Pelerinaj de Sfânta Maria 2023. Biserici și mănăstiri din Alba, locuri de rugăciune în mijlocul naturii. LISTA lăcașelor de cult

Sfânta Maria Mare 2023 – pelerinaj la mănăstiri și biserici din Alba: În județul Alba se regăsesc unele dintre cele mai pitorești peisaje din țară.

Vizitatorii au ocazia să descopere, pe lângă frumusețile naturii și fragmentele de istorie autentică, și lăcașuri de cult care sunt adevărate monumente arhitecturale.

De la biserici-monument cunoscute, cum este Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia sau Mănăstirea Râmeț, până la lăcașuri de cult aflate pe culmi de munte sau în locuri împrejmuite de păduri, toate acestea oferă cadru pentru rugăciune și liniște, în această perioadă importantă din an.

De asemenea, oferă prilej și pentru a descoperi detalii interesante despre istoria și viața locurilor și a comunității în mijlocul cărora au fost construite.

Vezi și MESAJE de Sfânta Maria 2023. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Cei care doresc să facă un pelerinaj de câteva zile pot alege trasee din valea și munții Sebeșului, munții Apuseni (Țara Moților), zona spre Aiud – Ocna Mureș sau alte locații in județ.

Unele mănăstiri oferă și locuri de cazare. În alte cazuri, sunt pensiuni în apropiere.

Vă prezentăm mai jos o listă a lăcașurilor de cult din Alba, repere pentru pelerinaje sau vizite de câteva zile în județ.

Biserici și mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului în Alba

Mănăstirea Râmeț

• Hram: Adormirea Maicii Domnului/Sfinții Petru și Pavel – biserica nouă; Izvorul Tămăduirii, Nașterea Maicii Domnului – biserica veche

Mănăstirea este monument istoric și se află pe valea Geoagiului și a Mănăstirii, la intrarea spre Cheile Râmețului. Este la circa 34 kilometri distanță față de Alba Iulia și 18 km de Teiuș.

Dinspre Alba Iulia, cu mașina, se ajunge pe DN1 cu direcția Cluj, iar de la Teiuș se virează stânga spre Stremț și apoi Geoagiu de Sus și Valea Mănăstirii.

Mănăstirea este de fapt un ansamblu de include mai multe monumente istorice: Biserica „Nașterea Precistei” și „Izvorul Tămăduirii”, dar și fosta școală, azi muzeu.

Este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. În bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii, primul strat de fresce interioare datează din 1300.

Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, precum și a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.

La interior, are una dintre imaginile rare ale episcopului unit al Blajului, Ioan Inocențiu Micu-Klein, ca protector al lăcașului de cult.

De-a lungul istoriei, lăcașul de cult a trecut prin perioade de distrugeri și reconstruiri. Din 1955, devine mănăstire de maici. În 1959, este desființată de comuniști, dar maicile revin în 1962, sub „acoperirea” unei secții de covoare.

În anii 80, când episcop de Alba Iulia era Emilian Birdaș, biserica veche a fost ridicată cu doi metri, pentru a fi salvată de la distrugere și a fost construită biserica nouă cu hranul Sfinții Apostoli Pentru și Pavel, numită și Catedrala Munților Apuseni. A fost renovată stăreția, iar clădirile din fata bisericii noi au fost transformate în chilii. S-a construit trapeza. Mănastirea are un muzeu în care se află o colectie de carte veche, icoane pe lemn si pe sticla, obiecte etnografice din zonă și obiecte de cult.

Arhitectura noii biserici este de tradiție bizantină.

Pentru perelini, sunt variante de cazare în zonă. Peisajul din jurul mănăstirii este unul spectaculos, dominat de stânci abrupte.

Mănăstirea Oașa

• Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sf. Mare Mucenic Pantelimon

Într-un cadru natural deosebit, pe malul lacului Oașa, la poalele munților Șureanu, se află mănăstirea cu același nume, un ansamblu monahal ce găzduiește, periodic, tabere pentru tineri.

Vezi și 15 august: Adormirea Maicii Domnului, cea mai mare sărbătoare a verii. Tradiții, superstiții, semnificații și ce nu ar fi bine să faci în această zi

Originile mănăstirii sunt din 1943, atunci când scriitorii Mihail Sadoveanu și Ioan Pop au ridicat o bisericuță de lemn, în locul numit Valea Frumoasei. Bisericuța a fost strămutată pe actualul amplasament în 1983, odată cu amenajarea lacului de acumulare construit pe Valea Frumoasei (barajul Oașa).

