Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Imagine de arhivă: Plutăritul, ocupație străveche a bărbaților din Laz. Cum erau transportați în trecut buștenii, pe râul Sebeș

Publicat

Plutăritul a fost în trecut o ocupaţie de bază a bărbaților de pe Valea Sebeșului. Lăzorenii – așa cum sunt numiți locuitorii din satul Laz, comuna Săsciori – își câștigau cele necesare traiului de zi cu zi transportând bușteni pe apa vijelioasă a râului Sebeș, spre punctele de prelucrare din Petrești și Sebeș. 

Preotul Ilie Haida explică în monografia „Laz – trecut și prezent” că întinsele păduri seculare de pe versanții râului Sebeș au fost din vechime exploatate de bărbații satelor Laz, Săsciori sau Căpâlna.

Lemnele, transportate cu „lacul” și cu pluta pe apa vijelioasă, din primăvară până toamna târziu

Materialul lemnos era transportat cu „lacul” și cu pluta, pe apa vijelioasă ce unește, pe o distanță de 92 de kilometri, hățișurile împădurite ale munților Sebeșului și Cindrelului cu punctele de destinație și prelucrare de la Petrești și Sebeș.

„Din primăvară până toamna târziu descurcau cu dibăcie neîntrecută cu „sapinele” lor plaghiile de pe râu și știau să utilizeze cu o pricepere rară forțele brute ale naturii și iureșul capricios al apei.

În secolele XVIII – XIX plutirea se făcea mai ales în echipe, sporind masa necesară micii industrii prelucrătoare de la Sebeș și Petrești, dar și pentru export.

Activitatea în domeniul plutăritului a încetat, pe la începutul anilor 60 ai secolului trecut, transportul materialului lemnos de la munte făcându-se prin mijloace auto, pentru a nu se pierde și deteriora o bună parte din „aurul verde” al pădurilor destinat exploatării și prelucrării.

Datorită hărniciei și priceperii plutașilor au prefăcut timpul, îndemânarea și forța de muncă în „monedă forte”, făcând din satul și locuințele lor exemple de curățenie, confort și ordine, având în trecut unul dintre cele mai ridicate stiluri de viață”, mai notează pr. Ilie Haida.

Plutăritul – ocupație străveche a locuitorilor din Laz – sursa principală a câștigării celor necesare traiului zi de zi

Munca la pădure și îndeletnicirea cu transportul buștenilor de brad pe valea îngustă a râului Sebeș spre punctul de expediție a materialului lemnos sau spre atelierele și fabricile de prelucrare din Petrești și Sebeș au reprezentat ocupația de bază a lăzorenilor.

„Așezat pe Valea Sebeșului, în imediata vecinătate a ieșirii ei dintre dealurile semețe, satul Laz a fost lipsit, în toate timpurile de un hotar productiv, potrivit, fie pentru cultivarea pământului, fie pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, în special femeile și copiii lucrau pământul în parte la grofii din Vinț, Drașov, Câlnic, Petrești, etc.

Lemnul din întinsele păduri seculare de pe valea Sebeșului a fost din vechime exploatat fie ca materie primă vândută celor de la șes, pentru ridicarea unor construcții (bârne, grinzi, căpriori, scânduri, șindrile, etc.) fie ca lemn de mină, folosit la minele de cărbuni din Valea Jiului, fie în mica industrie prelucrătoare a cherestelei.

Ocupația de tăietori de lemne și plutași este străveche în Laz, cu toate obstacolele întâlnite pe parcurs, pe firul apei ca stâncăria picată prin alunecare și toance ori căderi de apă, cum ar fi cele de la Țuroaiele și Jgheabul de la Sebeșel, întâlnite în plutirea arhaică”, mai explică preotul, în monografia „Laz – trecut și prezent”

Cum se transporta lemnul cu pluta, de la Tău la Petrești și Sebeș

Cornel Zemora, originar din Sebeșel, care cunoștea în amănunt viața plutașilor, explica în periodicul Sebeșul – nr. 29 și 30 din 2004:

„Primul șantier de exploatare s-a deschis la Tău, începând cu doborâtul, curățatul de crăci, cojitul și secționarea în trunchi de 6-8 m lungime, care se lăsau să se usuce, apoi strânși la malul apei, prin corhănire de pe coastă sau tras de vite.

Aici se proceda la formarea de plute, de câte 8 – 10 trunchi alăturați. Cei din mijloc puțin mai avansați și marginile mai retrase, astfel încât în față să se formeze un fel de triunghi pentru a avea un front mai redus de lovire, asigurând o mai lesnică strecurare în porțiunile strâmte

Din alunișul abundent din zonă tăiau bețe de alun din care, călite la foc, făceau gânjuri, cu care legau trunchii în plută pe două locuri și ancorau a doua plută de prima. Și azi a rămas numele locului „Gânjărie”.

Pentru conducere și dirijare cei doi plutași foloseau bețe solide lungi. Pe porțiunile stâncoase, cu ape repezi, plutașii ședeau pe un postament la mijlocul plutei, pentru a nu se dezechilibra și să cadă la izbituri. Volumul celor două plute ancorate însuma circa 12 – 15 mc de lemn.

Când plutele treceau prin Șugag, scăpate de chinga stâncilor, plutașii se ridicau în picioare într-o postură impunătoare, semeți și erau admirați de lume. Copiii îi privau ca pe niște feți frumoși din basme, în șaua cailor năzdrăvani, pe drumul fără pulbere. Nu râdeau, nu lărmuiau, holbau doar ochii ca la o minune, curioși și plini de respect față de acești cutezători purtați de unde.

Era o victorie în momentele de bun augur, când omul s-a autodepășit, reușind să transporte pe unduirile apei curgătoare încărcătura de bușteni pe care el o ghida cu bastonu-i de amiral”

Alături de lăzoreni, în acest domeniu periculos, ce implică un efort fizic considerabil, au activat și locuitori ai satelor Căpâlna, Sebeșel și Șugag.

Metode de transport a buștenilor folosite pe Valea Sebeșului

Transportul materialului lemnos din munți spre locul de destinație și prelucrare se făcea prin următoarele metode:

  • plutirea primitivă s-a făcut până în anul 1870, folosindu-se curentul natural al apei, cu randament redus și ineficient
  • transportul lemnului cu plute, legate în convoi, practicat de austrieci (Taisland – 1880). Acest sistem de transport nu a fost viabil din cauza albiei râului, cotită și bolovănoasă, plutele fiind destul de lungi
  • plutirea zisă „sălbatică” – cu lacul – care a continuat până în 1964 (14 octombrie de Sf. Paraschiva) conform mărturiei localnicilor
  • transportul prin mijloace auto – până azi

Potrivit preotului Ilie Haida, mulți din locuitorii satelor dinspre munte ale meleagurilor sebeșene s-au ocupat cu pădurăritul, cu exploatarea „aurului verde” pentru un trai mai înstărit și un nivel de viață mai ridicat.

„Se mergea la făcut stânjeni și trunchiuri, aceasta însemna că se tăiau brazii, se cojeau, se curățau de cepi (crengi) și pe urmă se corhăneau la vale cu țapinele, se trăgeau cu animalele ori alunecau pe plăgi sau jilipuri, a căror construcție se făcea de către cei specializați în atare lucrare.

Tăietura se băga în râu și apoi în lac, iar de aici pornea la vale mânată de apele barajului de la Frumoasa. Din cinci în cinci kilometri erau străjeri care dirijau buștenii și-i desfăceau, în cazul când se încurcau”, notează acesta.

Potrivit lui Cornel Zemora, „la deblocarea acestora participau numai plutași versați, sprinteni ca felinele, având legați cu curele peste încălțăminte „colțari” ziși și „mâțe” pentru a nu aluneca pe lemnele ude.

Cu atenția încordată cei doi plutași ce interveneau în astfel de situații periculoase căutau piesa cu pricina, prinse cu un capăt după stâncă, săltând-o pic cu pic din „paisul” țapinei și la pornirea năvalnică să sară pe mal în afara zonei periculoase”.

Ulterior aceste posturi de strajă au fost înlocuite de o echipă volantă care urmărea „lacul”, de la Oașa până la Sebeș.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Carambol pe DN1 lângă Sibiu, la Hula Bradului. Cinci persoane rănite, trafic blocat

Publicat

Trafic rutier a fost blocat duminică seara, DN1 Sibiu-Brașov la Hula Bradului, din cauza unui accident rutier în care au fost implicate trei autovehicule.

Din primele date, sunt cinci persoane rănite, unde dintre ele încarcerată.

Potrivit ISU Sibiu, se acționează cu două echipaje SMURD, o autospecială de transport victime multiple, două autospeciale de stingere, două echipaje de ambulanță SMURD.

Revenim cu amănunte.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

De LUNI: Restricții de circulație în Blaj, pentru Târgul căciulilor și concert pe pod. Străzile vizate

Publicat

Luni și marți, în Blaj vor fi restricții rutiere, pentru desfășurare a două evenimente. Este vorba despre concertul pe Podul Minciunilor, luni, 5 decembrie și Târgul Căciulilor, marți, 6 decembrie.

Blaj – restricții rutiere luni, 5 decembrie

  • orele 10.00-23.00: Podul Minciunilor
  • începând cu ora 16.00, pe strada Tudor Vladimirescu, între bariera CFR Câmpul Libertății și Podul Minciunilor / strada Avram Iancu, între Podul Minciunilor și intrarea în curtea Spitalului Vechi.

De la ora 18.00, va avea loc inaugurarea oficială a Podului Minciunilor, printr-un „Concert pe pod” cu Fanfara Județului Alba (dirijor Coriolan Honcaș), Robert Gavrilaș și Trupa The Puzzles, DJ George Vasinc. Manifestarea care va deveni tradițională în ajunul „Târgului Căciulilor”, organizat în data de 6 decembrie.

Blaj – restricții rutiere 5-6 decembrie, pentru Târgul Căciulilor

De luni, 5 decembrie, ora 16.00, până marți, 6 decembrie, ora 21.00 pe:

  • Bulevardul Republicii
  • str. Astra
  • str. Popa Șapcă
  • str. Timotei Cipariu
  • str. Nicolae Bălcescu
  • str. Mitropolit Andrei Șaguna
  • str. Episcop Ioan Lemeny
  • str. Tudor Vladimirescu (de la „Lupa Capitolina” până la Podul Minciunilor).

„Târgul Căciulilor” va fi organizat după doi ani de pauză, iar peste 350 de comercianți din țară și-au anunțat participarea.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

MARȚI: Începe Târgul de Crăciun la Sebeș. Colinde, spectacol de teatru, ateliere pentru copii. PROGRAM

Publicat

Marți, 6 decembrie 2022, începe târgul de Crăciun de la Sebeș. Atmosfera de sărbătoare va fi adusă de cei mai mici artiști ai orașului care frecventează școala de muzică și de teatru a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și care a deschid programul sărbătorilor de iarnă.

Majoritatea evenimentelor de iarnă pregătite în acest an sunt dedicate copiilor.

Un dar special pentru public este și spectacolul de magie care vine tocmai de la Opera Comică pentru Copii București, marți 20 decembrie, potrivit reprezentanților Centrului cultural ”Lucian Blaga”.

Un reper de neratat din programul cultural al Crăciunului la Sebeș îl reprezintă întâlnirea de miercuri, 14 decembrie, cu actorii Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu care oferă publicului din Sebeș cel mai frumos spectacol cu aromă de sărbători: „Țesătorul de vise – Poveste de Crăciun 2”.

”Rămâneți aproape de Centrul Cultural „Lucian Blaga” și de spiridușii lui Moș Crăciun pentru a ne bucura de magia iernii, pentru a oferi copiilor bucuria tradițiilor și generozitatea de a dărui zâmbete. Le vom spune împreună povești ale Crăciunului la Sebeș, îi vom invita să descopere lucruri și locuri noi, îi vom încuraja să trimită o rugăciune către Dumnezeu pentru cei dragi, pentru o lume mai bună, pentru a culege speranțe”, potrivit organizatorilor.

PROGRAM Târgul de Crăciun la Sebeș

Marți, 6 decembrie 2022

Platoul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș (eveniment în aer liber)

Ora 17.00: „Colindăm iarna!”. Momente artistice cu Școala de muzică „Do Re Mi” al Centrului Cultural „Lucian Blaga” – profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, trupele de teatru Gepetto și Pied Piper– prof. Lavinia Kamla Donose, Fanfara din Petrești, Maria Dan Păucean, Trupa de dansuri săsești.

Miercuri, 7 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 10.30: Lansare de carte pentru copii. Ateliere creative

Joi, 8 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 11.00: O poveste de Crăciun VI – ateliere de lectură și creație. „Un gând bun pentru Moş Crăciun” – scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Vineri, 9 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 10.00: „Ninge cu… filme” – vizionări educative pentru copii

Sâmbătă, 10 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 19.00: „Bună veste, gazdă-n casă!” – spectacol de colinde cu Organizația Tinerilor de pe Valea Sebeșului

Luni, 12 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 10.00: „Noi umblăm… pe bunici să-i colindăm!” – tradiții și obiceiuri românești povestite de beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice Sebeș

Ora 11.30: O poveste de Crăciun VI – ateliere de lectură și creație. „Un gând bun pentru Moş Crăciun” – scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Ora 16.00: „Colindul din străbuni” – întâlnire de sărbătoare cu Consiliul Consultativ al Seniorilor

Marți, 13 decembrie 2022

Biserica Franciscană Sebeș

Ora 11.00: Concert de colinde pentru Sfântul Anton, ocrotitorul copiilor. Momente artistice cu Școala de muzică „Do Re Mi” al Centrului Cultural „Lucian Blaga” – profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, trupele de teatru Gepetto și Pied Piper – prof. Lavinia Kamla Donose

Miercuri, 14 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 19.00: „Țesătorul de vise” – cel mai bine vândut spectacol de Crăciun al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu. Regizor: Florin Coșuleț

Joi, 15 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 11.00: O poveste de Crăciun VI – ateliere de lectură și creație. „Un gând bun pentru Moş Crăciun” – scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Ora 17.00: Serata culturală aniversară – ediția a V-a. Creații literare tematice ale scriitorilor locali, lansări de carte ale scriitorilor Ana Selejan și Bogdan Turcu, expoziție de artă plastică

Vineri, 16 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: Concert de colinde susținut de Corul Protopopiatului Ortodox Sebeș

Luni, 19 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 11.00: „Cartea poveștilor de iarnă se deschide la…. Es war einmal” de Ziua Minorităților Naționale din România

Marți, 20 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 11.00: „Magic Way” – spectacol de Crăciun Opera Comica pentru Copii București

Miercuri, 21 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 10.30: O poveste de Crăciun VI – ateliere de lectură și creație

„Un gând bun pentru Moş Crăciun” – scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Joi, 22 decembrie 2022

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / biblioteca

Ora 10.30: O poveste de Crăciun VI – ateliere de lectură și creație

„Un gând bun pentru Moş Crăciun” – scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 17.00: Spectacol de Crăciun cu Școala de muzică „Do Re Mi” a Centrului Cultural „Lucian Blaga” – profesori Alexandra și Adrian Pamfilie

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Care au fost cele mai căutate joburi în 2022. Interes crescut și pentru munca de acasă

Publicat

La mare căutare au fost, în 2022, atât posturi de specialitate, cu studii superioare cât și cele cu studii medii. În topul preferințelor se află pozițiile de inginer, contabil și șofer, potrivit unei analize realizate de platforma de recrutare eJobs.

De asemenea, joburile remote continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

„(…) am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEOeJobs România.

Vezi și Angajări la STAT: POSTURILE vacante la instituții publice din județul Alba. LISTA, condiții și calendarul concursurilor

Top cele mai căutate joburi

  • inginer: mai ales inginer constructor, inginer mecanic și inginer de instalații
  • contabil
  • șofer
  • manager
  • specialist resurse umane

Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, callcenter sau vânzări. Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști, potrivit eJobs.

Ce salarii sunt pentru posturile căutate

Salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție, potrivit eJobs.

Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000).

Interes pentru munca de acasă

„Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit munca de acasă, acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021. Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, mai spune Bogdan Badea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax