Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Imagine de arhivă: Plutăritul, ocupație străveche a bărbaților din Laz. Cum erau transportați în trecut buștenii, pe râul Sebeș


Publicat

Plutăritul a fost în trecut o ocupaţie de bază a bărbaților de pe Valea Sebeșului. Lăzorenii – așa cum sunt numiți locuitorii din satul Laz, comuna Săsciori – își câștigau cele necesare traiului de zi cu zi transportând bușteni pe apa vijelioasă a râului Sebeș, spre punctele de prelucrare din Petrești și Sebeș. 

Preotul Ilie Haida explică în monografia „Laz – trecut și prezent” că întinsele păduri seculare de pe versanții râului Sebeș au fost din vechime exploatate de bărbații satelor Laz, Săsciori sau Căpâlna.

Lemnele, transportate cu „lacul” și cu pluta pe apa vijelioasă, din primăvară până toamna târziu

Materialul lemnos era transportat cu „lacul” și cu pluta, pe apa vijelioasă ce unește, pe o distanță de 92 de kilometri, hățișurile împădurite ale munților Sebeșului și Cindrelului cu punctele de destinație și prelucrare de la Petrești și Sebeș.

„Din primăvară până toamna târziu descurcau cu dibăcie neîntrecută cu „sapinele” lor plaghiile de pe râu și știau să utilizeze cu o pricepere rară forțele brute ale naturii și iureșul capricios al apei.

În secolele XVIII – XIX plutirea se făcea mai ales în echipe, sporind masa necesară micii industrii prelucrătoare de la Sebeș și Petrești, dar și pentru export.

Activitatea în domeniul plutăritului a încetat, pe la începutul anilor 60 ai secolului trecut, transportul materialului lemnos de la munte făcându-se prin mijloace auto, pentru a nu se pierde și deteriora o bună parte din „aurul verde” al pădurilor destinat exploatării și prelucrării.

Datorită hărniciei și priceperii plutașilor au prefăcut timpul, îndemânarea și forța de muncă în „monedă forte”, făcând din satul și locuințele lor exemple de curățenie, confort și ordine, având în trecut unul dintre cele mai ridicate stiluri de viață”, mai notează pr. Ilie Haida.

Plutăritul – ocupație străveche a locuitorilor din Laz – sursa principală a câștigării celor necesare traiului zi de zi

Munca la pădure și îndeletnicirea cu transportul buștenilor de brad pe valea îngustă a râului Sebeș spre punctul de expediție a materialului lemnos sau spre atelierele și fabricile de prelucrare din Petrești și Sebeș au reprezentat ocupația de bază a lăzorenilor.

„Așezat pe Valea Sebeșului, în imediata vecinătate a ieșirii ei dintre dealurile semețe, satul Laz a fost lipsit, în toate timpurile de un hotar productiv, potrivit, fie pentru cultivarea pământului, fie pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, în special femeile și copiii lucrau pământul în parte la grofii din Vinț, Drașov, Câlnic, Petrești, etc.

Lemnul din întinsele păduri seculare de pe valea Sebeșului a fost din vechime exploatat fie ca materie primă vândută celor de la șes, pentru ridicarea unor construcții (bârne, grinzi, căpriori, scânduri, șindrile, etc.) fie ca lemn de mină, folosit la minele de cărbuni din Valea Jiului, fie în mica industrie prelucrătoare a cherestelei.

Ocupația de tăietori de lemne și plutași este străveche în Laz, cu toate obstacolele întâlnite pe parcurs, pe firul apei ca stâncăria picată prin alunecare și toance ori căderi de apă, cum ar fi cele de la Țuroaiele și Jgheabul de la Sebeșel, întâlnite în plutirea arhaică”, mai explică preotul, în monografia „Laz – trecut și prezent”

Cum se transporta lemnul cu pluta, de la Tău la Petrești și Sebeș

Cornel Zemora, originar din Sebeșel, care cunoștea în amănunt viața plutașilor, explica în periodicul Sebeșul – nr. 29 și 30 din 2004:

„Primul șantier de exploatare s-a deschis la Tău, începând cu doborâtul, curățatul de crăci, cojitul și secționarea în trunchi de 6-8 m lungime, care se lăsau să se usuce, apoi strânși la malul apei, prin corhănire de pe coastă sau tras de vite.

