Actualitate
FOTO: „Căile ferate din Transilvania în perioada 1867-1914” la Alba Iulia. Tren de epocă în miniatură expus la Muzeul Unirii

Un tren de epocă în miniatură a fost expus, acesta asemănându-se cu trenurile care circulau în alte vremuri pe rutele feroviare din Ardeal şi din Estul Ungariei.
Construirea reţelei feroviare din Transilvania a fost susţinută de politica economică protecţionistă a guvernelor maghiare din perioada 1867-1914. Printre personalităţile de seamă ale culturii maghiare din Ardeal, care a contribuit semnificativ la extinderea reţelei feroviare, se numără şi contele Imre Milko, ministru al Lucrărilor Publice şi a Transporturilor în guvernul Andrassy. Prin puterea pe care a deţinut-o, acesta, a demarat lucrările de construcţii ale căilor ferate transilvănene.
Prima cale ferată atestată documentar şi istoric din Transilvania este tronsonul Oradea-Cluj, care a fost dat în folosinţă la 7 septembrie 1870. Aceasta s-a extins, în 1871 ajungând la Teiuş şi Târgu Mureş, iar în 1872 la Mediaş, Sighişoara şi Sibiu.
Ultimul tronson din această perioadă, şi anume cel dintre Sighişoara şi Braşov a fost predat circulaţiei la 1 iunie 1873. Lungimea totală a căii ferate din Transilvania era de 633 de kilometri, şi la realizarea ei au muncit nu mai puţin de 20.000 de muncitori.
„Înainte de anul 1867, Ardealul a aparţinut uneia dintre cele mai defavorizate regiuni din Imperiul Austriac. După anul 1867 a survenit o schimbare în evoluţia economică a Ardealului, iar una dintre realizările remarcabile ale acestei evoluţii a fost construirea reţelei feroviare”, a declarat Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Ioana MIHU
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News