Mormântul Maicii Domnului din Ierusalim – dovada învierii Fecioarei Maria. Motivul pentru care nu a fost distrus de musulmani

Sfânta Scriptură nu amintește nimic despre Adormirea Maicii Domnului, astfel că nu este clarificat nici locul mormântului Acesteia.

Așa că locul unde a stat Maica Domnului timp de 3 zile este o taină încă, pentru toți creștinii, indiferent de confesiune.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2021. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Cu toate acestea, cei mai mulți teologi înclină să creadă că în Ierusalim a fost îngropată Maica Vieții, și nu în Efes, unde era casa Evanghelistului Ioan.

Vezi și Mesaje, urări de Sfânta Maria 2021

Istoricul bisericii, distrugeri și rezidiri

Mormântul Maicii Domnului din Israel este așezat în capitala onorifică a statului, Ierusalim, în Valea Iosafat, la poalele Muntelui Măslinilor, de fapt, un deal mai mare.

Pentru că nu există altitudini prea mari în zonă, evreii au pus denumiri de „munți” celor mai multe dealuri.

Biserica Mormântului Maicii Domnului este o biserică semi-îngropată în pământ, în formă de cruce.

Intrarea în biserică se face prin coborârea unor trepte până jos, unde se află mormântul Maicii Domnului.

Detaliul care miră turistul aflat pentru prima dată în acel loc este numărul impresionant de candele: peste 500.

Jumătate aparțin ortodocșilor, iar jumătate copților. Candelele sunt străjuite de un minunat candelabru, donație din partea românilor, ce fascinează prin multitudinea culorilor.

Lăcașul a fost construit de Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, între anii 325-337.

Existența acesteia este confirmată și de arheologi, care au dovezi asupra unei vechi bazilici creștine pe valea râului Cedron, numită de evrei Valea Iosafat.

Patriarhul Iuvenal, iar mai apoi Împăratul Mauriciu au construit o capelă care a devenit loc de pelerinaj.

Distrusă de perși în 614, biserica este rezidită în forma de astăzi, de cruciați, în secolul al IX-lea.

A urmat o succesiune de distrugeri și rezidiri ale bisericii, dar cripta Maicii Domnului a fost cruțată, inclusiv musulmanii purtând un respect deosebit pentru Maica Domnului, „mama profetului Iisus”. 

Anul 1757 aduce mormântul Maicii Domnului în posesia Bisericii Ortodoxe, iar săpăturie arheologice din 1972 confirmă autenticitatea mormântului.

Nașterea și moartea Fecioarei Maria nu apar în Biblie

În scrierile biblice ea apare sub numele de Maria din Nazaret. Nașterea și moartea acesteia nu apar în Biblie.

Evangheliile amintesc despre ea tangențial:

• la Buna Vestire
• la naşterea lui Iisus
• la aducerea pruncului la templu

În Noul Testament o găsim la Faptele Apostolilor, cap. 1, versetul 14, ultima menţiune a Maicii Domnului unde se spune că, după Înălţarea lui Iisus la Cer, Apostolii stăteau ascunşi de frica iudeilor într-o încăpere de deasupra casei, alături de ei fiind şi „femeile şi cu Maria, mama lui Iisus“.

Despre Fecioara Maria

Ea ar fi fost fiica a doi bătrâni, Ioachim şi Ana, care nu aveau copii. În „Începutul Evangheliei lui Iacob“, se găsesc trei părţi, a câte opt capitole, în care se vorbeşte despre :

• Ioachim şi Ana, care se rugau mult pentru a avea un copil la bătrâneţe,
• despre nașterea Mariei, în pofida vârstei înaintate a părinţilor ei,
• despre închinarea ei lui Dumnezeu prin aducerea la trei ani în templul din Ierusalim, despre scandalul care s-ar fi ivit între iudeii de la templu după ce Maria a devenit adolescentă,
• despre încredințarea ei lui Iosif, un văduv care trebuia să fie ocrotitorul fecioriei sale şi despre zămislirea minunată,
• naşterea lui Iisus şi fuga în Egipt.

Femeia sfântă a musulmanilor – Maria

Islamul vorbeşte despre Iisus ca fiul unei fecioare, pe nume Maryam. Coranul o consideră cea mai deosebită femeie şi aminteşte de aşa-numita Maryam în două locuri.

Aceste texte oferă multe informaţii despre Fecioara Maria, arătându-o ca aleasa lui Allah, din care s-a născut Iisus şi care a fost îngrijită la templu de Zaharia. Ea este numită „semnul lui Dumnezeu“, care şi-a păstrat fecioria pentru El.

Trupul ia fost ridicat la cer

În Biblie nu se vorbeşte despre moartea Fecioarei Maria. Tradiţia Bisericii arată că ea a fost ridicată cu trupul la cer. Înconjurată de Apostoli, Fecioara Maria a murit şi a fost îngropată, dar, după ceva timp, mormântul a fost găsit gol.

Acest mormânt a fost identificat în Ierusalim, chiar dacă s-ar presupune că de fapt Maria ar fi murit la Efes, locul unde şi-a petrecut mulţi ani după înălţarea lui Iisus.

Icoana Maicii Domnului – Ierusalimița, apărătoarea Ierusalimului

Tot în această biserică, în spatele mormântului Maicii Domnului, se află icoana Maicii Domnului, Ierusalimița, numită și „apărătoarea Ierusalimului”.

Conform ghidului bisericii, icoana a săvârșit nenumărate minuni, nu doar în Israel, ci și în alte țări prin care a fost dusă, ca Bulgaria sau Grecia.

Acum aproape 250 de ani, la Mănăstirea Maria Magdalena din apropierea acestei biserici, trăia o maică Tatiana, care picta.

Într-o noapte I se arată, în vis, o femeie care îi spune: „Vreau să mă zugrăvești pe lemn, precum m-a zugrăvit Sfântul Apostol Luca”.

Aceasta nu era alta decât Maica Domnului. Tatiana îi relatează maicii starețe întâmplarea, dar aceasta o liniștește, punând visul pe seama oboselii.

Așa că o conduce la chilie, unde, alături de Tatiana, o găsește pe femeia din vis, zugrăvită pe lemn și vorbindu-le: „Vreau să stau în casa mea, în Grădina Ghetsimani, lângă mormântul meu”.

Văzând această minune, clericii au dus icoana în procesiune și au așezat-o la locul dorit de Maica Domnului.

În anul 1947, în Ierusalim au fost inundații atât de mari, încât apa a ajuns la fereastra bisericii. Se spune c,ă în momentul în care apa creștea, icoana a închis geamul bisericii (pe acolo intra apa) și s-a ridicat deasupra apei, stând așa până când apa a fost scoasă din biserică.

O altă minune la care a fost martor ghidul român al bisericii s-a petrecut în 1999, cu ocazia unor noi inundații. Și de această dată, icoana s-a ridicat și plutea deasupra apei, rămânând neudată.

Pe măsură ce apa era scoasă, aceasta cobora tot mai jos, până când s-a așezat singură pe piedestal.

Serafim ARMANCA