Aici se proceda la formarea de plute, de câte 8 – 10 trunchi alăturați. Cei din mijloc puțin mai avansați și marginile mai retrase, astfel încât în față să se formeze un fel de triunghi pentru a avea un front mai redus de lovire, asigurând o mai lesnică strecurare în porțiunile strâmte

Din alunișul abundent din zonă tăiau bețe de alun din care, călite la foc, făceau gânjuri, cu care legau trunchii în plută pe două locuri și ancorau a doua plută de prima. Și azi a rămas numele locului „Gânjărie”.

Pentru conducere și dirijare cei doi plutași foloseau bețe solide lungi. Pe porțiunile stâncoase, cu ape repezi, plutașii ședeau pe un postament la mijlocul plutei, pentru a nu se dezechilibra și să cadă la izbituri. Volumul celor două plute ancorate însuma circa 12 – 15 mc de lemn.

Când plutele treceau prin Șugag, scăpate de chinga stâncilor, plutașii se ridicau în picioare într-o postură impunătoare, semeți și erau admirați de lume. Copiii îi privau ca pe niște feți frumoși din basme, în șaua cailor năzdrăvani, pe drumul fără pulbere. Nu râdeau, nu lărmuiau, holbau doar ochii ca la o minune, curioși și plini de respect față de acești cutezători purtați de unde.

Era o victorie în momentele de bun augur, când omul s-a autodepășit, reușind să transporte pe unduirile apei curgătoare încărcătura de bușteni pe care el o ghida cu bastonu-i de amiral”

Alături de lăzoreni, în acest domeniu periculos, ce implică un efort fizic considerabil, au activat și locuitori ai satelor Căpâlna, Sebeșel și Șugag.

Metode de transport a buștenilor folosite pe Valea Sebeșului

Transportul materialului lemnos din munți spre locul de destinație și prelucrare se făcea prin următoarele metode:

  • plutirea primitivă s-a făcut până în anul 1870, folosindu-se curentul natural al apei, cu randament redus și ineficient
  • transportul lemnului cu plute, legate în convoi, practicat de austrieci (Taisland – 1880). Acest sistem de transport nu a fost viabil din cauza albiei râului, cotită și bolovănoasă, plutele fiind destul de lungi
  • plutirea zisă „sălbatică” – cu lacul – care a continuat până în 1964 (14 octombrie de Sf. Paraschiva) conform mărturiei localnicilor
  • transportul prin mijloace auto – până azi

Potrivit preotului Ilie Haida, mulți din locuitorii satelor dinspre munte ale meleagurilor sebeșene s-au ocupat cu pădurăritul, cu exploatarea „aurului verde” pentru un trai mai înstărit și un nivel de viață mai ridicat.

„Se mergea la făcut stânjeni și trunchiuri, aceasta însemna că se tăiau brazii, se cojeau, se curățau de cepi (crengi) și pe urmă se corhăneau la vale cu țapinele, se trăgeau cu animalele ori alunecau pe plăgi sau jilipuri, a căror construcție se făcea de către cei specializați în atare lucrare.

Tăietura se băga în râu și apoi în lac, iar de aici pornea la vale mânată de apele barajului de la Frumoasa. Din cinci în cinci kilometri erau străjeri care dirijau buștenii și-i desfăceau, în cazul când se încurcau”, notează acesta.

Potrivit lui Cornel Zemora, „la deblocarea acestora participau numai plutași versați, sprinteni ca felinele, având legați cu curele peste încălțăminte „colțari” ziși și „mâțe” pentru a nu aluneca pe lemnele ude.

Cu atenția încordată cei doi plutași ce interveneau în astfel de situații periculoase căutau piesa cu pricina, prinse cu un capăt după stâncă, săltând-o pic cu pic din „paisul” țapinei și la pornirea năvalnică să sară pe mal în afara zonei periculoase”.

Ulterior aceste posturi de strajă au fost înlocuite de o echipă volantă care urmărea „lacul”, de la Oașa până la Sebeș.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Testare pentru COVID gratuită, la cabinetul medicului de familie. Ministrul Sănătății: ”DSP să evalueze posibilitățile”

Publicat

de

Testarea pacienților suspecți de Covid ar putea fi făcută și în cabinetele medicilor de familie. Ministerul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că va crește capacitatea de testare pentru depistarea virusului Sars-Cov-2, prin dezvoltarea serviciilor în regim ambulatoriu.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat, vineri, după o întâlnire cu reprezentanţi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, că se conturează o soluţie pentru rezolvarea problemelor medicilor de familie, printre care și creșterea capacității de testare pentru depistarea coronavirusului, informează Agerpres.

Ministrul Alexandru Rafila a avut vineri o primă întâlnire cu reprezentanții societăților profesionale ale medicilor de familie pentru identificarea soluțiilor privind testarea în cabinetele de medicină primară.

„Una dintre principalele urgențe în acest moment este să dezvoltăm capacitatea de testare la medicul de familie pentru pacienții potențial infectați COVID-19, evaluarea în ambulatoriu, precum și tratamentul în regim ambulatoriu al acestor pacienți. A fost o discuție care conturează o rezolvare rapidă a acestei probleme”, a declarat ministrul Sănătății la finalul întâlnirii.

În timpul discuțiilor s-a decis ca, în perioada următoare, direcțiile de sănătate publică să evalueze posibilitățile de testare la nivelul cabinetelor medicilor de familie.

S-a mai convenit un pachet de testare care să fie asigurat din fonduri publice, astfel încât testarea în cabinetul medicului de familie să fie gratuită pentru cetățeni.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cum să faci singur soluţie pentru dezgheţat parbrizul. Variantă simplă, cu ingrediente pe care le ai în casă

Publicat

„Surpriza” neplăcută să-ţi găseşti parbrizul maşinii îngheţat, situaţie cu atât mai incomodă când te grăbeşti poate fi transformată într-o problemă rezolvată atunci când ai la dispoziţie soluţia necesară. Şi dacă ai uitat sau nu mai vrei să dai banii pe alte variante de dezgheţat geamurile, poţi apela la ingrediente pe care le ai în casă.

Varianta rapidă pentru a dezgheţa geamurile este să pui într-o sticlă sau alt recipient cu pulverizator apă, spirt şi detergent de vase.

Vezi HARTA PÂRTIILOR de SCHI din județul ALBA și împrejurimi. Variantele de distracție pe schiuri cu tarife, program și acces

O umpli 1/3 cu apă, adaugi 2/3 spirt şi o lingură de detergent de vase. Ai „fabricat” astfel o soluţie cu care îţi dezgheţi geamurile rapid.

Mai rămâne doar să porneşti la drum şi să conduci cu atenţie, pentru a evita incidentele în trafic.

Vezi Cinci RECOMANDĂRI pentru ŞOFERI: Cum trebuie să conducă pe vreme rea, pentru a evita producerea accidentelor sau altor situaţii nedorite la volan

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Care este salariul mediu brut în județul Alba. Situația câștigurilor în raport cu celelalte județe din regiune

Publicat

Câștigul salarial mediu nominal BRUT a fost în județul Alba de 4.962 lei, în luna septembrie 2021, potrivit datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică Alba. 

Este mai mare cu 79 de lei (+1,6%) decât cel înregistrat în luna anterioară.

Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.070 lei, în luna septembrie 2021, mai mare 46 lei (+1,5%) față de luna anterioară și cu 59 lei (+2,0) față de luna septembrie a anului 2020.

Câştigurile salariale medii nete peste media înregistrată pe judeţ au realizat salariaţii din domeniul serviciilor (3.092 lei), în timp ce câstig salarial mediu net sub media înregistrată pe judeţ au realizat salariaţii din agricultură, silvicultură şi pescuit (3.008 lei) si industrie şi construcţii (3.055 lei).

La nivel regional, câștigul mediu net (calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în judeţele din regiune) a fost de 3.207 lei, mai mic cu 1 leu decât în luna anterioară şi mai mare cu 6,4% (+193 lei) faţă de aceeași lună a anul anterior.

Județul Alba, pe locul 15 la nivel național

Câştigul salarial mediu net înregistrat în judeţ în luna septembrie 2021 poziţionează judeţul pe locul 15 la nivel național, în ierarhia judeţelor ordonate descrescător și locul 4 la nivelul Regiunii Centru.

În luna septembrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și datorită căștigurilor semnificative din producție și contracte de colaborare/prestare de servicii încheiate.

În continuare, cele mai mari salarii medii nete la nivel național sunt înregistrate în domeniul tehnologiei informației (precum servicii informatice) cu o medie de 8.377 lei, iar cele mai mici sunt înregistrate în domeniul confecțiilor, frabricarea articolelor de îmbrăcăminte, 1.957 lei, conform mediafax.ro.

Situația în regiunea Centru

Valoarea cea mai mare a câştigului salarial mediu net a fost de 3.502 lei, înregistrată în judeţul Sibiu, iar cea mai mică în judeţul Covasna, de 2.744 lei.

Câștigul salarial mediu brut, înregistrat în luna septembrie 2021, la nivel județean, a fost de 4962 lei, mai are cu 79 lei (+1,6%) decât în luan anterioară și mai mare cu 40 lei (+0,8%) față de septembrie 2020.

La nivelul Regiunii Centru, câștigul mediu brut, calculat în același mod precum câștigul mediu net, a fost de 5.240 lei, în creștere cu 2 lei față de luna anterioară și cu cu 6,4% (%314 lei) față de septembrie 2020.

Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu (5752 lei), iar cel mai mic în Covasna si Harghita (4467 lei).

Câştigul salarial mediu brut/net nu cuprinde sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori sau contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, potrivit INS.

Faţă de luna anterioară, câştigul salarial mediu net a înregistrat scadere doar in judetul Sibiu ( -2,4% ),  si creșteri în restul judetelor, astfel:  Covasna (+2%), Alba (+1,5%), Harghita ( +1,2% ),  Mureș (+0,6%), Brașov (+0,4%).

Numărul de salariați a crescut

Efectivul de salariați înregistrat la finalul lunii septembrie 2021, în județul Alba, a fost de 95.919 persoane (adică 1,8% din totalul efectivului pe țară), marcând o creștere cu 0,2% față de luna anterioară, adică +237 de persoane și cu 1230 de persoane față de luna septembrie a anului 202 (+1,3%).

Cele mai mari creșteri de salariați în județ au avut loc în domeniul serviciilor (+609 persoane), pe locul 2 aflându-se industria și construcțiile cu +576 persoane, iar agricultura, silvicultura și piscicultura înregistrând +45 persoane.

La nivelul Regiunii Centru, în luna septembrie 2021,  se observă o creștere a efectivului cu 12,6% din totalul național (adică 692300 persoane), iar cu 1,2% față de luna septembrie 2020 (8.265 persoane).

În luna septembrie 2021, structura salariaţilor pe ramurile economiei naţionale a fost următoarea: 56,3% și-au desfăşurat activitatea în cadrul serviciilor, 41,3% în industrie şi construcţii şi doar 2,4% în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Un tronson de 9 kilometri de pe A3 se deschide în 6 decembrie. Doar 16 kilometri fără autostradă între Alba Iulia și Târgu Mureș

Publicat

FOTO: Pro Infrascructură

Începând de săptămâna viitoare de la Sebeș, Alba Iulia și Aiud, se va putea merge la Târgu Mureș pe încă 9 kilometri de autostradă. Un tronson de pe A3 este aproape gata și va fi dat în circulație peste câteva zile.

Constructorul mai are de finalizat ultimele detalii. Deschiderea traficului ar urma să aibă loc luni, 6 decembrie, a anunțat directorul general al CNAIR.

Citește și FOTO: Podul de la Turda ar putea fi dat în folosință săptămâna viitoare. Stadiul lucrărilor

Este vorba despre circa 9 kilometri de șosea rapidă, din care 4,5 km de autostradă și 4,7 km de drum cu patru benzi și separator de sens între Unghieni și Târgu Mureș. Din autostrada care face legătura între Turda și Târgu Mureș mai lipsește un segment de 15,7 kilometri, dintre Cîmpia Turzii și Chețani,

”Odată cu deschiderea circulației, municipiul Târgu Mureș va avea asigurată în mare parte o legătură rutieră modernă cu Câmpia Turzii, Cluj Napoca, Sebeș și Alba Iulia.

Vezi și VIDEO: S-a DESCHIS Lotul 2 de pe autostrada A10 între Alba Iulia și Aiud. Se circulă fără întrerupere între Sibiu și Cluj

Spun, în mare parte, deoarece deocamdată nu este finalizat lotul Cețani – Câmpia Turzii. Dar în condițiile în care, tot până la sfârșitul anului, lotul 2 al autostrăzii A10, Sebeș – Turda va fi deschis pentru circulația rutieră drumul de la Târgu Mureș până la Alba Iulia se va desfășura în condiții de siguranță mult mai mari și în timpi mult mai scurți.

Dacă privim mai în ansamblu, observăm că municipiul Târgu Mureș va avea o conexiune mult mai eficientă cu granița de vest a României prin vama Nădlac, chiar dacă deocamdată lipsesc cei 9 km pe A1, în zona Margina – Holdea unde urmează să fie construite tuneluri.

Ca informație de contex, vă pot spune că în acest moment contractul pentru proiectarea și execuția tunelurilor din această zonă se află în licitație”, a adăugat oficialul CNAIR

Lucrările la Tronsonul A3 Ungheni – Târgu Mureș au început în iulie 2020 și s-au finalizat înainte de termenul de execuție.

Asociația Pro Infrastructură  afirmă că acest proiect este un succes relativ pentru că a fost finalizat înainte de termen. Totuși, din cauza lungii mici, ”ciotul nu rezolvă decât probleme de trafic locale”.

Despre Autostrada A3 Târgu Mureș – Ungheni (Aeroport)

Autostrada A3 Târgu Mureș – Ungheni are o lungime de 4,5 kilometri de autostradă și un drum de legătură de 4,7 kilometri cu patru benzi și separator de sens.

Constructorul este compania Strabag, iar valoarea contractului este de 192 mil. lei.

Tronsonul conține trei poduri și pasaje pe drumuri de legătură, 6 poduri și pasaje pe autostradă, două noduri rutiere pentru conectarea autostrăzii la rețeaua de drum existentă.

Odată cu deschiderea circulației pe acest tronson, drumul de la Alba Iulia până la Târgu Mureș se va putea pe autostradă pe încă 9 kilometri, în condiții mai mari de siguranță și mult mai rapid. Rămân doar 15,7 kilometri de circulat pe DN, între Câmpia Turzii și Chețani.

Reamintim că săptămâna trecută ultimul tronson din A10 Sebeș-Turda a fost dat în circulație. Este vorba despre un tronson de 24 de kilometri din A10 prin care s-a fcut legătura cu celelalte doua cioturi de autostradă dintre Turda și Aiud, respectiv Sebeș – Alba Iulia. Acum se poate circula fără întrerupere, pe autostradă, între Sibiu și Cluj (Florești).

„Ciotul” de 4,5 kilometri se deschide la 18 ani de la semnarea contractului cu Bechtel

Primul contract pentru tronsonul Târgu Mureş – Ungheni care face parte din Autostrada A3 Transilvania a fost semnat cu antreprenorul american Bechtel, (decembrie 2003, publicarea acordului în Monitorul Oficial), rezilierea s-a făcut în 2013, a urmat un nou contract cu asocierea Lemacons-Vega, reziliat în 2016, iar al treilea contract a fost semnat în mai 2020 cu Strabag pentru 192 de milioane lei şi termen contractual, aprilie 2022.

Practic, CNAIR termină anul doar cu 34 de kilometri de autostradă nou, spre deosebire de cei 60 din 2020.

FOTO: Pro Infrascructură

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate