FOTO-VIDEO: Târgul de Turism Rural de la Albac, o încercare fără prea mare succes de a reînvia tradiția. Românii nu mai apreciază autenticitatea

Weekendul trecut a avut loc în comuna Albac a XIII-a ediție a Târgului Național de Turism Rural. Numele sună mai pompos decât ceea ce se întâmplă acolo în realitate și asta nu doar din vina organizatorilor ci și din lipsa de interes a agențiilor și a județelor din România, care au venit nepregătite să-și prezinte oferta turistică. După ce m-am plimbat pe la fiecare stand în parte parcă tot în județul Alba aș merge într-un concediu în zona rurală și nu pentru că județul nostru are mult mai mute de oferit, ci pentru că restul au fost practic invizibile, cu excepția județului Neamț unde am găsit pe cineva care mai că m-a convins să îmi petrec câteva zile pe la mănăstirile pe care le promovează intens.

Târgul a început sâmbătă dimineața cu aceleași discursuri anuale ale primarului din Albac și președintelui CJ Alba. A urmat plimbarea pe la standuri, degustatul de pălincă și plăcinte, povești cu cei prezenți la stand, infotripuri la pensiunile din zonă, o masă tradițională, concerte de muzică populară și ușoară, artificii, etc. A fost ca un fel de zilele comunei sărbătorită de turiști.

În sine ideea acestui târg este bună, iar anul acesta chiar s-a văzut un progres în organizare, de la locație (nr. anii trecuți era organizat în sala de sport), la numărul mai mare de participanți din alte județe, conferințe pe acest segment, infotripuri în tot județul,  însă parcă nu este suficient.

Am înțeles că acest eveniment se adresează în principal agențiilor de turism care caută oferte și servicii, însă există și oamenii care vin la astfel de târguri pentru a-și planifica propriile concedii. Având în vedere că acest târg se ține în fiecare an în aceeași zonă, impactul său direct asupra consumatorilor de „vacanțe rurale” este destul de slab.

De exemplu nu înțeleg de ce nu se schimă locația la cel puțin la doi an. Aș vedea acest târg în zona Blajului, a  Aiudului și chiar la Alba Iulia, cu infotripuri în mai multe zone din județ și chiar din țară, că tot e târg național. O colaborare cu Consiliile Județene din apropiere pentru a organiza excursii, de exemplu în zonele rurale din Sibiu și Cluj, ar fi mult mai ușor de realizat din Alba Iulia și nu din Albac.

În plus agențiile de turism ar avea  întâlniri directe cu consumatorii acestor tipuri de vacanțe și poate chiar ar încheia contrate, dacă târgul s-ar adresa populației din zona urbană. Sunt sigură că localnicii din Albac nu o să meargă să se cazeze la Rimetea sau Arieșeni.

Pe lângă asta, având în vedere că târgul este organizat la început de toamnă accentul ar trebui să se pună mai mult pe ce au de oferit zonele în perioada vacanței de iarnă. Nu am văzut la acest târg nimic legat de stațiunile de schi din județ sau din țară. Am înțeles că exista un stand care se adresa zonei Arieșeni, dar în Alba mai exisă zona Șureanu, la Sibiu avem stațiunea Păltiniș, etc.

Pe lângă asta, potrivit proprietarilor de pensiuni cu specific tradițional, românii nu mai gustă acest tip de turism, probabil acesta fiind și motivul pentru care zona Albac transformat într-un Kitch. Case vechi cu termopane albe, gresie și faianță colorate combinate cu covoare țesute, etc. Asta înseamnă că târgul acesta ar trebui să încerce să reînvie tradiția și să îi facă pe români să înțeleagă că tradițional nu înseamnă mici și bere.

80% din cei care apreciază autenticitatea românescă, mâncarea tradițională și casele vechi sunt străini.

Potrivit unui proprietar de pensiune cu specific tradițional, din zona Albac, românii nu apreciază ceea ce înseamnă cu adevărat turism rural. Aceștia preferă hotelurile sau pensiunile cu restaurante mari și cazarea mai „ de lux”.

„Sperăm să accepte și clienții care vin că ceea ce vor găsi la un turism rural este o casă de lemn, specific tradițional, așa cum dormeau și bunicii noștri. Chiar dacă confortul nu este la același nivel, consider că avantaje care ți le oferă o casă de lemn sunt mai importante decât confortul” spune Alina Morar, proprietar de pensiune.

Acesta mai spune că cei care se bucură de cazările și mâncărurile specifice sunt în proporție de 80% străini și asta pentru că așteptările turistului român care alege zona rurală sunt altele.

„Noi nu o să le putem oferim și nici nu avem cum să facem turism rural ca și la un hotel de 5 stele, iar produsele pe care noi le promovăm, vis-a-vis de gastronomie sunt cele tradiționale care nu vor face niciodată concurență produselor de linie. Cel mai important lucru, care face diferența între turismul hotelier și turismul rural este relația care se crează între client și gazdă. Se crează și relații și prietenii între clienți” mai spune Alina Morar.

Aceasta are dreptate pentru că weekendul petrecut la munte,  într-o pensiune tradițională, cu mâncare specifică zonei, oamenii primitori, gata să-ți spună oricând povestea tulnicului, poate să-ți și cânte, a fost cu adevărat o experiență unică și binevenită.