării triumfale a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599.

Echipa care a făcut descoperirile

Echipa: dr. Anca Timofan (responsabil științific), dr. Anca-Daniela Matiș (arheologie), Teodor Muntean (documentare fotogrammetrică), Cosmin Vesa (topografie arheologică), dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni (restaurare artefacte), Dana Zudor, dr. Monica Druță (conservare), Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Florea Ciprian, Florea Lucrețiu (echipa de săpătură), Ciprian Badea (Facultatea de Istorie – Universitatea București). Mulțumiri dr. Florin Bogdan care ne-a pus la dispoziție hărți scanate recent în Arhivele de Stat ale Austriei (Österreichisches Staatsarchiv).