Administrație
FOTO Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia. Cum va arăta zona pentru care se vor cheltui 4 milioane de euro
Documentația de urbanism care reglementează modul în care va fi amplasat Monumentul Unirii, în parcul din fața Catedralei Încoronării din Alba Iulia, a fost aprobată joi, 28 decembrie, în ședința Consiliului Local. Pentru construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia a fost alocată de la bugetul de stat o sumă de maximum 18,8 milioane de lei (circa 4 milioane de euro) care va fi utilizată pentru demararea lucrărilor necesare în anul 2017 şi finalizarea acestora în anul 2018, înainte de Centenar.
Documentaţia propune materializarea axului Marii Uniri format din Catedrala Reîntregirii, Podul Marii Uniri (care reface accesul în axul catedralei), Axul Parcului Unirii care va susţine amplasamentul Monumentului Marii Uniri cu realizarea unei piaţete ce va permite desfăşurarea unor ceremonii, fântâna arteziană, Bulevardul Transilvaniei şi biserica cu hram Pogorârea Sfântului Duh.
Podul Marii Uniri va fi cel mai spectaculos element din reamenajarea urbană a zonei. Potrivit proiectantului (BP Străjan SRL), acesta va avea o lungime de 150 m şi o lăţime de 6 m şi va face legătura între Parcul Unirii şi catedrală. Podul va fi construit din metal și va avea o grosime de 50 cm. Partea de călcare va fi din lemn, iar pe margini va avea balustrade din sticlă, cu o înălţime de 1,10 m. De asemenea, acesta va fi armat astfel încât să susţină sute de persoane care ar sta pe el în acelaşi timp, aşa cum autorităţile se aşteaptă deja să se întâmple la 1 Decembrie 2018, când va fi aniversat Centenarul Marii Uniri. Totodată, în două zone în care podul se va sprijini de bastioane, se vor amenaja spaţii (cutii) iluminate unde Muzeul Unirii va amplasa periodic piese care pot fi expuse în aer liber.
Monumentul Marii Uniri va fi realizat din piatră şi va avea o înălţime de 22 de metri. Cele patru cruci unite în partea superioară sunt reprezentarea celor patru provincii româneşti care care s-au regăsit într-o singură ţară la 1 Decembrie 1918.
Prin legea privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia a fost alocată de la bugetul de stat o sumă de maximum 18,8 milioane de lei (circa 4 milioane de euro) care va fi utilizată pentru demararea lucrărilor necesare în anul 2017 şi finalizarea acestora în anul 2018, înainte de Centenar.
„Cam așa urmează să arate Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia, pentru care, prin legea bugetului de stat, am obținut o finanțare de peste 100 de miliarde de lei vechi. Alte peste 100 de miliarde de lei vor merge în reamenajarea totală a parcului de pe Platoul Romanilor! A fost nevoie de o muncă de un an să determin statul să se implice în realizarea unui ansamblu reprezentativ în Anul Centenarului! Câteodată prin gesturi duse la extrem! Mă bucur că în spatele acțiunilor mele rămân fapte, care vor rămâne pentru multe generații, după alții, rămân doar vorbele goale! Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a scris deputatul PNL de Alba Florin Roman, pe pagina de Facebook.
sursa: adevărul.ro
Foto: facebook
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
Иоханнис фюрер из Ардеаль
sâmbătă, 30.12.2017 at 17:44
Monumentul „FACEBOOK”.
Gheo
sâmbătă, 30.12.2017 at 19:51
Si totusi domnule Roman, de ce nu ati obtinut 4 milioane de euro pentru renovarea unor spitale din judet?
Nu pentru 4 cruci care nu ne ajuta la absolut nimic.
Stam cu orele la urgente cu copii in saloane cu adulti.
Dar avem 4 milioane de euro pentru cruci amplasate in parc.
Mirific.
Zar
sâmbătă, 30.12.2017 at 21:42
De ce mi se pare ca seamana extraordinar de mult cu 3 semne Facebook unite???…. 4milioane de euro pentru niste cacaturi fara semnificatie
In loc sa faca spitalele si scolile ei fac monumentul FB
Miron
duminică, 31.12.2017 at 17:40
Ceva traditional nu ati gasit? Chestia asta o fi ea pe intelesul unor artisti, dar pentru omul de rand nu stiu cat poate sugera Marea Unire.(vezi comentariile cu semnele Facebook) Or fi ele patru cruci stilizate dar trebuie sa tinem cont la ce se refera monumentul si la sensul istoric, megeau foarte bine cruci simple mult mai reprezentative, zic eu. Cu arta asta moderna e ca si cum am face statuia lui Mihai Viteazul cu motocicleta in loc de cal, exagerez, dar intelegeti ideea.Cand este vorba de monumente care se refera la momente din trecutul istoric cred ca merge mai bine ceva adaptat perioadei respective.
Prislea
miercuri, 03.01.2018 at 09:30
Perfecta asociere si imi place trimiterea la arta moderna. Sunt perfect de acord cu ce ai zis!
adolf
duminică, 31.12.2017 at 19:54
Un monument de prost gust ca si celebru electromotor. UITATI AICI CE INSEAMNA MONUMENTE:
„Statuia ecvestră a lui Matia și grupul statuar sunt din bronz și au fost realizate de János Fadrusz. Descoperirea festivă a ansamblului Monumental Matia Corvin din Cluj a avut loc în 12 octombrie 1902. Soclul grupului statuar reproduce un bastion al cetății pe zidul căruia se află statuia ecvestră a regelui Matei Corvin. Acesta primește omagiul celor mai importanți patru dregători ai săi. În partea stângă — stând față în față cu statuia — prima se ridică silueta căruntă a lui Blaj Maghiaru (Magyar Balázs), călit în lupte, comandantul de oști îndrăgit de rege. Următorul este înfățișat vărul său Paul Chinezu (Kinizsi Pál) comandantul învingător al turcilor, comite de Timiș. În partea dreaptă, este Ștefan Zápolya (Zápolya altfel Szapolyai István), nadorul (al doilea om în stat) Ungariei, bunicul viitorului rege al Ungariei, Szapolyai (Zápolyai) János. Și, în fine, Ștefan Báthory (Báthory István) voievod ardelean, personaj despre care se spune că este un autoportret al sculptorului.”
„După Războiul de Reîntregire și înfăptuirea României Mari, la Cernăuți, în capitala Bucovinei, care a revenit la trupul țării prin decizia delegaților întruniți la Congresul General al Bucovinei … s-a ridicat un monument spre cinstirea celor care s-au jertfit pentru împlinirea idealului sfânt al Unirii. Monumentul a fost dezvelit pe 11 noiembrie 1924.
Pentru realizarea acestuia s-a constituit un Comitet de inițiativă sub președinția Principelui Carol având ca membri pe academicianul Ion Nistor (Nicolae Iorga: „cel mai mare istoric al Bucovinei”), generalul Ludovic Mircescu (comandantul Diviziei a 8-a) și doctorul Ion Jianu.
Monumentul, care a fost amplasat pe esplanada din fața Primăriei din Cernăuți, a fost opera comună a mai multor artiști, proiectul fiind conceput de sculptorul Teodor Burcă sub formă semicirculară și având în centru, pe un piedestal, un grup alegoric reprezentând un soldat român, la picioarele căruia îngenunchea o fată, Bucovina recunoscătoare.
Ansamblul monumental se deschidea, pe latura stângă a zidului semicircular, cu un basorelief reprezentându-l pe Dragoș Vodă, descălecătorul de țară, în luptă cu bourul, afișînd totodată un medalion cu scena uciderii domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Pe latura din dreapta erau prezentate scene din luptele de la Mărăști și Mărășești precum și un medalion cu chipul Regelui Ferdinand I Întregitorul. În spatele arcului de zid al complexului statuar, într-o reprezentare simbolică, un zimbru de bronz strivea cu copita vulturul bicefal austriac (lucrare realizată de sculptorul Spiridon Georgescu).
„