Piramida din Piaţa Cetăţii, în atenția presei centrale. Precizări de la Primărie despre statuia care nu se încadrează în peisajul albaiulian

Piramida din piatră din Piața Cetății din Alba Iulia a ajuns și în atenția presei centrale. Subiectul statuii care a costat peste 200.000 de lei, preț comparabil cu cel al unei case, a fost dezbătut într-o emisiune a postului de televiziune Antena 3. Contactat telefonic, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Alba Iulia, Mihai Coșer, a făcut câteva precizări despre controversata piesă din zona istorică a orașului, despre al cărei concept ce aduce a artă egipteană oamenii spun că nu se potrivește de nicio culoare cu peisajul cetății albaiuliene.

Piramida, parte dintr-un ansamblu de șase piese, realizate printr-un proiect de 1,2 milioane lei

Piramida din piatră din Piața Cetății din Alba Iulia a generat o serie de întrebări și discuții printre cetățenii orașului și nu numai. Pentru a-i lămuri pe oameni, Mihai Coșer a fost întrebat de ce s-a ales o piramidă, obiect simbolic pentru egipteni, în Cetatea Alba Carolina și care este legătura cu istoria și peisajul zonei.

„Piramida din Piaţa Cetăţii reprezintă un decor urban, ce a fost avizat „la pachet” de șase ansambluri arhitecturale mai mici, de către Ministerul Culturii. În total, valoarea acestui proiect este de 1,2 milioane de lei, de unde ar reveni un cost mediu de 200.000 de lei pentru fiecare element. Costul a fost evaluat şi stabilit de proiectant, apoi firma de construcţii a câştigat proiectul în urma unei licitaţii”, a precizat Coșer.

Din ansamblul de șase elemente fac parte, pe lângă Piramidă, Clopotul Unirii, Filozoful de lângă Universitatea „1Decembrie 1918”, basorelieful Dacii și Romanii, statuia cubistă cu telescop, supranumită „Observator astronomic” și Steaua cu șapte brațe răsucite de lângă statuia lui Mihai Viteazul, care în prezent nu este vizibilă de către trecători, deoarece este îngrădită într-un „cub” din folie de plastic.

De ce o piramidă? Coșer: „A fost nevoie de un element cu patru laturi”

Dincolo de opiniile oamenilor care susțin că piesa nu se încadrează în specificul istoric al zonei, forma geometrică a piramidei a fost aleasă, potrivit lui Mihai Coșer, din nevoia de a avea un element cu patru laturi, pentru a putea expune informații despre proiectele de reabilitare a Cetății Alba Carolina.

„Această piramidă nu trebuie privită în sensul strict şi în abordarea care ne convine. A fost nevoie de un element cu patru laturi pentru a evidenţia evoluţia lucrărilor din Cetatea Alba Carolina. Va fi acoperită cu panouri care vor ilustra evoluţia lucrărilor în Cetate”, a precizat Mihai Coșer.

Iniţial, Piramida ar fi trebuit amplasată în altă locaţie din Cetate, însă din cauza unor descoperiri arheologice s-a decis amenajarea în Piaţa Cetăţii: „Au fost studiate mai multe posibilități pentru amplasarea Piramidei, inclusiv drumului roman „Via Principalis” din zona străzii Mihai Viteazul, însă din cauza volumului mare de descoperiri arheologice, s-a decis instalarea ei în acel loc, singurul loc în care sigur nu mai scormonim”, a mai spus Coșer.

Atât în cazul Piramidei, cât și al celorlalte statui din proiect, prețul considerat de oameni exorbitant (în jur de 200.000 lei pentru fiecare piesă) nu a fost singurul element care a stârnit controverse.

Pe Clopotul Unirii din Piața Cetății este citată greșit Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”. Câțiva specialiști și-au arătat revolta vis-a-vis de această eroare, susținând că atâta timp cât monumentul va rămâne în zona istorică a orașului, toți cei care nu cunosc documentul original, copii, tineri, generații peste generații, vor crede că acela este textul din Rezoluțiune și vor rămâne, deci, cu informații eronate despre istorie.

Și telescopul din statuia cubistă de lângă Catedrala Reîntregirii a generat câteva discuții pe subiectul „greșeli de execuție”. O privire prin țeava telescopului se oprește pe două antene parabolice, și nu pe Biblioteca Batthyaneum, care adăpostește un observator astronomic, cu care s-ar fi putut crea o conexiune, potrivit unor specialiști.

Despre statuile din zona istorică a Alba Iuliei, vă invităm să citiți și:

Misterul statuilor din Cetatea Alba Carolina: Costuri reale, semnificații ascunse și „opțiuni artistice” care nu bat cu istoria

REZOLUȚIA MARII UNIRI de la 1918, SCRISĂ GREȘIT pe clopotul inaugurat în Piața Cetății. „Opțiunea” artistului falsifică istoria

FOTO | La ce te poți uita prin telescopul din statuia „cubistă” de lângă Catedrala Reîntregirii?

Amprente masonice în Cetatea Alba Carolina. Templierii își arogă meritele pentru „noua înfățișare” a zonei istorice din Alba Iulia

FOTO: Piramida din piatră din Piața Cetății a costat cât o casă. Peste 200.000 lei din bani publici pentru cea mai nouă piesă din zona istorică