EDITORIAL de Dan Lungu: Reforma „haiducului” Ciolacu: luăm de la bogați și dăm la săraci

Premierul Marcel Ciolacu anunță că va face o reformă fiscală în România pe modelul „haiducesc”: va lua de la bogați și va da la săraci.

Ba mai mult, domnu’ Marcel promite chiar că își pune rămășag mandatul de premier, astfel încât să fie sigur că măsurile de reformă fiscală vor fi aprobate.

În termeni constituționali, ceea ce face Marcel Ciolacu se numește asumarea răspunderii pe un set de măsuri fiscale.

În termeni politici, se numește cacealma și forțarea mâinii partenerului de guvernare. Ciolacu speră că PNL, disperat de previziunile sumbre ale scăderii în sondaje, va accepta măsuri neliberale și populiste, care au ca țintă directă electoratul PSD.

În tot acest avânt haiducesc observăm o declarație a lui Marcel Ciolacu, care, la prima vedere, poate părea „o scăpare a porumbelului”:

• „Aș vrea să iau puțin de la noi, cei cu putere de muncă, și de la cei care fac foarte muți bani pentru a da și la pensionari care au muncit o viață și la cei aflați în nevoi”.

De fapt, declarația conține cuvinte alese cu grijă, într-o strategie de comunicare politică coaptă bine în laboratoarele PSD.

Ciolacu spune că, de fapt, pachetul de măsuri pe care își va asuma răspunderea reprezintă doar dorința de a-i ajuta pe cei săraci, care sunt tot mai mulți în România.

Pensii mai mari, ajutoare sociale, sprijin pentru cei cu venituri mici sau alte măsuri, pe care cu siguranță le-au gândit deja strategii PSD, au în primul rând scopul de a fideliza electoratul cu profil social-democrat, în perspectiva alegerilor de anul viitor.

În toată această strategie, singurul rămas captiv într-o poziție de șah, aproape de mat, este PNL.

Liberalii par să aibă doar opțiunea de a fi de acord cu Ciolacu, deoarece în caz contrar ar deveni „dușmanii” reformei fiscale din România și guvernarea, de care țin cu dinții, ar exploda.

Situația în care ar putea pierde anumite butoane importante din guvernare ar amplifica și mai mult nemulțumirea primarilor PNL, de care partidul are nevoie atât de mult la toate scrutinele de anul viitor.

Ceea ce nu explică nimeni în această perioadă este faptul că România a ajuns de mult la fundul sacului cu bani, iar ritmul de împrumut public a ajuns la un nivel amețitor.

În tot acest timp, Guvernul a continuat să permită huzurul în zona publică, fără să taie cu adevărat în carne vie.

În sectorul bugetar este un haos de nedescris: salarii de nababi în unele instituții și companii publice, sinecuri fără număr pentru fetele și băieții deștepți din partide, cheltuieli inutile și netransparente.

Nu se vorbește nimic despre pensiile speciale și despre reformarea sistemului de pensii, lucru care se impune pentru ca sistemul public să nu ajungă în colaps, dar și pentru a îndeplini jaloanele din PNRR, impuse de Comisia Europeană.

România specialilor și bugetarilor de lux trebuie să dispară însă, din păcate, nici Ciolacu, nici Ciucă și niciun alt lider politic de la putere nu este dispus să își asume să reformeze totul chirurgical.

Într-o privință Marcel Ciolacu are dreptate: găurile din bugetul de stat trebuie acoperite. Însă, orice măsură fiscală trebuie luată cu cap, iar România nu trebuie să cadă pe panta populistă a unui stat social.

Degeaba mărești pensiile și ajutoarele sociale dacă, în același timp, crești inflația, scazi puterea de cumpărare și destabilizezi mediul economic.

Ce poți cumpăra astăzi cu 100 de lei ai putea să nu mai cumperi mâine cu 200, iar măririle de pensii, salarii și ajutoare sociale ar putea să nu acopere nici măcar scumpirile generate de inflație și de noua povară fiscală impusă mediului privat.

Retorica „luăm de la bogați și dăm la săraci” este o dovadă a populismului feroce de stânga prin care PSD încearcă să câștige rapid susținerea populară, în perspectiva atacurilor și criticilor care ar urma din opoziție sau chiar de la partenerii de guvernare (din PNL).

În concluzie, România este în aceste zile într-o adevărată echilibristică financiară fiind trasă într-o parte de populismul unor interese politice și de partea cealaltă fiind echilibrată, e adevărat fragil, de privirea dură a Comisiei Europene.

E de ajuns doar un bobârnac populist dat de Guvern pentru ca să ajungem în criză și poate chiar, în următoarele luni, în incapacitate de plată.

Joaca de-a Robin Hood-ul modern poate avea repercusiuni grave asupra economiei naționale, dar și asupra vieții sociale și bunăstării cetățenilor.