În 1990, biserica a fost sfințită din nou, iar în jurul ei s-a rânduit o mănăstire de măicuțe. Au fost construite corpul de chilii, în stil brâncovenesc, cu etaj, stăreția, trapeza și clopotnița. În 1998, maicile au părăsit mănăstirea, din cauza iernilor grele și al accesului dificil la locație.

Apoi a devenit mănăstire de călugări. În biserica mănăstirii sunt expuse spre închinare părticele din moaștele mai multor sfinți, printre care Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș.

Mănăstirea Oașa deține spații de cazare, aici fiind organizate tabere naționale și internaționale pentru tineri.

Acces: pe DN67 C – Transalpina, dinspre Alba Iulia/Sebeș circa 70 km sau dinspre Petroșani circa 57 km. De la barajul Oașa, se alege drumul neasfaltat spre Domeniul Schiabil Șureanu.

Biserica Adormirii Maicii Domnului – cartier Lipoveni Alba Iulia

• strada Mărășești 17, Alba Iulia
• vechime: sec. XVIII

Biserică-monument istoric, lăcașul de cult ar fi fost construit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, posibil în 1720 sau chiar în 1736 după o inscripție în grecește sau chirilică de pe o candelă.

Tradiția atribuie construcția bisericii în legătură cu zidarii români din Lipova care lucrau la edificarea cetății Alba Carolina, de aici și denumirea cartierului Lipoveni, unde au fost strămutați locuitorii din preajma cetății, potrivit apulum.ro.

Apare pentru prima dată în reprezentările cartografice austriece în 1752.

În curtea lăcașului a fost amenajat un lapidariu cu vechile însemne de mormânt. Cimitirul vechi-Lipoveni, din jurul Bisericii, este de asemenea monument istoric.

În urma reparațiilor din 1922 s-au descoperit la interior fragmente din pictura originală. Cele mai valoroase elemente decorative se păstrează pe ancadramentele de piatră de la ferestre, două din altar și șase dispuse simetric pe navă.

Actuala pictură datează din 1957-1958, când a fost confecționat din lemn iconostasul și tribuna din partea de nord.

Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Abrud

• anul construirii: 1787

Începutul ridicării lăcașului datează în anul 1787, prin „osteneala și dania bunilor credincioși”. Ca mărturie al acestui episod stă o inscripție bilingvă, scrisă în română cu alfabet chirilic și latină, aflată în altarul bisericii.

Tradiția susține ca și ctitor pe un localnic cu numele Teleguț, care a cedat un loc, pentru înălțarea bisericii, și a contribuit la finanțarea lucrărilor, drept mulțumire pentru o comoară găsită pe una din proprietățile sale. Piatra de mormânt cu numele ctitorului se regăsește așezată în preajma bisericii.

Caracteristicile arhitecturale ale bisericii o încadrează în tipologia lăcașurilor de cult ridicate în zona Zlatna-Abrud-Cîmpeni, în cursul secolului al XVIII-lea.

Edificiile au fost prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a naosului.

Schitul Izvorul Poșaga

• Hram: Adormirea Maicii Domnului

Biserica a fost construită în 1933 de preotul paroh al satului. Viaţa monahală a început în 1948.

Este o construcţie din lemn, pe fundaţie de piatră. Pictura a fost realizată în anii 1988-1989.

În incinta schitului este un frumos altar de vară construit din lemn, acoperit cu ţiglă şi susţinut de şase stâlpi din lemn sculptat. Clădirea pentru chilii, trapeza, bucătărie, stăreţie este din lemn.

Schitul se află pe drumul dintre Turda și Câmpeni (46 km nord-est de Câmpeni). Din şosea, tot pe drum asfaltat, se merge prin sat pe Valea Posagăi 6 km până la schit. Se poate folosi şi linia ferată îngustă Câmpeni-Turda.

Schitul este construit într-un loc deosebit de pitoresc, având în faţă muntele golaş, iar în stânga şi dreapta, munţii îmbrăcaţi de o pădure deasă. La numai 50-60 m în dreapta schitului, curge, venind din munte, pârâul Valea Posagăi.

Căutat de credincioşi şi turişti este izvorul mănăstirii aflat la circa 100 m, în faţa stâncii golaşe. În incinta schitului se intră pe o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în 1981 de un meșter din Maramureş.

Alte locații pentru pelerinaje în județul Alba

Un alt lăcaş de cult care mai găzduieşte turişti este Mănăstirea Sfântul Ilie din Albac. Aceasta este aşezată într-un loc pitoresc de pe Valea Arieşului, într-o poieniţă a pădurii de conifere.

La Mănăstirea Albac se poate ajunge pe DN 75, la intrarea în localitatea Albac dinspre Câmpeni. Veţi găsi mănăstirea pe partea stângă a drumului.

În cazul în care nu veţi mai găsi locuri de cazare disponibile la mănăstire, pensiunile turistice din zonă vă stau la dispoziţie.

La mănăstirile Dumbrava, Lupşa şi Rimetea, însă credincioşii sunt aşteptaţi să participe la slujbă și se pot caza la pensiunile din apropiere.

Accesul la Mănăstirea Dumbrava se face de pe DN 1 Aiud (spre Turda)-Unirea (16 km), după 5 km spre stânga (către satul Dumbrava), 1 km sau de pe A10 Sebeș – Alba Iulia – Turda.

În apropierea Mănăstirii Dumbrava, vă puteţi caza la una dintre pensiunile din localităţiile Unirea şi Aiud.

Accesul la Mănăstirea Lupşa se face urmând traseul DN 74 Alba Iulia – Zlatna – Abrud (70 km), apoi pe DN 75 spre Baia de Arieş.

La Mănăstirea Rimetea puteţi ajunge pe următorul traseu: pe DJ 107M Aiud – Rimetea (27 km), apoi încă 4 km spre Buru sau DN 75 Turda (spre Baia de Arieş) – Buru, apoi DJ 107M stânga spre Rimetea, 4 km până la mănăstire, care se află între localităţile Buru şi Rimetea.

La Rimetea, oferta de cazare este foarte bogată, iar mâncarea din zonă, cu influențe din bucătăria maghiară, este extraordinară.

Vezi și FOTO-VIDEO: Mănăstirea “Buna Vestire” de la Pătrângeni, Zlatna. Locul de rugăciune de lângă ”Degetul lui Dumnezeu”

Alba Iulia

Catedrala Arhiepiscopală Ortodoxă Alba Iulia

(Catedrala Reîntregirii/ Catedrala Încoronării)

• Hram: Sfânta Treime/ Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
• Anul construirii: 1922

Aflată în inima Cetății din Alba Iulia, catedrala este inclusă în lista monumentelor istorice din Alba Iulia. În 1922, a găzduit ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand I și Reginei Maria ca suverani ai României Mari. În fiecare an, de Ziua Națională de la 1 Decembrie, este în centrul ceremoniilor organizate, aici fiind oficiat Te Deum.

Catedrala face parte dintr-un ansamblu de clădiri, aici fiind și sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia. Stilul arhitectonic este cel bizantin, inspirat după Biserica Domnească de la Târgoviște, vechiul loc de încoronare al voievozilor valahi.

Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri.

În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante. Icoanele sunt pictate în stil frescă.

Ansamblul dreptunghiular ce înconjoară Catedrala este alcătuit din două pavilioane mari la est, unde se găsesc reşedinţa şi administraţia Arhiepiscopiei şi două pavilioane mici în partea de vest – încadrând clopotniţa înaltă de 58 m – în care se află administraţia şi personalul deservent al Catedralei.

Pavilioanele sunt legate între ele prin galerii susţinute de coloane şi arcade duble, aducând cu cerdacurile aşezămintelor mănăstireşti.

La catedrală, în 15 august 2023 – Adormirea Maicii Domnului – sfânta liturghie începe de la ora 10.00. Predică preot Oliviu Botoi.

Biserica Memorială ”Mihai Viteazul”

• Hram: Sfânta Treime/ Sf. Siluan Athonitul
• Anul construirii: 1988

Aflată într-o zonă liniștită a orașului, în apropierea zidurilor Cetății Alba Carolina, Biserica memorială „Mihai Viteazul” a fost construită într-o locație unde, în 1596, se afla vechea Catedrală mitropolitană ortodoxă, ridicată la inițiativa lui Mihai Viteazul.

Complexul a fost demolat după 1715, odată cu începerea lucrărilor pentru marea Cetate bastionară.

Construcția Bisericii care amintește de Mitropolia Ardealului a început în anul 1988. Lăcașul de cult a fost plasat cât de aproape s-a putut de locul fostei Mitropolii a lui Mihai Viteazul, în apropierea zidurilor Cetății Alba Carolina.

Biserica este din lemn, în stil maramureșean, și este folosită din 1992. Sfințirea lăcașului a fost consemnată în anul 2006. Pictura poartă semnătura lui Nicolae Bălan și a fost finalizată în 2013.

Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”

Amplasată față în față cu Catedrala Încoronării, la capătul bd. Transilvaniei, are altarul orientat către vest, un caz particular în sistemul edificiilor ortodoxe. Este cea mai spațioasă biserică din Alba Iulia.

Arhitectura lăcașului de cult este de tip neobizantin. Biserica are formă de cruce greacă, cu două turnuri simetrice la intrare, cu rol de clopotniță și un turn masiv peste cupolă.

Lucrările de construire, pictura interioară și iconostasul au fost realizate într-o perioadă de 16 ani. Sfințirea bisericii a fost la 11 iunie 2006, de Rusalii.

Biserica de lemn ”Învierea Domnului”

• strada Ștefan cel Mare 30, Alba Iulia

Unul dintre cele mai frecventate lăcașuri de cult ortodoxe din Alba Iulia, Biserica de lemn ”Învierea Domnului” ar fi fost construită în anul 1769, în satul Brăzești, ce în prezent aparține orașului Baia de Arieș și apoi strămutată la Alba Iulia.

Relocarea în cartierul Cetate s-a făcut în 1991, prin grija stareței Mănăstirii Prislop, Zamfira Constantinescu.

Pictura a fost realizată de sora Viorica Crețu de la aceeași mănăstire, ucenică a faimosului Arsenie Boca, cel supranumit „Sfântul Ardealului”.

Prima slujbă a avut loc chiar de Paști, în anul 1992. Sfințirea noului lăcaș a avut loc, însă, un an mai târziu, când biserica a primit și hramul de „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”. O nouă sfințire a avut loc în anul 2000.

Mănăstiri din judeţul Alba

1. Mănăstirea „Hristos Pantocrator”, Alba Iulia

Alba Iulia, str. Francisca, nr. 1, cod 510040
Telefon: 0749 852 142; 0733 053 033

Lăcaşul de cult este ocrotit de Sfântul Mare Mucenic Mina, a fost construit între anii 2015-2021 şi se remarcă prin stilul arhitectural al bisericilor românești, cu accente arhitecturale de inspirație brâncovenească și neo-românească.

În biserică se află icoana Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul, adusă de la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, și racla cu un fragment din cinstitele moaște ale Sfântului Vasile cel Mare

În incinta așezământului monahal se află un centru cultural-misionar (Biblioteca și Muzeul etnografic și religios)

2. Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Râmeţ

Of. Poştal Teiuş, Valea Mănăstirii, cod 517590; tel: 0258 880 111

Acces: Rutier: DNI (E81) Alba lulia, spre nord – Teiuș (16 km) – ramificație la stânga, DL spre Stremț (4 km) – Geoagiu de Sus (5 km) – Valea Mănăstirii (7 km)

Mănăstirea Râmeț este cea mai veche și importantă vatră monahală din Arhiepiscopia de Alba lulia. Este ctitoria călugărilor Ghenadie și Romulus, din anul 1214. Biserica veche a Mănăstirii Râmeț reprezintă un monument arhitectonic și artistic de excepție.

Noua biserică, cu hramul Sfinții Apostoli ”Petru și Pavel”, a fost construită în perioada 1982-1986.

3. Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci”, Lupşa

Com. Lupşa, cod 517410
Telefon/fax: 0258 769 467; 0744 385 997; 0786 052 498
Telefon: 0258 880 111; 0730 504 008

Acces: DN 75 Turda-Baia de Arieș-Lupșa (70 km) sau DN 74 Alba Iulia-Zlatna-Abrud (70 km), DN 74A Câmpeni (11 km), DN 75 Lupșa (15 km)

Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Candea de Lupșa (1421). În anul 1820 biserica a intrat în posesia uniților, iar la jumătatea secolului al XIX-lea avea să revină Bisericii Ortodoxe.

Mănăstirea a fost reînființată în 1990 și, după patru ani, este așezat aici un grup de monahi proveniți de la Mănăstirea Constantin Brâncoveanu.

În timp, au fost construite: un nou ansamblu de chilii, ateliere, zidul de piatră împrejmuitor, turnul-clopotniță și un paraclis.

4. Mănăstirea „Sfântul Mucenic Pantelimon”, Oaşa

OPRM Sebeş, Agenţia Tău, cod 517782
Telefon: 0258 738 000; 0786 052 500; 0763 786 608

Acces: DN 67C Sebeș-Șugag-Tău-Bistra (44 km), apoi 23 km până la mănăstire. Variante accesibile doar vara: DN 7A Petroșani-Obârșia Lotrului (34 km) – DN 67C Oașa sau DN 7A Brezoi-Voineasa-Obârșia Lotrului (86 km) – DN 67C Oașa

Moaște: racla fragmente Sf. Pantelimon, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Damaschin, Sf. Arsenie cel Mare

Manastirea Oașa a fost înființată în 1990, cu obște de maici însă, din anul 2000, a devenit mănăstire de călugări.

Ansamblul cuprinde biserica din lemn, corpul de chilii cu turnul-clopotniță la mijloc și alte clădiri ce adăpostesc stăreția și trapeza.

5. Mănăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Alba Iulia

Of. Poştal III, C.P. 12, cod 510310
Telefon: 0258 835 553; 0745 377 591

Înființată în 1990, pe locul unui schit, cu hramul Nașterea Sfântului ”Ioan Botezătorul”, ridicat la 1937.

Construcțiile cuprind două părți și se încadrează într-un plan în formă de cetate. În incinta mănăstirii există ateliere de tâmplărie și de icoane. Mănăstirea are o bogată activitate editorială.

6. Mănăstirea „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Afteia

Sat Strungari, cod 517541
Telefon: 0755 529 727

Acces: DN1 Alba Iulia-Sebeș (17 km), DN 7 Vințu de Jos (6 km), DJ 704A stânga, Pianu de Sus (12 km), dreapta în Strungari, 5 km drum forestier

Mănăstirea Afteia datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Închisă în prima parte a perioadei comuniste, Mănăstirea Afteia a fost redeschisă în 1975.

Actuala biserică a fost construită din 2005. Așezământul mai cuprinde un corp de chilii cu paraclis și un altar de vară.

De trecutul Mănăstirii Afteia este legat și numele Sfântului Cuviosul Sofronie Mărturisitorul, care și-a închinat viața luptei pentru apărarea ortodoxiei în Transilvania.

7. Schitul „Înălţarea Sfintei Cruci”, Aiud

Aiud, str. Eroilor, nr. 3
Telefon: 0258 860 325; 0745 138 910; 0786 051 548

Acces: DN 1/E81 Sebeș-Alba lulia-Teiuș-Aiud (46 km), la intrarea în Aiud dreapta pe șoseaua de centură, după Liceul Avram lancu a treia stradă la dreapta și imediat la stânga, se merge înainte până la Școala Gimnazială ”Axente Sever”, apoi dreapta și pe partea stângă este biserica-mausoleu

Biserica-mausoleu a fost ridicată în 1992-1994, în memoria martirilor din temnițele comuniste. În anul 2005, a fost înființat aici Schitul Aiud la initiativa Parintelui Iustin Parvu de la Mănăstirea Petru Vodă.

8. Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, Dumbrava

Com. Dumbrava, cod 517788
Telefon: 0258 876 027; 0786 052 506; 0752 041 704

Acces: DN 1 Aiud (spre Turda)-Unirea (16 km), dupa 5 km DL stânga (spre satul Dumbrava), 1 km până la mănăstire

Înființată în 1996. Incinta cuprinde biserica și clădirile în formă de patrulater ce împrejmuiesc lăcașul de cult. În anul 2009 a fost punerea pietrei de temelie a noii biserici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

9. Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie”, Albac – Rogoz

Com. Albac, cod 517005
Telefon: 0258 777 562; 0786 052 534; 0727 721 595

Acces: DN 75 Câmpeni-Albac (19 km); mănăstirea se vede de la șosea

Ridicarea bisericii a început în anul 1999 odată cu venirea aici a părintelui Dionisie Ignat și a câtorva maici.

Lăcașul de cult a fost finalizat dupa trei ani și sfințit în anul 2005. Mănăstirea mai cuprinde: corpul de chilii, cu un mic paraclis, altarul de vară, clopotniță. În cadrul mănăstirii funcționeaza ateliere de pictură, sculptură și croitorie.

10. Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Ţeţ

OPRM Sebeş, Agenţia Tău, cod 517782
Telefon: 0768 099 275; 0765 082 860

Acces: DN 67C Sebeș-Șugag (27 km), Tău-Bistra (17 km), apoi 7 km până la mănăstire

A fost înființată după 1990. Biserica, ridicată pe locul unei alte biserici, mai vechi, a fost finalizată în 2000. Incinta așezământului monahal mai cuprinde corpul de chilii și un mic paraclis de lemn.

11. Mănăstirea „Martirii Neamului”, Muncel

Com. Muncel, cod 515303
Telefon: 0786 052 505; 0740 248 097

Acces: DN 75 Baia de Arieș (spre Turda) – 1,3 km pe drumul comunal DC 1A.

Întemeiată în 25 februarie 1943.

Mănăstirea este construită pe o frumoasă colină la poalele munţilor Macu şi Mărgoia, înconjurată de râul Arieş.

12. Mănăstirea „Buna Vestire”, Pătrângeni

Sat Pătrângeni (Zlatna), cod 516109
Telefon: 0786 052 503; 0754 537 886

Acces: DN74 Alba Iulia – Zlatna (cu aprox 5 km înainte de Zlatna se virează stânga pe drumul către satul Valea Mică)

Înființată în 1993. Atestată documentar din secolul al XVIII-lea. Aici a existat Sfânta Mănăstire Bulz, în apropierea actualei vetre monahale.

Biserica veche a fost ridicată în 1910, restaurată apoi în 2005, când a şi fost împodobită cu pictură în frescă. Curtea mai cuprinde biserica nouă, un corp de chilii, o sală de conferinţe, trapeza şi un splendid altar de vară.

13. Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, Strungari

Sat Strungari, cod 517541
Telefon: 0258 761 151; 0743 123 988

Acces: DN 67C Sebeș-Sebeșel (7 km), DL dreapta Răchita-Strungari

Manastirea Strungari a fost înființată în anul 1997. Cuprinde: biserica, altarul de vară, un complex de clădiri și clopotnița.

14. Mănăstirea „Sfinţii  Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Rimetea

Com. Rimetea, cod 517456
Telefon: 0258 768 243; 0786 404 980; 0755 310 710

Acces: DN 75 Turda (spre Baia de Arieș)-Buru, apoi DJ 107M stânga spre Rimetea, 4 km până la mănăstire, care se afla între localitățile Buru și Rimetea; sau DJ 107M Aiud-Rimetea (27 km), apoi încă 4 km spre Buru

Biserica și corpul de chilii din cadrul așezamântului monahal au fost ridicate în 1998.

15. Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, Rimetea

Com. Rimetea, cod 517456
Telefon: 0258 768 242; 0721 926 399; 0786 404 981

Acces: DN 75 Turda (spre Baia de Arieș)-Buru, apoi DJ 107M stânga spre Rimetea, 4 km până la mănăstire, care se afla între localitățile Buru și Rimetea; sau DJ 107M Aiud-Rimetea (27 km), apoi încă 4 km spre Buru

Biserica Mănăstirii Rimetea și corbul de chilii au fost ridicate în anul 2000. În Mănăstirea Rimetea se urmează o rânduială liturgică athonită.

16. Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, „Subpiatră” (Sălciua)

Com. Sălciua, cod 517651
Telefon: 0258 788 816; 0786 052 502; 0747 503 637

Acces: DN 75 Turda-Sălciua de Jos (cca 35 km), DL stânga 5 km, Sub Piatră

Moaște: racla cu particele din Sf. Nectarie, Sf. Siluan Athonitul, Sf. Haralambie, Sf. Ioan Rusul;

Odoare: veșmântul întreg al Cuvioasei Parascheva de la Iași

Biserica de lemn dateaza din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind declarată monument istoric. Mănăstirea Sub Piatră are și o biserică nouă, construită în stil bizantin.

17. Mănăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Livezile

Com. Livezile, cod 517390
Telefon: 0786 052 535

Acces: DJ 107M Aiud-Livezile (10 km)

Schitul Livezile a fost înființat în 1995. Are o biserica de lemn, în formă de cruce, cu pridvor deschis și turlă deasupra pronaosului. Lăcașul de cult a fost sfințit în anul 2000.

18. Mănăstirea „Sfântul Nectarie”, Ponor

Com. Ponor, cod 517565
Telefon: 0747 770 970; 0754 233 606

Acces: DJ 750C Teiuș-Stremț-Râmeț (cca 18 km), apoi prin Cheile Râmețului-Brădești-Ponor

Ansamblul monahal al Mănăstirii Ponor are forma unei cetăți, în centru fiind amplasată biserica.

Lucrările de construcție au început în anul 2007. Complexul cuprinde un paraclis, biblioteca, bucătărie, trapeza, ateliere, chilii.

19. Mănăstirea „Sfântul Spiridon”, Ponor

Com. Ponor, cod 517565
Telefon: 0784 690 599

Lăcașul de cult a fost înființat în anul 2009, la inițiativa părintelui protosinghel Irineu Curtescu.

Din luna aprilie 2013 au început lucrările de construcție în plan arhitectonic de cetate, cu biserica în centru și cu o singură intrare, pe sub clopotniță, pe latura de vest.

20. Mănăstirea „Buna Vestire”, Cheile Cibului

Sat Cheile Cibului, cod 517034
Telefon: 0788 816 912; 0786 052 504

Acces: DN 74 Alba lulia-Zlatna (39 km), DJ 705 Almașu Mare (10 km), DJ 705D Cheile Cibului (10 km) sau DN 7 Orăștie (spre Sebeș) 7 km, DJ 705 stânga, Geoagiu (7 km), DJ 705 D Bozeș (4 km)-Băcaia (5 km)-Cheile Cibului (3 km)

Înființată în anul 2001. După trei ani, au început lucrările de construcție a unei biserici în stil bizantin și a unui corp de chilii.

21. Mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, Poşaga

Com. Poşaga, cod 517575
Telefon: 0766 456 143

Acces: DN 75 Turda (spre Câmpeni)-Poșaga de Jos (37 km), DL dreapta spre Poșaga de Sus

Schitul Poșaga a fost ctitorit în 1933 și închis în urma Decretului 410/1959. În 1979 au început lucrări de construcție a așezamantului: biserica de cărămidă, chiliile, clopotnița, zidul de piatră.

În apropiere, curge pârâul Valea Poșagăi și izvorul datorită căruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tămăduirii”.

22. Mănăstirea „Sfinţii Ierarhi Iorest şi Sava”, Valea Bistrei

Valea Bistrei (Câmpeni); cod 515500
Telefon: 0744 382 696; 0746 463 212

Este situată în Munţii Apuseni, pe Valea Arieşului, în localitatea Valea Bistrei, în apropierea oraşului Câmpeni.

În anul 1998, familia Precup (Gheorghe şi Aurelia) a donat o suprafaţă mică de teren din proprietatea personală, în vederea construirii unui schit. Piatra de temelie a schitului a fost pusă în anul 1999. Timp de doi ani, (1999-2001) schitul a fost încredinţat Mănăstirii Lupşa. Părinţii călugări de acolo au slujit Sfânta Liturghie pe perioada verii.

​Începând cu anul 2001, aşezarea monahală de pe Valea Bistrei începe să fiinţeze ca schit de maici. În anul următor (2002) s-au început lucrările de construcţie ale bisericii şi ale corpului de chilii.

23. Mănăstirea „Sfântul Ghelasie”, Cergău Mic

Sat Cergău Mic, cod 517217
Telefon: 0258 719 100; 0786 052 510; 0741 222 877

A fost înființată în anul 2001. Cuprinde o biserică de lemn, un corp de chilii și o casă de locuit.

24. Mănăstirea „Sfânta Treime”, Măgina

Măgina (Aiud), cod 515207
Telefon: 0258 864 021; 0744 615 088; 0786 052 511

Acces: DN1/A10 Aiud (Alba Iulia – Cluj Napoca) apoi pe DJ 107I/M spre Livezile/Poiana Aiudului la stânga

A fost construită înainte de anul 1570. Aici a funcţionat o şcoală în limba română, încă din 1611.

25. Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, Tăuni

Sat Tăuni, com. Valea Lungă, cod 517821
Telefon: 0258 888 015; 0758 917 564

Acces: DN14B Valea Lungă; Blaj-Copșa Mică (Mediaș)

A fost înființată în anul 1996. În 1999 s-a început construcția corpului de chilii, în care sunt incluse stăreția, casa duhovnicului, apartamentul de protocol, sala de conferințe, biblioteca și trapeza.

26. Mănăstirea „Sfânta Treime”, Fărău

Com. Fărău, cod 517280
Telefon: 0744 623 865; 0786 052 516

Acces: DN 1 Aiud-Unirea (14 km), DJ 107D Ocna Mureș-Vama Seacă-Fărău (cca 18 km) și 3 km spre Silea până la mănăstire

Înființată în 1995 având o biserică de lemn din a doua jumătate a secolului al XVII-lea adusă aici din satul Silea. Biserica mănăstirii Fărău a fost pictată în frescă în 2003.

27. Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Poiana Sohodol

Sat Poiana Sohodol, cod 517727
Telefon: 0258 787 194; 0751 196 774

Acces: DN 75 Câmpeni (spre Vadu Moților) 3 km, apoi DL stânga Gura Sohodol-Sohodol-Poiana Sohodol (15 km)

Mănăstirea Poiana Sodohol a fost înființată în 1998, în jurul bisericii parohiale din satul Poiana Sohodol. Biserica Mănăstirii Sodohol datează din 1875. Au fost construite un corp de chilii și un altar de vară.

28. Schitul „Buna Vestire”, Hăpria

Sat Hăpria, com. Ciugud, cod 517243
Telefon: 0754 042 170; 0786 052 530

Acces: DJ 107 Alba lulia-Teleac-Hăpria (cca 9 km)

Înființat din 2004.

29. Schitul „Sfântul Siluan Athonitul”, Cut

Com. Cut, cod 517206
Telefon: 0786 052 538; 0749 200 318

Acces: DN 1 Sebeș (spre SE) 9 km, apoi ramificație stânga, Cut (2 km), se merge pe drumul principal până la școala din localitate, apoi indicator stânga spre schit, drum 7 km

Schitul Cut a fost înființat în anul 2005. Cuprinde paraclisul cu hramul Adormirea Maicii Domnului și care este inclus în corpul de chilii.

30. Schitul „Sfântul Ioan Teologul”, Găbud

Com. Noşlac, cod 517518
Telefon: 0749 181 540

Acces: din DN1 Alba Iulia – Cluj-Napoca, la Unirea dreapta pe DJ 107D apoi pe DJ107G Noșlac-Găbud

Schitul de la Găbud este situat în extremitatea nord-estică a județului Alba, la o altitudine de 504 m, aflându-se în proximitatea granițelor cu județele Cluj și Mureș.

Așezământul monahal a fost înființat în anul 2007, cu rol administrativ-gospodăresc, având statut de metoc al Mănăstirii Oașa.

În ceea ce privește stilul arhitectonic, clădirea din incinta vetrei monahale prezintă un proiect contemporan care interpretează elemente tehnice ale limbajului arhitectural brâncovenesc, în interiorul căreia se regăsesc chiliile, atelierul de pictură și trapeza.

31. Schitul „Învierea Domnului”, Albac

Com. Albac (după Pleşe), cod 517013
Telefon: 0258 777 070; 0740 945 469; 0765 449 440

Acces: DN 75 Câmpeni-Albac (19 km); apoi drum local spre satul După Pleșe

32. Schitul „Acoperământul Maicii Domnului”, Călene

Călene (Cugir), cod 515603
Telefon: 0720 068 569; 0734 272 631

Acces: DN 7 Sebeș (spre Orăștie)-Vințu de Jos-Balomiru de Camp, apoi, dupa 2 km, intersectie stânga DJ 704, Cugir (8 km), apoi DL Calene

Schitul Calene a fost înființat în anul 1991. Cuprinde biserica, un corp de chilii, stăreția, trapeza și o gospodărie anexă.

surse: Arhiepiscopia Ordotoxă de Alba Iulia, apulum.ro, crestinortodox.ro, albaiuliaqr.ro, wikipedia