NUMĂRUL studenților în noul an universitar, la JUMĂTATE față de acum șapte ani. Piața muncii, cu oferte „slabe” pentru tineri

Noul an universitar începe, miercuri, cu un număr de studenţi la jumătate faţă de cel de acum şapte ani, Mai puţine universităţi şi o piaţă a muncii slab ofertantă, aproape descurajantă pentru absovenţii care, în parte, intră la facultate doar „de dragul” unei diplome. În 2007/2008, în România erau 1.029.855 de studenţi, din care mai mult de jumătate, mai precis 650.247, la universităţi de stat. Anul acesta, în facultăţi păşesc, la 1 octombrie, peste o jumătate de milion de aspiranţi la statutul de licenţiat.

Scăderea numărului de studenţi în ultimii ani are cauze multiple. Una dintre cauzele care a dus la scăderea numărului de studenți, în ultimii ani o reprezintă ponderea semnificativă a absolvenţilor de liceu care nu reuşesc să ia bacalaureatul.

Un alt obstacol este taxa de şcolarizare, deloc neglijabilă, și exorbitantă, cum ar fi 9.000 de lei pe an, la Facultatea de Medicină din UMF „Carol Davila” Bucureşti.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, a declarat la Alba Iulia, luni, în cadrul deschiderii anului universitare de la UAB, că peste 100.000 de studenţi vor primi, în acest an universitar, bani de la stat pentru a face practică la companii, care, la rândul lor, vor putea deconta salariile angajaţilor care îi pregătesc. „Anul acesta (universitar – n.r.) vom investi în mod special bani pentru a finanţa practica studenţilor la operatori economici. Nu doar finanţăm o practică pentru ca studenţii să-şi desfăşoare activitatea într-un laborator, ci să-şi desfăşoare activitatea practică la un operator economic, la o firmă, la o companie, fie ea mică sau mijlocie, dar în acelaşi timp investind bani şi în companie. Adică oferim companiei şansa să deconteze, să plătească salariile unor angajaţi, care să lucreze, să investească timp în studenţi, care să le arate studenţilor ce înseamnă un utilaj, un echipament, un know-how, un serviciu şi aşa mai departe”, a spus Costoiu.

Deloc paradoxal, odată cu scăderea „cererii” pentru locuri în facultăţi, scade şi „oferta”. De la inflaţia de universităţi din anii ’90, când părea că în orice cătun se deschid porţile studiilor de licenţă, în anul universitar 2012/2013 funcţionau, potrivit Institutului Naţional de Statistică, 48 de universităţi de stat şi 56 private, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu.

Numărul universităţilor va continua să scadă, după ce Guvernul a decis, în iulie, că patru astfel de instituţii particulare acreditate să fie lichidate, iar alte trei vor fi monitorizate.

Numărul total al instituţiilor având specializări/programe de studii universitare care vor intra în lichidare începând cu anul universitar 2014-2015 se ridică la 39, dintre care patru sunt însă cu toate programele în lichidare.

Fenomenul abandonului şcolar nu ocoleşte nici învăţământul superior. Astfel, aproape 40% dintre studenţii care ar fi trebuit să termine facultatea în 2013 la 20 de universităţi de stat au abandonat studiile, potrivit Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care susţinea, în martie, că măsurile luate de stat şi de universităţi pentru a diminua fenomenul sunt, uneori, „la limita penibilului sau chiar sub această limită”.

„Astfel, bursa socială are o valoare medie de aproape trei ori mai mică decât necesarul şi universităţile respondente au, în medie, un angajat specializat în consiliere în carieră sau consiliere psihologică la peste 8.000 de studenţi. Pe măsură ce investigăm tot mai mult măsurile pe care statul le ia pentru reducerea abandonului şcolar, inclusiv pentru accesibilitatea acestuia pentru cei săraci, născuţi în mediul rural sau având dizabilităţi, dar şi pentru creşterea relevanţei studiilor şi asigurarea unei treceri optime de la liceu la facultate şi de acolo la locul de muncă, ne îngrozim”, spuneau reprezentanţii ANOSR.

Ministerul Educaţiei a decis, de curând, să dea o şansă celor care nu au luat bacalaureatul, dar care vor să-şi continue studiile după liceu. Mai precis înființarea de colegii non-universitare. De acum încolo, universităţile acreditate pot deschide unităţi de învăţământ preuniversitar, în speţă colegii, la care au acces, ca şi până acum, inclusiv absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat.

Până la 24 septembrie, doar Universităţile „Avram Iancu” din Cluj-Napoca şi „Vasile Alecsandri” din Bacău – prima, particulară, a doua, de stat – solicitaseră autorizaţie de funcţionare provizorie pentru colegii non-universitare.

foto: arhiva, sursa: mediafax.ro