Eveniment
Locuri frumoase în județul Alba. De la cetăți dacice și legende cu uriași, la peisaje spectaculoase și pline de istorie
Judeţul Alba are o „zestre” naturală bogată, care dezvăluie călătorului imagini şi experienţe ce merită trăite. Multe dintre aceste locuri sunt neatinse de mâna omului şi oferă vizitatorului adevărate peisaje de poveste, iar altele sunt completate de un bogat tezaur de istorie, tradiţii şi obiceiuri populare.
Vizitatorii pot vedea o salbă de frumuseţi care le rămân întipărite în minte, iar unele dintre cele mai spectaculoase locuri sunt cele cu cetăți dacice din județ. Sunt locaţii care merită vizitate şi în 2020.
Cetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii
Cunoscută ca un “centru spiritual” al dacilor, Cetatea se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1.083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.
Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetările arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii.
Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.
Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o forma rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-romană. Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60. Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţă din perioada clasică a civilizaţiei dacice, obiecte de ceramică, sticlă şi vase de bronz.
Vezi și: HARTA SPEOLOGICĂ a județului Alba. Subteranele spectaculoase ale Apusenilor sau țara de sub pământ
Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.
Biserica în stil gotic de la Cricău
În Cricău, aproape de Ighiu, se află biserica construită în stil gotic (secolul XIII), despre care se spune că a fost construită pe ruinele unei bazilici romane.
Imaginea zonei este marcată de acest impunător monument de arhitectură romanică, cu un turn semeţ şi cu navă centrală înălţată până la nivelul al treilea.
Dacă exteriorul biserici este sobru, interiorul dezvăluie fresce murale şi absida vechii biserici romane. Una dintre picturile murale care arată influenţele italiene este reprezentată de “Cina cea de Taină”.
În secolul al XVI-lea, biserica a fost fortificată cu un sistem de apărare, dovadă fiind cele două portaluri gotice – zidul de incintă în formă ovală, lung de 64 de metri şi lat de 55 de metri.
De asemenea, cercetătorii au descoperit fundaţia pătrată a unui turn de poartă, pe latura de est, precum şi fragmentele unui turn nordic, plasat pentru a apăra cea mai expusă parte a fortificaţiei.
Se povesteşte că ar exista un tunel ce leagă pivniţa bisericii din Cricău de fosta cetate medievală de pe stâncile Pietrei Craivii. Studiile istorice, însă, nu susţin ipoteza, indicând faptul că nu existau posibilităţi tehnice în epoca respectivă.
Aventură la Peştera Poarta Zmeilor din Munții Trascăului
Una dintre frumuseţile judeţului Alba, mai puţin cunoscute este Peştera Poarta Zmeilor, aflată pe teritoriul satului Sub Piatră, din comuna Sălciua. Legenda spune că numele Peşterii Poarta Zmeilor vine de la forma portalului, care se află la 15 metri de intrarea în peşteră.
În vremuri de altădată, pe acest munte se ridica un castel al zmeilor. Aceştia nu coborau în sat, însă uneori, sub înfăţişarea omenească, câte unul dintre ei venea la horele săteşti. Dansa cu cea mai mândră dintre fete, iar, la miezul nopţii, o răpea, dispărând în munte. Într-o zi, sătenii au aflat năravul zmeilor, iar flăcăii din satele învecinate au pornit la drum, hotărâţi să se răzbune, dând foc tuturor pădurilor împrejmuitoare şi doborând castelul din munte. Din acesta a mai rămas doar poarta, care mai aşteaptă sfidătoare şi astăzi, doar, doar îi mai calcă pragul vreo fată frumoasă.
Peştera Poarta Zmeilor este una dintre cele mai vechi peşteri din Munţi Trascăului, cu o lungime interioară de 125 de metri. Aici se găsesc pereţi cu scurgeri de apă, stalactite tubulare, gururi şi hornuri care atârnă de tavan, însă bezna este totală, iar podeaua este alunecoasă. Peisajele sunt asemănătoare cu cele de la Huda lui Papară sau Vânătarele Ponorului.
Acces: din centrul satului Sălciua de Jos, pe DC 130, care se desprinde la dreapta din DN7, pe direcţia Câmpeni – Turda. De pe DC 130, se intră pe o potecă marcată cu o cruce roşie, care duce la peşteră.
Peştera Vânătarele Ponorului
Probabil cel mai impunător peisaj din județ. Vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului.
Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere.
Rezervația propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conține uriașul aven oval Vânătarea.
Dimensiunile avenului sunt extrem de mari, de peste 150 m lungime, 100 m lățime și 80 m adâncime. Și aici, ca și la Huda lui Papară s-au produs tot feluri de prăbușiri care au dus la formarea pereților abrupți.
Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos, cum se trece de al doilea pod și continuă la dreapta cu un drum îngust cât pentru o singură mașină.
Apoi urcă tot mai abrupt până ce iese din pădure și drumul se continuă pe un platou montan cu priveliști rare.
Drumul este asfaltat până sus, astfel că urcarea nu este foarte dificilă. Pe ultimii 800 m însă traseul continuă cu mers pe jos până la rezervație
Şi dacă tot se află în zonă, turiştii pot vedea Dealul cu melci, din apropierea cascadei. Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.
Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.
Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu.
Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.
Cheile Runcului
Arie protejată de interes național, este situată în extremitatea de nord a judeţului Alba, la graniţa către judeţul Cluj, pe teritoriul comunei Ocoliş, între satele Lunca Largă în nord şi Runc, în sud.
Se află în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Ocolișului, afluent de stânga al Arieșului. Altitudinea maximă este de 982 m, în vârful care domină dinspre vest Cheile Runcului. Altitudinea minimă: 595 m (la intrarea pârâului Ocolișului în chei) și 500 m (la ieșirea pârâului din chei).
Este o rezervație complexă, constituită dintr-un relief deosebit de pitoresc, un ansamblu de abrupturi, creste, țancuri și turnuri.
Chiar dacă nu eşti departe de civilizaţie – la aproximativ 50 de kilometri de Aiud şi Turda – şi ai acces dinspre DN75 Cîmpeni – Turda sau dinspre drumul judeţean Aiud – Buru, odată ajuns în Cheile Runcului, ai impresia că eşti doar tu şi natura. Este o zonă sălbatică, fascinantă.
Localnicii îţi povestesc despre izvorul uriaşilor. Spun că, odinioară, de aici îşi astâmpărau setea uriaşii.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News