FOTO-VIDEO: "10 ani de cercetări arheologice miniere la Roşia Montană". Experţi din ţară şi străinătate prezintă studiul de caz Galeria Cătălina-Monuleşti

În perioada 2 -4 mai, la Roşia Montană şi Alba Iulia se desfăşoară un simpozion şi o prezentare în teren a rezultatelor cercetărilor arheologice din zona Galeriei "Cătălina - Monuleşti". Sunt prezenţi experţi în arheologie din Franţa, Anglia şi România. Simpozionul este organizat de Muzeul National al Unirii Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României.

Galeria Cătălina-Monuleşti din Roşia Montană a fost datată recent cu radicarbon prin care a fost confirmată existenţa fragmentelor de epocă romană. Artefacte descoperite în zonă sunt prezentate la Roşia Montană, în cadrul expoziţiei "Mineritul, o istorie continuă la Roşia Montană". Piesele au fost identificate în cadrul Programului Naţional de Cercetare "Alburnus Maior" (2001-2006), iniţiat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi coordonat de Muzeul de Istorie a României.

Publicitate

Experţii prezenţi la Simpozionul "10 ani de cercetări arheologice miniere la Roşia Montană - Perspective de valorificare. Studiu de caz: Galeria Cătălina-Monuleşti" sunt dr. Beatrice Cauuet (Laboratoire TRACES-CNRS, Université Le Mirail, Toulouse), coordonatoarea lucrărilor de arheologie minieră, David Jennings (Oxford Archaeology), academicianul Alexandru Vulpe şi alţi specialişti în domeniu. Aceştia susţin prezentări la Sala Senatului din clădirea rectoratului Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, în perioada 3-4 mai, de la ora 9.00.

Vizita de documentare s-a desfăşurat cu o zi înainte, miercuri, 2 mai, de la ora 14.00, la Galeria Cătălina-Monuleşti (Roşia Montană).

„Descoperirea in-situ a acestui ansamblu coerent de artefacte de epocă romană este deosebit de importantă. Se conturează în acest fel un ansamblu unitar şi coerent de vestigii ce vor constitui o atracţie turistică deosebită în viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC s-a angajat să îl amenajeze în sectorul Cătălina-Monuleşti. Acest perimetru minier va putea fi vizitat în condiţii de siguranţă deplină, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere calitatea inginerească deosebită a minerilor romani, atât din perspectiva lucrărilor miniere propriu-zise (galerii trapezoidale, planuri înclinate), cât şi a amenajărilor şi instalaţiilor utilizate în subteran în vederea asigurării securităţii (armături), circulaţiei (scări monoxile etc.) şi a evacuării apelor subterane”, subliniază dr. Beatrice Cauuet, specialist în arheologie minieră și coordonatorul lucrărilor de cercetare.

Conform specialiștilor care studiază zona, un proiect minier modern reprezintă singura soluție viabilă pentru salvarea patrimoniului cultural de la Roșia Montană. „Cazul Roşia Montană trebuie tratat cu foarte multă responsabilitate, dar fără prejudecăţi şi fără subiectivism exagerat. Până acum, prin argumente emoţionale şi punerea în circulaţie a unor informaţii false, s-a încercat acreditarea ideii că principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorându-se atât preocupările RMGC de a investi masiv în salvarea şi restaurarea acestuia, cât şi starea avansată de degradare în care se găsea deja acesta la momentul în care RMGC şi-a anunţat intenţia de a desfăşura activităţi în zonă. Pe lângă acestea, din partea organizaţiilor şi persoanelor care s-au pronunţat pentru interzicerea activităţilor industriale nu a venit nicio propunere constructivă reală de dezvoltare alternativă sau o iniţiativă de compromis rezonabil.”, este de părere academicianul Răzvan Theodorescu, membru al Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPRCM).

„Am analizat cu mare atenţie întreg proiectul minier, am schimbat opinii cu o serie de experţi şi ceea ce avem de făcut nu este să alegem între punerea în valoare a patrimoniului cultural şi dezvoltarea industrială, ci să găsim cea mai bună metodă prin care dezvoltarea industrială poate asigura protejarea patrimoniului. Proiectul minier propune o soluţie foarte viabilă, care sigur că trebuie atent monitorizată, dar important este că permite salvarea unei moşteniri culturale foarte importante pentru Apuseni şi pentru România”, subliniază Theodorescu.

Încă din vara anului trecut, GIMPCRM recomanda autorităţilor competente să urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC. „Prelungirea stării de incertitudine, absenţa investiţiilor în patrimoniu, precum şi starea avansată de degradare în care se află acesta nu fac decât să ne apropie cu paşi repezi de momentul în care situaţia dezastruoasă a celor mai multe obiective de patrimoniu va căpăta o turnură ireversibilă. GIMPCRM atrage atenţia că absenţa unor politici naţionale coerente în domeniu, a mijloacelor de aplicare a prevederilor legilor existente, face ca situaţia din Roşia Montană să fie ilustrativă pentru starea patrimoniului naţional”, afirmau specialiştii în patrimoniu la momentul respectiv.

Simpozionul de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia găzduiește și expoziția „Mineritul, o istorie continuă la Roșia Montană”, care prezintă artefacte descoperite la Roșia Montană în cadrul Programului Național de Cercetare „Alburnus Maior” (2001 - 2006), inițiat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și coordonat de Muzeul de Istorie a României, cu finanțarea RMGC conform obligațiilor legale.

FOTO-VIDEO: Cătălin Crăciun