Ministrul Muncii vrea eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, din PNRR. Subiectul pensiilor speciale, abandonat

Ministrul Muncii, Marius Constantin Budăi spune că este de acord cu eliminarea plafonului de 9,4% din PIB alocat pensiilor din România. 

”Salut declarația noului ministru al Fondurilor Europene, care se alătură demersurilor făcute de mine pentru ajustarea PNRR în sensul eliminării acelui plafon de 9,4% din PIB aplicat pensiilor din România.

Apreciez abordarea rezonabilă a domnului ministru Marcel Boloș, care înțelege că veniturile pensionarilor nu pot fi înghețate zeci de ani, așa cum scrisese în PNRR fostul ministru de la USR.

Am convingerea că, de acum înainte, cele două ministere vor avea o bună colaborare în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a înlătura această nedreptate făcută pensionarilor din România” a scris Budăi, pe contul său de Facebook.

Anterior, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, declarase că trebuie renunțat la procentul asumat prin PNRR privind cheltuielile cu pensiile, readucând în discuție renegocierea PNRR.

”Statul membru trebuie să fie liber în a-şi dimensiona aceste categorii de cheltuieli, e politica statului membru pentru o anumită categorie.

Toată lumea recunoaşte că trebuie crescut nivelul pensiilor, eu nu am văzut decident de la masa politicului care să nu spună acest lucru”, a spus ministrul despre renegocierea procentului din PIB alocat pentru pensii, în PNRR.

”Eu cred că după 2022, când deja vom avea un an de implemtare şi vom şti unde suntem mai în urmă, măsurile care nu merg, nu vom putea jaloanele să le ducem cu aceeaşi ritmicitate şi să mergem ca şi buldozerul peste ele, sunt 571 de jaloane, suntem ţara cu cele mai multe jaloane, doar Spania mai e ca noi”.

Politicienii nu mai discută însă despre eliminarea pensiilor speciale din România, principala cauză care generează dezechilibre majore între veniturile pensionarilor.

Reforma pensiilor a fost negociată înainte de semnarea PNRR.

La nivel european, media procentelor bugetare din PIB, alocate pensiilor, atinge media de 10%.

Legea responsabilității fiscale: Salariilor bugetarilor trebuie ÎNGHEȚATE, după ce datoria publică a depășit 50% din PIB

Datoria publică a României a depășit, în premieră, 50% din Produsul Intern Brut (PIB), în ianuarie și februarie.

România a primit un împrumut major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce a afectat acest indicator.

În condițiile în care țara se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE, au apărut o serie de voci care critică politica socială a Guvernului, care ar genera inflație nu prosperitate.

Cât de mare e datoria României

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,556 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Împrumuturile se cifrau la 90,1 miliarde de lei, informează Agerpres. O sumă de 265,987 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,398 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562,372 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (280,21 miliarde de lei) şi în lei (253,361 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,816 miliarde de lei, din care 16,786 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 307,748 miliarde de lei (26,1% din PIB), din care 302,836 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,512 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News