FOTO: Satele din Alba mor unul după altul. Studiu șocant al ONU: depopularea va atinge toată România până la finalul secolului

”Suntem 30 de oameni în sat, ne ocupăm cu agricultura… cel mai tânăr are vreo 50 de ani”, ne spune zâmbind unul dintre locuitorii satului Colibi, el însuși în vârstă de 58 de ani. Deși satul este străbătut de un drum asfaltat, într-o stare foarte bună, aici nu prea vine nimeni. De fapt, nu numai că nu vine, dar nici nu trece nimeni. Nici măcar autobuze nu mai trec, de câțiva ani.

O mare parte dintre case par părăsite de o jumătate de generație: prin curți a crescut iarbă și bălării, iar casele și grajdurile au început să își strâmbe lemnăria la oricine ar fi curios să se uite peste gard. Dintr-o curte cu steagul Spaniei la poartă, se aude muzică populară românească, semn că satul nu e chiar pustiu. Nu departe, doi porumbei refuză să părăsească hulubăria dărăpănată, construită în ”vremurile bune” de o mână de gospodar.

”Copiii au plecat la oraș, la Alba. Da, nepoții au plecat la oraș și mai mare, la Cluj, mai departe. Nu mai vin ei să steie aici. Ne mutăm și noi cât de iute încolo”, ne explică un bătrân de 80 de ani, arătând spre biserică.

Trendul de scădere a populației este similar în multe alte locuri din județul Alba. Peste 60 de sate au mai puțin de 10 locuitori, dar sunt și așezări-fantomă, în care nu mai locuiește nimeni. Potrivit datelor oficiale, sunt nouă asemenea sate și cătune: Ibru (Blandiana), Cicârd (Lopadea Nouă), Geamăna (Lupșa), Incești (Poșaga), Medrești (Sohodol), Doptău (Șona), Carpenii de Sus (Șpring), Bordeștii Poieni (Vidra) și Poieni (Vidra) și multe altele. De exemplu, conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, localitatea Carpenii de Sus nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Pe imaginile satelitare recente, pe locul vechii localități se poate identifica o singură gospodărie. La Incești, din vechiul sat a rămas doar o stână, iar exemplele pot contiuna.

Depopularea Apusenilor, operațiune comunistă

Zona Munților Apuseni s-a depopulat într-un ritm și mai accelerat decât celelalte zone, în parte și din cauza politicii duse de autoritățile comuniste. Drepturile moților ce datau, unele, de dinainte de primul război mondial, au fost anulate treptat, iar în 1965 definitiv, ceea ce a afectat dramatic gospodăriile tradiționale. Fără alte posibilități, oamenii erau nevoiți să plece spre orașe. Mulți dintre ei au plecat sau chiar au fost strămutați spre Zlatna, Alba Iulia sau spre județele în care începuseră să se dezvolte centre industriale comuniste. Monitorul Oficial a publicat, la sfârșitul anilor ’90, o listă cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi accentuate ale populației în perioada 1966-1998.

O țară pentru oameni bătrâni: populația României se înjumătățește

Jurnaliștii anului 2100 vor scrie despre acest fenomen în mod similar, doar că atunci nu va fi vorba despre satele din județul Alba, ci despre România întreagă. Cu toate că populația lumii va crește până în 2100 la peste 11,2 miliarde, potrivit unui studiu șocant dat publicității de Națiunile Unite, populația țării noastre va scădea drastic până la acea dată. Astfel, potrivit prognozelor realizate de ONU, în anul 2099, populația României va ajunge la doar 10.758.000 de locuitori (și cea a Republicii Moldova se va înjumătăți: de la 4.054.000 în prezent la 1.878.000 de locuitori). Și asta nu e tot. Dincolo de faptul că românii vor fi puțini, vor fi și bătrâni. Numărul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani se va dubla până în 2050 și se va tripla până la sfârșitul acestui secol. De altfel, întreaga populație a Europei urmează acest trend în următoarele decade astfel că în 2050, peste o treime dintre locuitorii bătrânului continent vor fi chiar ei bătrâni.

În aceste condiții, România nu arată că ar avea strategii pe termen lung pentru a combate măcar efectele cele mai ușor de intuit, cum ar fi presiunea pe sistemele de pensii, pe cele de sănătate și pe investițiile economice. Țara noastră are câteva studii legate de aceste lucruri însă, spre deosebire de situația din alte țări europene, nici o strategie nu este disponibilă publicului.

Pe baza studiilor ONU a fost realizat un instrument online unde puteți calcula fiecare dintre voi tendințele de evoluție a numărului de locuitori, în funcție de anul dorit. Vezi, AICI.