Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Ultima zi a Festivalului Dilema Veche, la Alba Iulia: Concert Angelo Branduardi, dezbateri și film documentar

Publicat

IMG_5325Concertul de închidere al Festivalului „Dilema Veche” a fost susținut de Angelo Branduardi, unul dintre marii cantautori italieni de astăzi, a cărui muzică este o combinaţie ideală între cântecele vechi, tonalităţile renascentiste, baroce şi world music, sonorităţi care au rezonat pentru câteva zeci de minute în Cetatea Alba Carolina, duminică, 23 august, în prezența unui numeros public. 

Concertul muzicianului italian a fost împărțit în două părți, o parte care a acordat mai multă importanță ritmului, civilizației tobelor și o altă parte reprezentată de civilizația sufletului, a spiritului, pentru a demonstra că se poate ajunge la transă prin intermediul muzicii atât datorită ritmului, cât și minimalismului.

IMG_5248Ultima zi a festivalului i-a reunit pe șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, directorul Teatrului Național “Radu Stanca” din Sibiu, Constantin Chiriac, redactorul-șef Eurozine, Wojciech Przybylski și scriitorul Marius Daniel Popescu, în cadrul unei dezbateri despre Europa și dialogul cultural.

Țările europene alcătuiesc un spațiu comun nu numai (sau nu neapărat) prin monedă unică, ștergerea frontierelor ori instituții politice, ci și (sau mai ales) prin valorile culturale. Pare un adevăr cunoscut și acceptat de toți, dar merită discutat în continuare.

Deși prezența sa a fost anunțată în program, ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, a lipsit de la dezbatere.

YouTube video

IMG_5259În fiecare an, Festivalul „Dilema Veche” a invitat câțiva poeți pentru a citi și a discuta cu cititorii la umbra unui copac din Cetatea Alba Carolina.

Anul acesta, lângă Poarta a III-a, începând cu ora 18.00, sub genericul „Lecturi de poezie la copac”, au participat Adela Greceanu, Dan Stanciu, Ioan Es. Pop, Miruna Vlada și Radu Vancu.

 

 

 

IMG_5282Pe esplanada din fața Catedralei Romano-Catolice a avut loc, începând cu ora 19.30, un stand-up european de jurnalism. În cadrul acestui eveniment, câțiva jurnaliști au împărtășit publicului impresiile lor despre România, Europa și Alba Iulia.

Au participat Andrea Pipino, jurnalist la Internazionale, Italia; Craig Willy, blogger european anglo-saxon din Bruxelles, Gian-Paolo Accardo, directorul site-ului voxeurop.eu; Gabriel Giurgiu, realizator TVR; Iulia Badea-Guéritée, jurnalist voxeurop.eu şi Courrier International.

YouTube video

IMG_5308De la ora 20.00, la Muzeul Principia, albaiulienii și turiștii au putut viziona filmul „Bondoc”, un documentar observaţional construit în jurul lui Dan Vladimir Bondoc, un şahist de 78 de ani copleşit de neajunsurile bătrîneţii  şi de conştiinţa apăsătoare a unei vieţi marcate de o succesiune de eşecuri.

Scenariul şi regia sunt semnate de Mihai Mincan, Mihai Voinea şi Cristian Delcea, toţi trei debutanţi la capitolul filme de lungmetraj. Producţia aparţine casei de producţie deFilm.

Filmul a fost selectat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2015, la secţiunea „Zilele filmului românesc”.

IMG_5318De zeci de ani, Angelo Branduardi & Group cântă cu succes în toată Europa. În România se află pentru prima dată, special pentru Festivalul Dilema Veche. Muzicianul italian a susținut duminică, 23 august, începând de la ora 21.00, în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia un concert variat, împărțit în două părți.

Prima parte a acordat mai multă importanță ritmului, civilizației tobelor. Partea a doua a reprezentat civilizația sufletului, a spiritului, pentru a demonstra că se poate ajunge la transă prin intermediul muzicii atât datorită ritmului, cât și minimalismului.

YouTube video

„Cred cu sinceritate că muzica şi-a uitat propriile rădăcini, propriile tradiţii. Lumea noastră a înlocuit muzica privită ca fapt istoric, care însoţea fiecare moment al vieţii umane, cu arta pentru artă, care e un lucru foarte frumos, nimic de zis, dar într-un anumit sens îşi este propriul scop. Muzica extra-europeană (şi muzica noastră veche) nu desparte niciodată muzica de ceea ce muzica slujeşte: există muzică pentru naştere, pentru căsătorie, pentru a sărbători recolta şi muzică pentru moarte. În Africa, de exemplu, nimănui nu i-ar trece prin cap să meargă să asculte un recviem dacă nu există un mort. Aceste consideraţii m-au convins de necesitatea de a privi înapoi. Tradiţia şi cunoaşterea propriului trecut sînt absolut necesare pentru cunoaşterea prezentului şi cu atît mai mult a viitorului. E valabil şi pentru muzică, şi pentru orice altă formă a culturii umane“, a transmis muzicianul italian.

Ce fel de muzician este, aşadar, Angelo Branduardi? Cum îi place să se definească? O spune el însuşi, folosind formula unui jurnalist: „A existat un jurnalist care a spus un lucru corect despre mine: <Branduardi e ca usturoiul, un gust unic şi inconfundabil – ori îţi place, ori nu-l poţi suferi>. E cea mai bună definiţie a muzicii mele pe care am auzit-o vreodată. E foarte greu să găseşti ceva care să semene cu usturoiul, nu? Şi, evident, e şi mai greu să găseşti un muzician dispus să se lase comparat cu usturoiul“.

Vezi și FOTO-VIDEO: A doua zi la Dilema Veche: „Europa și ceilalți”, recital, proiecție de film și spectacole. PROGRAMUL de duminică

Vezi și FOTO-VIDEO | Prima zi la Dilema Veche: Dezbatere despre problemele omului modern, recitaluri și concerte. PROGRAMUL de sâmbătă

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

De la 1 ianuarie 2023, plafon de 33% pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Portițele prin care evită impozitarea

Publicat

anaf

De la 1 ianuarie 2023 va exista un plafon lunar de încadrare pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Statul impune o impozitare excesivă a veniturilor din salarii, dar lasă câteva ”portițe” legale pentru ca angajatorii să poată evita impozitele pe muncă.

Potrivit Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care elevii, studenţii cu vârsta pâna la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.

În urmă cu câteva zile, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța Guvernului nr.16/2022. Aceasta aduce mai multe modificări și completări Legii nr.227/2015 referitoare la Codul Fiscal.

Pentru anumite sume ori prestații suplimentare sau beneficii extrasalariale primite de angajați, Guvernul obligă firmele să se raporteze la un plafon lunar când aplică tratamentul aferent veniturilor neimpozabile.

Astfel, nu vor fi considerate impozabile anumite venituri ce vizează clauzele de mobilitate, vacanțele angajaților, abonamentele medicale, hrana sau cheltuielile generate de telemuncă dacă toate acestea se încadrează în 33% din salariul de bază.

Venituri care nu se impozitează în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază

Practic, în România, în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază, au fost definite mai multe venituri care nu se impozitează. Acestea sunt următoarele:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi.

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de baza minim brut, în anumite condiții.

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câstig salarial mediu brut.

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului sa nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoară activitati în regim de telemuncă pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate in regim de telemuncă.

La atingerea plafonului sunt luate în calcul, cumulat, veniturile de mai sus. De asemenea, angajatorul are posibilitatea de a stabili ordinea în care veniturile de sus-menționate se includ în plafonul lunar de 33%.

Modificările din Codul Fiscal: Impozitarea veniturilor și alte contribuții

Impozitarea veniturilor din chirii : eliminarea cotei forfetare de 40% şi impozitarea la valoarea totală a chiriei, în cazul veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele realizate din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate in locuințe proprietate personala.

De asemenea, se reintroduce obligația înregistrării contractelor de închiriere la ANAF, precum şi a modificărilor intervenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea contractului / producerea modificării.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal : se elimină plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil ;

impozitul pe venit se calculează  diferențiat, în funcție de perioada de deținere anterioară a bunurilor imobile, prin aplicarea unei cote de 3% pentru proprietățile imobiliare deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau a unei cote de 1% pentru imobilele deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

Contribuția de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă persoana estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei fiscale.

Se modifică baza anuală de calcul, după cum urmează : acesta este venitul ales de contribuabil  care, însă, nu poate fi mai mic decât :

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă se estimează că se va obține venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară (pentru 2022 – 12 salarii minime), în vigoare la termenul de depunere a declarației fiscale

Se modifică baza anuală de calcul, astfel :

  • nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de  24 de salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate a peste 24 de salarii minime brute.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO ȘTIREA TA: Pericol pentru șoferi pe DN 1, la Oiejdea, din cauza unor lucrări nesemnalizate

Publicat

Un cititor Alba24 ne-a semnalat sâmbătă seara faptul că pe drumul național DN 1, în zona localității Oiejdea, pe carosabil sunt mai multe lucrări nesemnalizate, care pun în pericol siguranța circulației rutiere. 

Pe imaginile transmise pe adresa redacției de cetățean se poate observa faptul că pe mai multe porțiuni ale drumului asfaltul a fost decopertat, iar în locul acestuia muncitorii au așternut balast.

„Regăsiți o filmare și imagini de pe E81, din dreptul localității Oiejdea, unde sunt lucrări la carosabil nesemnalizate.

Am făcut o sesizare și către IPJ Alba – Serviciul Rutier, în acest sens”, ne-a transmis cititorul.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Anul școlar 2022-2023: școala începe peste o lună. Care sunt noutățile pentru elevi. CALENDAR cu module de curs și vacanțe

Publicat

Noul an școlar începe pentru elevi la 5 septembrie, într-o nouă structură. Vor avea module de cursuri în loc de semestre sau trimestre, mai scurte și cu vacanțe mai des.

Anul școlar 2022-2023 are o durată de 36 de săptămâni, dar este cu doar câteva zile de cursuri mai lung decât cel care a trecut. „Școala altfel” și noua „Săptămână verde” vor fi în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare.

În primăvară va fi și o vacanță de o săptămână, a cărei perioade diferă de la județ la județ, după cum s-a decis la nivel local.

Prima vacanță va fi din 22 octombrie și va fi pentru toți elevii, nu doar pentru cei din clasele primare și copiii de grădiniță.

Calendarul anului școlar 2022-2023 diferă în fiecare județ, în funcție de vacanța de o săptămână din februarie. În județul Alba, această vacanță va fi în perioada 20-24 februarie 2023 (a putut fi aleasă o săptămână din intervalul 6 – 26 februarie 2023), ceea ce influențează și finalul modulului 3 de cursuri și începutul celui de-al patrulea. Aici este diferența între județele din țară.

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe – JUDEȚUL ALBA

  • cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
  • vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
  • cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
  • vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
  • cursuri (modulul 3) – de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 17 februarie 2023 (în Alba)
  • vacanţă (vacanța 3) – o săptămână: de luni, 20 februarie până vineri, 24 februarie, în Alba
  • cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
  • vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
  • cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
  • vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII

În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/ de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Vacanța din februarie în celelalte județe

  • Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
  • Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
  • Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

Anul școlar 2022-2023 – alte noutăți

În anul școlar 2022-2023, la fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, scrie în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), ce intră în vigoare de la 1 septembrie.

La fiecare disciplină, numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

În învăţământul primar, la clasele I – IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.

La fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

La clasele I – IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului școlar, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.
Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.

În învăţământul secundar inferior, secundar superior şi postliceal, mediile anuale pe disciplină/ modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

Elevii scutiți de efort fizic trebuie să fie prezenți la orele de educație fizică.

Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în anul în care sunt scutiţi medical.

Mediile minime pentru promovarea anului școlar

Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5 /calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6 / calificativul „Suficient”.

Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice şi ai liceelor militare care obţin la purtare media anuală mai mică de 8 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/licee cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Elevii de la clasele cu profil artistic sau sportiv trebuie să obţină media cel puţin 6 la disciplina principală de specialitate, pentru aceste profiluri/specializări.

Elevii de la clasele cu specializările muzică, coregrafie și arta actorului trebuie să obţină cel puţin nota 6 pentru specializarea respectivă/la examenul de sfârşit de an şcolar.

Elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale trebuie să obţină la toate disciplinele practice de specialitate media anuală cel puţin 6.

Elevii de la clasele cu profil pedagogic trebuie să obţină la sfârşitul anului şcolar medii anuale de cel puţin 6 la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/ aritmetică şi la disciplinele pedagogice de profil.

Elevii care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Vezi integral: OFICIAL: Noutățile anului școlar 2022-2023. Cum se încheie mediile, câte note vor avea elevii, reguli pentru corigenți și absențe

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației anunță noile tipuri de burse pentru elevi. Vor fi de zece ori mai mulți bani în 2023

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că pentru anul şcolar 2023 – 2024 bursele elevilor reprezintă un important pilon pentru reducerea abandonului şcolar, motiv pentru care bugetul alocat lor va fi de zece ori mai mare.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte la o dezbatere pe tema legilor Educaţiei, ministrul Cîmpeanu a afirmat că bursele elevilor au un impact de peste 8% din tot impactul Legii învăţământului preuniversitar.

Conform acestuia, bursele elevilor sunt unul dintre pilonii care pot reduce, cu adevărat, abandonul şcolar.

„Bursele elevilor, care, pentru prima oară, au fost plătite de la bugetul de stat, în anul 2020, iar bugetul a fost 270 de milioane de lei. Pentru 2023 bugetul este de zece ori mai mare: 2,7 miliarde lei. Exact 10 ori mai mare decât a fost în 2020. Asta apropo de acele idei care spun că am luat bursele elevilor. Sunt de zece ori mai mari”, a precizat ministrul Educaţiei.

El a explicat că este schimbat principiul de alocare a burselor.

„Mare parte a burselor să fie pentru susţinerea performanţei şcolare, de studiu, pentru susţinerea performanţei şcolare, că le putem numi de merit, oricum, dar sunt pentru susţinerea performanţei şcolare, pentru că tot vorbeam de excelenţă, şi sunt pentru susţinerea elevilor cu nevoi sociale”, a declarat ministrul Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu a spus că prin noua lege a Educaţie ministerul vrea să confere mai multă putere şcolilor, astfel încât să existe un management profesionist.

Noile tipuri de burse și valoarea propusă de Ministrul Educației

„Propunerea din lege este următoarea:

  • pentru fiecare elev al acestei ţări, din cei 871.000 de elevi din învăţământul primar, o alocaţie de 400 de lei pentru burse, sunt doar burse sociale primare.
  • Pentru învăţământul gimnazial, este vorba de cei 751.000 de elevi din gimnaziu, alocaţia este de 900 de lei.
  • Pentru învăţământul liceal, şi este vorba de cei 573.000 de elevi de liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 de lei, pentru licee teoretice şi vocaţionale.
  • Şi pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional, cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei pe elev.

În acest fel, fiecare şcoală va şti exact care este bugetul pe care îl are la dispoziţie, va putea să îşi pună în practică propria politică de susţinere a performanţei şi echităţii. Vom putea să transferăm principiul de la nivel naţional la nivelul fiecărei şcoli. Va avea un buget”, a explicat ministrul Educaţiei.

Media notelor pentru acordarea burselor pentru elevi, stabilită de fiecare școală

Cîmpeanu a precizat că nu li se va mai impune şcolilor care să fie media de acordare a burselor.

„Nu vă spune nimeni să daţi burse de performanţă şcolară de la 7, 8, 9, 9,50, sau 8,73 sau 9,20, vă puteţi adapta specificului şcolii.

Aveţi resurse, de zece ori mai multe decât aţi avut în 2020, aveţi şi decizia. Dacă sunteţi într-o şcoală din Ciohorani, s-ar putea să aveţi nevoie să lansaţi acest buget spre partea de burse sociale.

Singurul lucru pe care statul român îl face, conform proiectului acestei legi, este să asigure resursele şi să stabilească un cuantum minim, să nu puteţi coborî bursa de performanţă şcolară sub 500 de lei.

Bursele de excelenţă olimpică fiind 1.000 de lei, pentru palierul internaţional şi 700 de lei pe lună, pentru palierul naţional”, a exemplificat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu: aproape jumătate dintr-o clasă să poată primi una sau mai multe burse

Acesta a spus că se poate ajunge în situaţia în care aproape jumătate dintr-o clasă de elevi să poată primi una sau mai multe burse.

Având în vedere posibilitatea de cumul a burselor prevăzute la nivel de lege şi nu la nivel de ordin de ministru, susţine Sorin Cîmpeanu, bursele se pot constitui într-un pilon de reducere a abandonului şcolar.

Măsura are ca obiectiv reducerea abandonului școlar

„Fiecare părinte se uită şi îşi face calcule, de multe ori îşi face calcule în zonele vulnerabile, din perspectiva abandonului şcolar crescut, aşa cum nu ne dorim.

Nu avem mecanisme să îi protejăm mai mult pe acei copii care nu sunt trimişi la şcoală sau care nu sunt lăsaţi să meargă la şcoală, pentru că au alte lucruri de făcut.

În momentul în care acel părinte înţelege că trimiţându-şi copiii la şcoală, susţinându-i să înveţe, acei copii vor putea obţine burse care însumat, dacă are doi sau trei copii, va fi mult mai mult decât propriul lui venit, al adultului, al părintelui, sunt convins că acesta va fi un factor important în decizia de a-i trimite sau a nu-i trimite, de a susţine sau a nu susţine copiii la şcoală”, a precizat ministrul Educaţiei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax