Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

În weekend: Festival “Dilema Veche”. Trei zile de cultură, bună dispoziţie şi umor în Cetatea Alba Carolina. PROGRAM


Publicat

afis dilema veche 2015 alba iuliaUrmează trei zile de cultură, bună dispoziţie şi umor – transparent, dar limpede ca zilele bune. În weekendul 21-23 august, este Festival “Dilema Veche” la Alba Iulia.

Pleşu, Liiceanu şi Patapievici, într-o discuţie în premieră despre dereglările noastre de toate zilele. Pentru prima dată în România, concert extraordinar Angelo Branduardi&Group. Două spectacole condimentate, dar cu gust ale celor mai tineri nobili ai muzicii de şcoală veche: Nicu Alifantis ;i Mircea Vintilă, în regia lui Aurel Mitran. Recital de poezie Constantin Chiriac şi mereu proaspătul “Ucenic vrăjitor”, de Radu Gheorghe şi Orchestra Simfonică Bucureşti. Dezbateri serioase serioase, filme documentare, poezie la copac, lecturi la cafenea şi alte varietăţi muzicale de ieri şi de azi.

În avanpremiera Festivalului, Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Mihai Coşer, purtător de cuvânt al primiăriei, Aurel Mitran, autorul selecţiei muzicale pentru Festivalul Dilema veche, şi Mircea Vasilescu, redactor-şef al revistei „Dilema veche“, vorbesc despre provocările celui mai aşteptat eveniment cultural al sfârşitului acestei veri, despre isprăvile şi despre neajunsurile unui festival nou, dar cu tradiţie.

„Am început în 2011, când am descoperit Cetatea Alba Carolina frumos restaurata, iar Primăria și Consiliul Județean aveau dileme: cum să-i redea Cetății și spiritul, nu doar zidurile. Ne-am potrivit. Am ajuns la ediția a patra, iar Festivalul Dilema veche a fost selectat, în acest an, printre cele mai bune din Europa, purtând sigla Europe for Festivals, Festivals for Europe“, spune Mircea Vasilescu, redactor-şef „Dilema veche“.

„ Nu suntem doar gazde, ci prieteni şi susţinători ai culturii şi ai celor care propagă tot ce înseamnă sursa civilizării unei naţiuni. Contează cum e privit acest festival şi din ţară, şi din afara ei, dar cel mai mult contează că Alba Iulia şi judeţul Alba se identifică cu opinia şi gândurile celor mai valoroşi oameni de cultură din România, iar acest lucru este mai mult decât onorant”, transmite Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

“Festivalul Dilema Veche este, dacă vreţi, cea mai bună dovadă a faptului că se poate construi de la zero, de la o idee, un adevărat fenomen. Evident că asta nu ar fi posibil fără parteneri serioşi din zona culturii, instituţii şi oameni dedicaţi, nume mari, uriaşe, adevăraţi titani moderni, pe care am contat de la început în crearea aici, la Alba Iulia, a unui pol cultural real. Asta înseamnă susţinere totală faţă de orice iniţiativă culturală, indiferent din partea cui ar veni, atâta timp cât ajută, prin valoarea ideii, la dezvoltarea oraşului. Avem argumentul uriaş, şi la figurat şi la propriu, al Cetăţii Alba Carolina, ca spaţiu multi-cultural generos. Cultura nu se moşteneşte, se cucereşte – am înţeles asta la timp, aşa că am compensat lipsa infrastructurii specifice prin evenimente culturale excepţionale şi am creat lucruri minunate.

Festivalul Dilema Veche este, probabil, cel mai bun exemplu că se poate „consuma” cultură, în formă pură, nu doar în oraşe mari, ci şi aici, în Cealaltă Capitală, un oraş care-i impresionează pe cei mai impresionanţi gânditori ai zilelor noastre”, spune Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia.

Efervescenţa culturală pe care Festivalul Dilema veche o aduce în ospitaliera Cetate Alba Carolina are rezonanţă nu doar în rândul dilematicilor şi al celor cu pasiuni particulare pentru cele culte. În perioada festivalului, cele mai multe hoteluri sunt mai aglomerate decât în orice altă zi a anului, iar străzile Cetăţii devin, în sine, o destinaţie. În plus, e vorba despre investiţia durabilă în viitorul unei cetăţi vechi. Organizatorii şi autorităţile locale vor prezenta în detaliu rezultatele pe care le are sau pe care încă le aşteaptă singurul festival internaţional gândit de o revistă din România.

 

PROGRAMUL FESTIVALULUI DILEMA VECHE 2015 la Alba Iulia:

VINERI, 21 august

Ora 17.30 Acordeoane în Cetate – la Festivalul din 2014, o fanfară scoțiană anunța publicul că începe festivalul. Anul acesta, spațiul Cetății Alba Carolina va fi „invadat” de Emy Drăgoi și o trupă de acordeoniști, care vor chema spectatorii la evenimentele Festivalului Dilema veche 2015

Ora 18.00 Pornind de la o vorbă a lui PascalDereglări contemporane. Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici. „Cele mai nerezonabile lucruri din lume devin cele mai rezonabile din pricina dereglării oamenilor” (Pascal, Pensées). Conferința inaugurală a Festivalului Dilema veche aduce laolaltă trei mari intelectuali – Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleșu – care vor discuta despre ce mai e rezonabil și ce nu în lumea de azi. Și despre dereglările noastre de toate zilele. Locaţie: Esplanada din faţa Catedralei Romano-Catolice.

Ora 20.00 Recital în Catedrală – Alexandra Bobeico, vioară, Christian Naș, violă, Razvan Popovici, violă. Trei muzicieni tineri, care concertează peste tot în lume, poposesc în Cetatea Alba Carolina pentru un recital în Catedrala Romano-Catolică. Recitalul este organizat în parteneriat cu Sonoro Conac. Wolfgang Amadeus Mozart – Duet pentru vioară și violă în si bemol major, KV 424; György Ligeti – Baladă și Joc pentru două viole; Béla Bartók – Duete pentru două viole; Antonin Dvorak – Terzetto pentru două viori și violă în do major, op. 74. Alexandra Bobeico (vioară), Christian Naș (violă), Răzvan Popovici (violă). Locaţie: Catedrala Romano-Catolică

Ora 21.00 Povesci din Bucuresci spuse doamnei Alba Carolina – Mircea Vintilă & Brambura. Un spectacol unicat, o combinație de cîntece și proiecții video cu imagini de arhivă. Capitala București ajunge în Cealaltă Capitală, Alba Iulia. Locaţie: Piaţa Cetăţii

Ora 22.00 Nicu Alifantis & Ansamblul Jidvei. Invitat: Mihai Neniță

Acest spectacol poate fi văzut doar la Festivalul Dilema veche 2015. Un amestec de sonorități tradiționale și moderne, o colaborare inedită între un cantautor mereu tânăr și un ansamblu folcloric care grupează cei mai buni instrumentiști și interpreți. Locaţie: Piața Cetății

Ora 23.00 Jazz la Palatul Principilor: Irina Popa & The Sinners, Basorelief.

Festivalul Dilema veche 2015 descoperă, împreună cu publicul, noi spații ale Cetății Alba Carolina. Una dintre cele mai bune voci tinere ale jazz-ului românesc și trupa sa (Irina Popa & The Sinners) și una din trupele experimentate (Basorelief) vă oferă, în curtea interioară a Palatului Principilor, o seară tîrzie cu sonorități de jazz. Locaţie: Palatul Principilor

Ora 00.30 Proiect 3D – Tangouri (Trei generații de Drăgoi: Emy Drăgoi cu tatăl și fiul) – După miezul nopții, acorduri tandre și pasionale. Pentru a trece cu bine în a doua zi de Festival Dilema veche. Cu trei generații de Drăgoi: Emy Drăgoi cu tatăl și fiul. Locaţie: Palatul Principilor

SÂMBĂTĂ, 22 august

Ora 11.00 Ateliere pentru copii – cu Adina Popescu și Alexandru Ciubotariu (în paralel: benzi desenate, scriere/lectură, carte rară). În fiecare an, copiii învață să deseneze și să scrie povești. Să fie creativi. Și dilematici – căci niciodată nu e prea devreme pentru dileme. Locaţie: Strada Muzeului

Ora 11.00 Minitârg de carte. Pe tot parcursul festivalului veţi găsi standuri de carte, unde se vor organiza diverse evenimente (lansări, discuţii, tombole).

Ora 12.00 Ceremonialul schimbului de gardă – Traseul celor trei fortificaţii. Nu e doar o atracție turistică. E o reînviere a unei pagini de istorie. Ceremonialul schimbului de gardă aduce în prezent fastul de altădată al Cetății Alba Carolina.

Ora 14.30 Acordeoane în Cetate – Emy Drăgoi – Itinerant

Ora 15.00 Expoziție Dan Stanciu. Este graficianul Dilemei de mulți ani. Pentru prima dată, “invențiile” sale grafice, realizate de-a lungul timpului pentru Dilema veche și Dilemateca, ies din paginile de revistă și ajung în fața publicului într-o expoziție unică. Locaţie: Piața Cetății

Ora 16.00 Cafeneaua cu dileme (Poarta III). Lecturi la cafenea: Adriana Bittel, Cătălin Mihuleac, Cristian Teodorescu, Daniel Vighi. Patru dintre cei mai buni prozatori de astăzi citesc din cărțile lor noi. Lecturile publice au devenit o tradiție la Festivalul Dilema veche. Locaţie: Cafe Carolina

Ora 17.00 Dezbatere: Europa și “ceilalți” –Angela Filote, șefa Reprezentanței CE în România; Piotr Pogorzelski, corespondent Radio Polonia la Kiev, autorul cărții Borș ucrainean; Andrea Pipino (jurnalist, Internazionale), Iulia Badea-Guéritée (jurnalistă, Courrier International), Carl Henrik Fredriksson (președinte Eurozine, rețeaua revistelor culturale europene), Wojciech Przybylski (redactor-șef Eurozine), Luca Niculescu (RFI România)..

Din 1993, Dilema a cultivat confruntarea de opinii și dialogul. Împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, explorăm, în această dezbatere, relația dintre Uniunea Europeană și “marginile” Locaţie: Esplanada din faţa Catedralei Romano-Catolice

Ora 19.00 Metanie Ție, Părinte! Recital Constantin Chiriac. A absolvit UATC la Bucuresti, în 1980. Din 2006, este doctor în teatru cu teza “Poezia ca spectacol”, susținută la Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu și la Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureș. În anul 2008, i se acordă titlul de doctor honoris causa la Leeds Metropolitan University.

Este director general al Teatrului Național “Radu Stanca” Sibiu, din anul 2000. A jucat în peste 20 de filme, în circa 50 de spectacole, peste 20 de one man show-uri, susținând recitaluri în peste 50 de țări din lumea întreagă. Printre cele mai cunoscute pelicule în care a jucat, se numară Moromeții (regia Stere Gulea) și Croaziera (regia Mircea Daneliuc). Locaţie: Catedrala Romano-Catolică

Ora 20.00 Film documentar: „Rețeaua”. Este cel mai recent film al lui Claudiu Mitcu, bazat pe o investigație jurnalistică a lui Vlad Mixich, și urmăreşte drumul clandestin al medicamentelor citostatice de la mai multe farmacii din Austria şi Ungaria pînă la pacienţii din România. Prezintă modul în care, atunci cînd e vorba de un sistem de sănătate neputincios, o astfel de reţea alternativă funcţionează și salvează vieți.

Invitat: Claudiu Mitcu. Locaţie: Muzeul Principia

Ora 20.30 Itinerant Emy Drăgoi – Acordeoane în Cetate

Ora 21.00 Ucenicul Vrăjitor – Radu Gheorghe și Orchestra Simfonică București. „O revistă se face cu bună dispoziție”, spunea Andrei Pleșu în redacție, la începuturile Dilemei. Un festival se face tot așa. Cine a văzut spectacolul Ucenicul vrăjitor îl va revedea cu plăcere. Cine nu l-a văzut are ocazia să-l descopere. Locaţie: Piața Cetății

Ora 23.00 Mihai Neniță Free Experience. Este o călătorie muzicală la propriu (într-un fel) și la figurat (în alt fel). Traseele sale muzicale sunt rezultatul incursiunilor geografice și stilistice, un amestec de ritmuri, nuanțe, parfumuri și exprimă, mai presus de toate, bucuria de a exista și de a povesti pe patru corzi fericirea de a fi împreună cu cei  pe care îi iubești și îi respecți. O „echipă” pe măsura sa vă așteaptă la Palatul Principilor într-un voiaj de la clasic la rock, de la rock la jazz, de la jazz la rădăcinile folclorului românesc. Locaţie: Palatul Principilor

DUMINICĂ, 23 august

Ora 11.00 Minitârg de carte şi ateliere pentru copii – benzi desenate și povești. Cu Adina Popescu și Alexandru Ciubotariu. Locaţie: strada Muzeului

Ora 12.00 Ceremonialul schimbului de gardă. Locaţie: Traseul celor trei fortificaţii

Ora 17.00 Dezbatere: Europa și dialogul cultural – Angela Filote (șefa Reprezentanței CE în România), Ionuț Vulpescu (ministrul Culturii), Constantin Chiriac (directorul Teatrului “Radu Stanca” din Sibiu), Marius Daniel Popescu (scriitor, Elveția), Fanny Chartres (traducătoare).

Țările europene alcătuiesc un spațiu comun nu numai (sau nu neapărat) prin monedă unică, ștergerea frontierelor ori instituții politice, ci și (sau mai ales) prin valorile culturale. Pare un adevăr cunoscut și acceptat de toți. Dar merită discutat în continuare. Locaţie: Esplanada din fața Catedralei Catolice.

Ora 18.00 Cafeneaua cu dileme. Lecturi de poezie la copac cu: Adela Greceanu, Dan Stanciu, Ioan Es. Pop, Miruna Vlada și Radu Vancu. În fiecare an, Festivalul Dilema veche invită câțiva poeți pentru a citi și a discuta cu cititorii la umbra unui copac din Cetatea Alba Carolina. Locaţie: Poarta III

Ora 19.30 Stand up european de jurnalism: Câțiva jurnaliști îi împărtășesc publicului impresiile lor despre România, Europa și Alba Iulia. Participă: Andrea Pipino, jurnalist la Internazionale, Italia; Craig Willy, blogger european anglo-saxon din Bruxelles, Gian-Paolo Accardo, directorul site-ului voxeurop.eu; Gabriel Giurgiu, realizator TVR; Iulia Badea-Guéritée, jurnalist voxeurop.eu şi Courrier International. Locaţie: Esplanada din fața Catedralei Romano-Catolice

Ora 20.00 Film documentar: “Bondoc”. Un documentar observaţional construit în jurul lui Dan Vladimir Bondoc, un şahist de 78 de ani copleşit de neajunsurile bătrîneţii şi de conştiinţa apăsătoare a unei vieţi marcate de o succesiune de eşecuri. Scenariul şi regia sunt semnate de Mihai Mincan, Mihai Voinea şi Cristian Delcea, toţi trei debutanţi la capitolul filme de lungmetraj. Producţia aparţine casei de producţie deFilm. A fost selectat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2015, la secţiunea „Zilele filmului românesc”. Invitați: Mihai Mincan, Cristian Delcea, Mihai Voinea. Locaţie: Muzeul Principia

Ora 21.00 Concert Angelo Branduardi & Group. Un mare cantautor italian, un muzician original, care concertează de zeci de ani de-a lungul și de-a latul Europei, vine pentru prima dată în România la Festivalul Dilema veche. De neratat. Locaţie: Piața Cetății

Ora 23.00 Puiu Pascu Trio. Cei trei muzicieni (Puiu Pascu – pian, Virgil Popescu – chitară bass, şi Titi Herescu – tobe) au cîntat pentru prima oară împreună în anul 1985. La iniţiativa saxofonistului Nicolas Simion se înființează quartetul de jazz Opus 4. În această formulă, Opus 4 participă la mai multe festivaluri de jazz de la Sibiu, Satu-Mare, Bucureşti (Sala Radio). Din 1988, Puiu Pascu, Virgil Popescu şi Titi Herescu activează pînă în prezent sub titulatura de Trio Puiu Pascu. Trio Puiu Pascu se remarcă prin dinamism, melodicitate, expresivitate şi o imensă plăcere de a cânta.

În cei 27 de ani, Trio Puiu Pascu apare în mai toate festivalurile de gen din România, fie în formula clasică de trio, fie avînd ca invitaţi diverși instrumentiști (Alin Constantiu, Dan Ioniţă, Cristian Soleanu, Alex Man…), dar şi vocaliști celebri ca Aura Urziceanu, Anca Parghel, Silvia Dumitrescu, Irina Sârbu, Ozana Barabancea, Oana Sîrbu, Berti Barbera, Luiza Zan, Ovi şi mulţi alţii). Locaţie: Palatul Principilor (curtea interioară)

Ora 00:00 Bal Musette. E de Montmartre. Dar merge și în Cetatea Alba Iulia. Cu Bal Musette, Emy Drăgoi aduce între zidurile Cetății acorduri specifice Franței de odinioară. Proiect 3 D (Trei generații de Drăgoi: Emy Drăgoi cu tatăl și fiul). Locaţie: Palatul Principilor (curtea interioară).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

6 martie 2021: Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților. Creștinii ortodocși fac pomenirea celor trecuți la cele veșnice

Publicat

Moșii de iarnă / Sâmbăta morților: Sâmbătă, 6 martie 2021, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moșii de iarnă”.

Morții sunt pomeniți pentru că Biserica nu vede în moarte sfârșitul existenței omului.

Potrivit crestinortodox.ro, biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existența în alt mod de existența.

Mântuitorul, când ajunge în casă lui Iair a cărui fiica de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Moșii de iarnă: Sfânta Liturghie în fiecare biserică

Sâmbătă, 6 martie, în fiecare biserica se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți.

Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agneț – partea din prescură care reprezintă pe Hristos, că dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnețul se preface în Trupul și Sângele Domnului.

Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participa la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile.

Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbătă lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Moșii de iarnă: Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserica. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu.

Crestinortodox.ro precizează că orice slujba a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos.

De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Moșii de iarnă / Sâmbăta pomenirii morților

În Sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morților, pentru că în duminică următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoșată Judecată și A doua venire a Domnului la care ne vom înfățișa toți.

Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăință necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, că să se bucure de fericirea veșnică.

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”.

Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.

Din zilele de Moși amintim: „Mosii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vara” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamna” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sâmbătă, zi de pomenire a celor adormiți

Sfinții Părinți au rânduit că sâmbătă să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, că să-i elibereze pe drepții adormiți.

Pe de altă parte sâmbătă e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminică este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

Nu se fac parastase

  • – duminicile de peste an;
  • – perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;
  • – de la lăsatul secului de carne până la sâmbătă întâi din Postul Mare, sâmbătă Sfântului Teodor;
  • – din sâmbătă Floriilor până în Duminica Tomei;
  • – zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

MOȘII DE IARNĂ 2021: Când pică, anul acesta, Sâmbăta Morților. Tradiții și obiceiuri care se respectă de zeci de ani

Publicat

lumanari

Moșii de Iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Moșii de iarnă sunt celebrați în calendar ortodox 2021 la începutul anului.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

Când sunt Moșii de iarnă 2021

Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.

După Moșii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lista țărilor din zona galbenă, actualizată. Persoanele care vin din Spania nu mai intră în carantină. Bulgaria, în zona de risc

Publicat

52 de țări și teritorii sunt incluse „în zona galbenă”, potrivit listei actualizate astăzi de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Cei care revin din aceste zone trebuie să intre în carantină pentru 14 zile, dar și să prezinte un test PCR negativ pentru a li se permite îmbarcarea în avioane sau autocare.

Faț de ultima situația prezentată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, au ieșit de pe listă Spania și Portugalia,

Cei care se întorc din cele 52 de țări incluse pe listă sunt nevoiți să prezinte și un test negativ PCR, efectuat cu 72 de ore înainte. În caz contrar, nu li se permite îmbarcarea în avion sau în autocar.

Sunt exceptate de la măsura carantinei mai multe categorii care nu prezintă simptome COVID, printre care șoferi, piloți, personal navigant, lucrători transfrontalieri.

De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub 3 ani sau persoanele care au avut COVID.

Și șoferii care revin în țară cu mașinile personale pot să nu prezinte un test PCR negativ, urmând să fie carantinați pentru 14 zile.

Statele și zonele de risc epidemiologic din noua listă sunt: Cehia, San Marino, Muntenegru, Estonia, Seychelles, Insulele Turks si Caicos, Monaco, Israel, Bahrain, Slovacia, Serbia, Malta, Liban, Slovenia, Letonia, Albania, Iordania, Suedia, Saint Lucia, Andorra, Ungaria, Aruba, Emiratele Arabe Unite, Franța, Luxemburg, Republica Moldova, Palestina, Maldive, Olanda, Italia, Brazilia, Antigua si Barbuda, Puerto Rico, Polonia, Kuweit, Barbados, Austria, Peru, Belgia, Macedonia de Nord, Statele Unite ale Americii, Kosovo, Uruguay, Chile, Spania, Bulgaria, Cipru, Qatar, Lituania, Paraguay, Marea Britanie, Africa de Sud.

În listă a reintrat Bulgaria. Au ieșit Elveția și Portugalia.

Documentul poate fi consultat AICI: Hot 15 și Lista statelor cu risc epidemiologic AICI: Anexa Hot – Lista State cu risc epidemiologic ridicat 04.03.2021

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Muncii, anunț legat de vârsta de pensionare: Orice român poate ieși la pensie la 70 de ani, dacă vrea

Publicat

p

Orice angajat din România va putea să lucreze, fie în sistemul privat fie în sistemul public, până la vârsta de 70 de ani dacă doreşte. Anunțul legat de vârsta de pensionare a fost făcut vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Botoşani, de ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, vârsta de pensionare nu va fi modificată, însă, în baza unui proiect de act normativ, salariaţii vor avea oportunitatea de a continua să lucreze după împlinirea vârstei de pensionare, în baza unei cereri depuse la angajator.

Ministrul Muncii a făcut precizarea că persoanele care vor lucra în sistemul public nu vor putea cumula pensia cu salariul.

„Proiectul în sine de cumul pensie-salariu la stat are trei principii de bază. Cel mai important principiu este că un angajat în sistemul public sau un angajat în general va avea o oportunitate creată prin această lege de a opta, dacă vrea, să muncească până la 70 de ani.

Vârsta de pensionare rămâne aceeaşi, însă creăm această oportunitate de a lucra, printr-o simplă hârtie înregistrată, ca o opţiune exprimată în scris, până la 70 de ani.

De asemenea, tot ca o oportunitate, cei care sunt astăzi în pensie şi vor să se reangajeze după vârsta de pensionare să poată să o facă, fără nicio problemă sau, dacă optează să se reangajeze, dar peste un an constată că nu îi mai place, nu vrea, nu poate, să poată să se pensioneze din nou. În materie de relaţie pensionar – sistem de ocupare vrem să existe această flexibilitate şi deschidere, până la urmă.

Dacă îţi place şi vrei să munceşti, să poţi să o faci, iar statul să nu intervină, să nu te blocheze. Al treilea principiu este cel al cumulului pensie cu salariul la stat prin care cei care optează să lucreze la stat să nu poată să aibă şi pensie de la stat, dar, atenţie, se referă doar la sistemul public”, a afirmat Raluca Turcan.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate