Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Proiect pentru repatrierea Sfinților Mărturisitori Ardeleni, canonizați la catedrala din Alba Iulia în 1955


Publicat

Mai mulți parlamentari au inițiat la Senat o propunere legislativă privind repatrierea Sfinților Mărturisitori Ardeleni, canonizați în 1955 în catedrala din Alba Iulia. 

Propunerea legislativă privind repatrierea Sfinților Mărturisitori Ardeleni a fost înregistrată în 11 februarie la Senat, fiind inițiată de mai mulți deputați de la PNL.

Citește și Calendar Ortodox FEBRUARIE 2021: Toate sărbătorile religioase importante din luna februarie, trecute în Calendarul Bisericesc

Legea reglementează cadrul legal privind repatrierea moaştelor Sfântului Cuvios Mărturisitor Visarion Sarai a Sfântului Mucenic Oprea Miclăuş din Săliştea Sibiului, satul Tilişca şi a Sfinţilor Preoţi Martiri loan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, judeţul Sibiu decedaţi în închisoarea Kufstein, oraşului Kufstein, landul federal Tirol, Austria.

Aşezarea raclei cu sfintele moaşte se va face cu sprijinul Patriarhiei Române la Biserica Sfânta Treime din Sibiel, judeţul Sibiu, unde au slujit Sfinţii Preoţi.

Citește și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

La mijlocul secolului al XVIII-lea, din rândul preoţilor şi al credincioşilor ortodocşi români din Transilvania s-au ridicat numeroşi apărători ai dreptei credinţe în faţa încercărilor autorităţilor habsburgice de a-i înstrăina de „Legea Strămoşească”, credinţa ortodoxă. Printre ei s-au numărat şi preoţii Moise Măcinic din Sibiel, loan din Galeş şi mireanul / credinciosul Nicolae Oprea Miclăuş din Săliştea Sibiului, satul Tilişca.

Pentru mărturia lor ortodoxă şi moartea lor martirică, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat oficial pe 21 octombrie 1955, în catedrala din Alba lulia pe Sfântul Mucenic Oprea Miclăuş, iar pe Sfinţii Preoţi Martiri loan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, judeţul Sibiu, în anul 1992, fiind cinstiţi ca sfinţi de către obştea credincioşilor de pretutindeni şi mai cu seamă de cei din Transilvania, din mijlocul cărora s-au ridicat.

„Propunerea legislativă privind repatrierea Sfântului Mucenic Oprea Miclăuş din Săliştea Sibiului, satul Tilişca şi a Sfinţilor Preoţi Martiri loan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, judeţul Sibiu, reprezintă o necesitate impusă de faptul că aceşti martiri şi-au jertfit viaţa în iubire pentru adevăr şi credinţa ortodoxă. De aceea, tot românul care îşi va pleaca fruntea şi genunchii în smerenia cugetului la racla cu sfintele moaşte, se integrează prin rugăciune şi închinare în comuniunea tuturor celor ce au păstrat şi apărat dreapta-credinţă. Astfel ne întărim în unitatea de credinţă şi lucrare, de mărturisire şi trăire în şi cu Hristos, care a făcut ca această ţară să fie binecuvântată cu atâţia sfinţi”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive a proiectului.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Visarion Sarai

Sfântul Cuvios Mărturisitor Visarion Sarai a fost un ieromonah ortodox sârb, principalul promotor al tulburărilor religioase anticatolice din Transilvania în anii 1744-1746, care au dus la exilul episcopului unit român Inocenţiu MicuKlein. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 28 februarie 1950, imediat după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma. S-a călugărit în anul 1738 la Mănăstirea Sfântul Sava. în anul 1742 ajunge la Mănăstirea Pakra din Slovenia, iar în ianuarie 1744 vine în Transilvania şi începe lupta pentru apărarea Ortodoxiei.

Este arestat în 26 aprilie 1744 de autoritatile imperiale şi supus unui interogatoriu cu 44 de întrebări. A fost trimis la închisoarea din Deva, apoi la cele din Timişoara, Osieck şi Raab, iar în cele din urmă la celebra închisoare Kufstein din Munţii Tirolului (Austria), unde a murit ca martir.

Sfântul Mucenic Oprea Miclăuș

Sfântul Mucenic Oprea Miclăuş a fost un ţăran ortodox din Săliştea Sibiului. Ca urmare a predicilor monahului Soffonie de la Cioara, prin care acesta îi îndemna pe ţărani să nu accepte unirea cu Roma sau, după caz, să o părăsească, întorcându-se la credinţa ortodoxă, ţăranii din Sălişte îi izgonesc pe preoţii care acceptaseră unirea.

Autorităţile imperiale răspund în forţă, arestând mai mulţi săteni. începând cu anul 1748, ţăranii din Sălişte, precum şi mai mulţi alţi preoţi şi credincioşi ortodocşi încep să trimită o serie de memorii şi petiţii succesive către mitropolitul sârb de Carloviţ, către guvernatorul Transilvaniei, către cancelaria imperială şi chiar împărătesei Maria Teresa, cerând eliberarea celor arestaţi, libertatea credinţei şi încetarea abuzurilor autorităţilor împotriva credincioşilor şi preoţilor ortodocşi.

Sfanţul Mucenic Oprea a făcut parte din cel puţin trei delegaţii care au trimis astfel de petiţii/memorandumuri la Viena(1748, 1749, 1752).

A fost arestat de mai multe ori şi a reuşit să evadeze cel puţin o dată din mâinile soldaţilor austrieci. Se consideră că Sf Oprea fie a murit în vreme ce încerca să se întoarcă acasă, fie, mai probabil, dacă a reuşit cumva să evadeze, a fost prins iarăşi şi trimis la închisoare, sfârşindu-şi zilele în temniţa de la Kufstein, ca mărturisitor al credinţei ortodoxe.

Sfântul Preot loan din Galeş

Sfântul Preot loan din Galeş a fost hirotonit în Ţara Românească, în lipsa unui episcop ortodox în Transilvania. S-a numărat printre cei mai îndrăzneţi apărători ai credinţei ortodoxe, în faţa încercărilor autorităţilor habsburgice de a impune unirea cu Biserica papală.

În anul 1756 a fost arestat şi dus în lanţuri la Sibiu. împărăteasa Maria Tereza a dat ordin să fie dus în închisoarea cetăţii Deva, urmând să fie reţinut acolo până la moarte. Dar, spre sfârşitul anului următor a fost dus sub aspră pază militară la închisoarea de Ia Graz, în Austria. Un cronicar braşovean -Radu Duma -scria că în anul 1776, câţiva negustori din Braşov l-au cercetat în închisoare, mărturisindu-le că „mai bine va muri acolo, decât să-şi lase credinţa strămoşească”.

Mai târziu a fost mutat în închisoarea din Kufstein, unde îşi sfârşiseră viaţa şi alţi doi mărturisitori şi mucenici ai Ortodoxiei transilvane, în anul 1780 un alt întemniţat de aici, sârbul Ghenadie Vasici, a reuşit să trimită o scrisoare împărătesei Ecaterina a Il-a şi Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, prin care ruga să se intervină pentru eliberarea lui. între altele, scria: „Aici, în fortăreaţă, este şi un preot român din Transilvania, cu numele loan, care pătimeşte în robie de 24 de ani pentru credinţa ortodoxă”. Acesta era preotul loan din Galeş, cel întemniţat în 1756, deci cu 24 de ani în urmă.

Sfântul Preot Moise Măcinic din Sibiel

Sfântul Preot Moise Măcinic din Sibiel a fost hirotonit la Bucureşti de Mitropolitul Neofit al Ţarii Româneşti, prin anul 1746. A fost prins şi întemniţat la Sibiu, unde a pătimit timp de 17 luni. A fost eliberat din închisoare cu condiţia de a nu mai săvârşi cele ale preoţiei, şi a trăi şi a munci ca un simplu ţăran.

În anul 1752 a fost delegat, alături de credinciosul Nicolae Oprea din Sălişte, să plece la Viena pentru a prezenta împărătesei Maria Tereza plângerea credincioşilor din părţile de sud ale Transilvaniei (Făgăraş, Sibiu, Sebeş şi Orăştie), prin care cereau drepturi pentru Biserica Ortodoxă.

Au fost primiţi de împărăteasă, dar, în loc să li se dea un răspuns la plângerea lor, au fost aruncaţi în fioroasa închisoare Kufstein, din Munţii Tirolului. în anii care au urmat, reprezentanţii clerului şi ai credincioşilor ortodocşi din Transilvania au cerut în mai multe rânduri autorităţilor habsburgice să elibereze pe cei doi captivi.

În 24 iulie 1784, Stana, soţia lui Oprea, ruga pe împăratul losif al Il-lea să-l elibereze după o robie de 32 de ani. Conducerea închisorii raporta că nu se mai ştie nimic despre el. înseamnă că amândoi şi-au sfârşit zilele în temniţa de la Kufstein, jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă, câştigând însă cununa muceniciei.

sursa: senat.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Pastila anti-COVID de la Pfizer ar putea fi aprobată în UE până la finalul acestei luni

Publicat

Pastila Pfizer pentru tratarea Covid-19 ar putea fi aprobată pentru utilizare, la finalul acestei luni, potrivit Agenției de reglementare a medicamentelor din UE.

Decizia ar fi înainte de analiza finală a medicamentului similar, dar mai puțin eficient, dezvoltat de Merck, în luna februarie, potrivit digi24.ro.

Experții care revizuiesc noile medicamente se întâlnesc de luni până joi în această săptămână, „cu obiectivul de a încheia evaluarea, dacă este posibil” a tratamentului dezvoltat de Pfizer, numit Paxlovid.

„Vom comunica decizia spre sfârșitul săptămânii”, a adăugat EMA.

Italia, Germania și Belgia sunt printre puținele țări UE care au cumpărat medicamentele.

Analiza EMA a pastilei Merck, dezvoltată cu Ridgeback Biotherapeutics, durează mai mult decât cea pentru Pfizer pentru Merck a emis date dintr-un studiu în noiembrie, care arătau că medicamentul lor era în mod semnificativ mai puțin eficient decât se credea anterior.

Tratamentul cu Paxlovid

Paxlovid este un antiviral cu administrare orală, aflat în procedură de autorizare la Agenţia Europeană a Medicamentului.

Tratamentul este recomandat pacienţilor care au un risc crescut de a dezvolta o formă severă a bolii. Studiile arată că reduce riscul de spitalizare şi de deces cu aproape 90% dacă este administrat în primele zile de boală, potrivit Ministerului Sănătății.

Ministrul Alexandru Rafila a precizat, în decembrie, că face demersuri pentru aducerea în ţară a medicamentului, ce au fost déjà autorizat în SUA. Antiviralul este disponibil numai pe bază de rețetă și poate fi administrat pacienţilor cu risc crescut care au vârsta de peste 12 ani.

sursă: digi24.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

FOTO: Hora Unirii cu făclii aprinse. Cum a fost sărbătorită Mica Unire la Abrud

Publicat

Mai mulți locuitori din Abrud au sărbătorit Ziua Principatelor Române – Mica Unire, într-un mod special. Au ieșit în stradă și au încins hora unirii, purtând făclii aprinse.

”24 ianuarie 1859 Nicolae Grigorescu către Alexandru Vlahuță…

…. ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor, cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Își ieseau oamenii în drum cu oala plină cu vin….. se îmbrățișau și încingeau hora în mijlocul drumului….. ”

Așa și noi abrudenii, la 163 de ani de la Mica Unire, la ceas de seară, ne-am luat mână cu mână și am încins hora, bucurându-ne împreună de împlinirea idealului”, a scris primarul Cristian Alexandru Albu, pe Facebook.

Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită în fiecare an în 24 ianuarie. Este marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

sursă foto: Facebook (Cristian Alexandru Albu)

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Grădinița cu Program Prelungit nr. 2 din Aiud va fi reabilitată și extinsă. Cum va arăta clădirea

Publicat

Gradinița cu Program Prelungit nr. 2 din municipiu Aiud urmează să fie reabilitată și extinsă prin mansardare, printr-o investiție de 2,7 milioane de lei. Proiectul prevede, de asemenea, realizarea unei scări exterioare, soluție impusă de cerințele ISU. 

Primăria Aiud a lansat vineri, 21 ianuarie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru reabilitarea și extinderea prin mansardare a Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 Aiud.

Valoarea totală estimată a lucrărilor este de 2.699.275,27 de lei, fără TVA. 

Proiectul urmărește reabilitarea, extinderea prin mansardare a Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 și asigurarea unei scări exterioare, soluție impusă de cerințele ISU.

Sunt prevăzute atât lucrări interioare reprezentante prin înlocuiri de pardoseli, zugrăveli, alte finisaje, reabilitări la instalațiile electrice, termice, sanitare, înființări de rețele electrice, termice, sanitare la mansardă precum și realizarea de lucrări exterioare, inclusiv termoizolații.

Lucrările au ca scop reabilitarea clădirii existente, în regim de înălțime subsol parțial, parter și etaj și extinderea acesteia prin mansardare în vederea realizării unei grădinițe cu șase săli de grupă (cinci săli pentru desfășurarea procesului de învățământ și o sală multifuncțională pentru activități recreative).

Se propun astfel realizarea următoarelor lucrări:

  • mansardarea construcției existente
  • desființarea unei scări exterioare
  • executarea unei case de scară exterioară
  • executarea unor pereți interiori cu rol de compartimentare
  • executarea unor modificări de goluri în pereții existenți
  • sporirea confortului energetic, prin placarea structurii cu termoizolații
  • refacere finisaje

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Vești despre segmentul-lipsă de pe autostrada Deva-Lugoj. Când va fi anunțat constructorul tronsonului cu tunelurile pentru urși

Publicat

Firma care va construi tronsonul rămas nefinalizat din autostrada A1 Lugoj – Deva ar urma să fie anunțată la începutul lunii februarie, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Este vorba despre segmentul Margina-Holdea, ce include cele două tuneluri pentru urși.

Secțiunea dintre Margina și Holdea, unde trebuie realizate două tuneluri pentru urși, reprezintă o investiție estimată la 1,4 miliarde lei, prin PNRR. Este tronsonul-lipsă de 10 km pentru a avea autostradă neîntreruptă de la Sibiu la Vama Nădlac 2. Pe acest segment, se face ocolire pe DN68A.

”Procedura de achiziție a fost una cu preselecție. S-au calificat șase companii care după aceea participau la o nouă licitație. A fost contestat rezultatul de către cei care nu s-au calificat între primii șase. Au fost 131 de clarificări pe acest proiect, ultimele au fost depuse în 11 ianuarie 2022.

Estimez că toate clarificările vor fi oferite până în data de 26 ianuarie. În această perioadă va fi termenul la instanță pentru procesul de care vă aminteam. În momentul în care vom avea o soluție, intrăm în etapele următoare. Sper să intrăm rapid în execuție pe acel tronson. Este o chestiune de zile, nu vreau să influențez instanțele, dar cam așa este calendarul”, a declarat Sorin Grindeanu, potrivit adevărul.ro.

Pentru acest tronson, termenul de finalizare este august 2026. CNAIR a selectat șase asocieri de constructori, din 9 oferte depuse în primăvară:

  • Asocierea Mapa Insaat Ve Ticaret A.S. – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret A.S.
  • Asocierea SC Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Ve Ticaret A.Ș – Makyol Insaat Sanayi Turizm Ve Ticaret A.S.
  • Kolin Insaat Turizm Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi
  • Strabag SRL
  • Asocierea Impresa Pizzarotti & C Spa – Pizzarotti SA – Retter Projectmanagement SRL
  • Asocierea Terna Tourist Technical And Maritime SA – Intracom Constructions Societe Anonyme Technical And Steel Constructions (Intrakat)

Pentru etapa următoare a licitaţiei, firmele trebuie să depună ofertele până în 31 ianuarie 2022.

Autostrada cu probleme

În momentul aprobării finanțării pentru autostrada Lugoj-Deva, Comisia Europeană a cerut României să aibă în trafic întreaga autostradă la finalul lui 2023.

Lucrările la autostrada Lugoj-Deva au început în 2011. Patru ani mai târziu italienii de la Tirrena Scavi finalizau lotul 1. În martie 2017 era o nouă inaugurare.

Salini, tot un constructor italian, finalizase 15 kilometri din cei 28 ai lotului doi al șoselei de mare viteză. În vara aceluiași an însă, șefii de la Drumuri au rupt contractul cu firma Salini și au lăsat fără constructor circa 13 kilometri din șoseaua rapidă, din care 4 erau construiți în proporție de 90%.

Legat de această decizie, CNAIR a pierdut la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris şi fost obligată la plata unor daune de peste 230 de milioane de lei. În martie 2021, fostul ministru Cătălin Drulă anunţa că proiectul a fost relansat. În octombrie 2021, CNAIR a anunţat numele firmelor rămase în cursă.

Primele sectoare din autostrada ce leagă Muntenia de Moldova

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut referire și la construcţia primelor sectoare ale autostrăzii care leagă Muntenia de Moldova. A spus că va începe anul acesta, urmând să fie semnate contractele pentru cele trei loturi ale secţiunii Ploieşti-Buzău.

Lansarea licitaţiei pentru contractul vizând construcţia secţiunii Buzău-Focşani a intrat în linie dreaptă, a precizat Grindeanu.

”Anul acesta începe construcţia primelor sectoare ale autostrăzii care leagă Muntenia de Moldova. Ploieşti-Buzău: 63,25 km, contractele pentru cele 3 loturi ale acestei secţiuni urmează să fie semnate. Buzău-Focşani: 82,44 km, a fost aprobat Proiectul Tehnic! Lansarea în licitaţie a contractului pentru construcţia acestei secţiuni a intrat în linie dreaptă. Sunt primii paşi concreţi pentru unirea Munteniei cu Moldova prin infrastructură rutieră modernă”, a scris Grindeanu, luni pe pagina sa de Facebook.

surse: adevărul.ro, economedia.ro, agerpres.ro, digi24.ro

foto: Asociația Pro Infrastructură

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate