Retrospectiva politico-administrativă tristă a județului Alba: Lipsă performanțe și dezastru în instituții, dar salarii mari

Anul politic 2019 a fost marcat de două rânduri de alegeri care s-au dovedit a fi deosebit de importante pentru județul Alba.

Alegerile europarlamentare și cele prezidențiale au adus două premiere: plecarea lui Mircea Hava, o figură proeminentă a politicii locale a ultimilor 25 de ani și spulberarea PSD la nivel local de către PNL, cu prilejul alegerilor prezidențiale. 

Din punct de vedere administrativ, instituțiile județene nu au avut nici un fel de performanțe. Din contră, interesul cetățeanului este doar teoretic.

În schimb, salariile au crescut foarte mult, fără să fie însoțite de performanță. Paradoxal, efectul pare a fi fost invers. 

Cu cei mai mulți candidați dintr-un singur județ la alegerile europarlamentare, Alba a participat destul de intens la aceste alegeri.

• Mircea Hava, Rareș Bogdan, Dan Motreanu de la PNL și Victor Negrescu de la PSD au fost politicienii cu legături în județul Alba, care au candidat la europarlamentare.

Rezultatul, una dintre figurile proeminente ale vieții politice locale ale ultimilor 25 de ani, Mircea Hava, a plecat la Bruxelles, ca europalamentar. 

Lupta pentru primăria de la Alba Iulia

Plecarea lui Hava a creat o oarecare neliniște în organizația județeană și a deschis bătălia internă pentru candidatura la mandatul de primar al municipiului Alba Iulia.

• Mai multe nume au fost vehiculate pentru acest post: actualul președinte al Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, deputatul Florin Roman și nu în ultimul rând cei doi viceprimari Voicu Paul și Gabriel Pleșa.

Voicu Paul pare a fi și favoritul lui Hava, fiind cel care a preluat atribuțiile primarului, dar Pleșa a anunțat că va candida oricum, indiferent dacă va fi sau nu susținut de liberali. Partidul a lansat și un sondaj intern pe acest subiect. Totuși, sondajul vizează doar gradul de notorietate și de încredere, nici unul dintre cei menționați neprezentând public vreo viziune adiministrativă de dezvoltare a orașului. 

Citește și: Klaus Iohannis către Mircea Hava: ”Dacă pleci la Bruxelles, cine rămâne interimar?” Răspunsul primarului din Alba Iulia

La acest capitol, PSD pare a nu simți momentul și nu are, la începutul anului 2020, un candidat la cea mai importantă primărie din județ.

Alianța USR-PLUS, sau ma bine zis fiecare dintre cele două partide, sunt mult mai interesate să își găsească potențiali candidați cu șanse de a trage lista consilierilor locali. De altfel, USR a anunțat că a început o competiție internă pentru nominalizarea candidatului la primărie. 

Cei doi sunt Iulian Țîr și Ionuț Horșa. Președintele USR Alba, Beniamin Todosiu, a declarat că unul dintre cei doi va fi desemnat drept candidat în urma unor sondaje care au loc în această perioadă în oraș. Vor fi chestionați minim 1.000 de cetățeni ai municipiului, a mai adăugat acesta. 

Alegerile prezidențiale

PNL a câștigat detașat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, la nivelul județului Alba. Și-a spulberat adversarii de la PSD și a reușit să reducă mult creșterea USR – PLUS de la europarlamentare.

• Klaus Iohannis a câștigat detașat la Alba Iulia (75,35 %), dar în alte localități, precum Șugag, a obținut un scor record: 91,19 %. PNL a câștigat orașele mari cu procente foarte mari, de peste 70-80%. 
• PSD a reușit să câștige în orașul Abrud și în comunele Bucium, Ciuruleasa, Vadul Moților și Roșia Montană. La Câmpeni, un oraș cu primar PSD, Klaus Iohannis a câștigat la o diferență de câteva zeci de voturi.

Citește aici rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale din județul Alba – turul al doilea. 

Din punct de vedere administrativ, efectele acestor mișcări politice a fost minim.

Administrația din Alba Iulia nu a reușit să mențină trendul de vizitatori și vizibilitatea orașului obținute în anul precedent, cu prilejul Centenarului (spre deosebire de Sibiu, de exemplu, care a reușit să aducă la fel de mulți turiști și după ce a deținut titlul de capitală culturală europeană). 

Iluminatul public dezastruos, străzi de pământ și lipsa utilităților în cartiere întregi reprezintă o altă problemă fără soluții în Alba Iulia. În schimb, Voicu Paul a continuat câteva proiecte foarte costisitoare: reabilitarea energetică a unor blocuri, care nu va fi probabil niciodată amortizată, reconfigurarea pasajului din cartierul Cetate sau construcția unei parcări supraetajate în locul blocului Turturica, într-o zonă rezidențială.

De asemenea, proiecte mai mici și mai puțin vizibile sunt pe lista de investiții, cum ar fi reabilitarea unui spațiu din șanțurile Cetății Alba Carolina, la prețuri fabulos de mari: aproximativ 5.000 de euro pe metrul pătrat. 

De cealaltă parte, Consiliul Județean Alba, condus tot de PNL, stă prost la multe capitole.

La absorția de fonduri europene, administrația județeană este mult în spatele vecinilor de la Cluj, Sibiu sau Bihor. Parteneriatele și investițiile aproape că nu există, iar evenimentele culturale organizate altădată au fost ”externalizate” spre instituțiile din subordine și au fost aproape îngropate. Majoritatea și-au pierdut anvergura și s-au dus la un nivel provincial. 

Din punct de vedere al comunicării publice a instituției, situația este greu de imaginat. Deși are purtător de cuvânt, Consiliul Județean Alba nu a organizat în acest an nici o conferință de presă instituțională, deși legea obligă instituția la cel puțin una pe lună. 

• Comunicatele de presă sunt foarte rare și transmit în general banalități scrise în limbaj de lemn, administrativ. De asemenea, interacțiunea cu publicul din afara instituției este rudimentară, de la biroul de relații cu publicul și până la cabinetul președintelui unde, în lipsa acestuia, domină un fel de ostilitate instituțională. 

Instituția început totuși un proiect mare anul acesta: așa numita ”Transalpina de Apuseni”, un drum cu o lungime de 78,43 de kilometri, piste de biciclete, stații de autobuz, trotuare și poduri noi.

Există însă orașe și comune mai mici care își continuă parcursul ascendent. La Ciugud, două noi fabrici au fost inaugurate anul acesta. La Blaj, orașul se dezvoltă în colaborarea bună cu BOSCH și chiar și la Sebeș încep să apară investiții pentru oraș. 

Instituțiile deconcentrate 

Majoritatea instituțiilor din județ, aflate în subordinea Guvernului, au avut o performanță extrem de slabă. Casa de Pensii este un exemplu negativ la nivel național, dar o situație similară se înregistrează și în alte cazuri. 

Aceste instituții par a fi încercat mai degrabă să lucreze în sensul invers al logicii lor de funcționare. De exemplu, DSP, Garda de Mediu și Agenția penru Protecția Mediului au fost solicitate de nenumărate ori de oamenii din zonă să intervină la Oarda, la lucrările de pe autostradă, pentru a verifica dacă acordul de mediu este respectat. 

Rezultatul a fost că oamenii au obținut oprirea lucrărilor, în lipsa implicării la timp a acestor instituții. 

Un comportament asemănător au și în alte cazuri, cum ar fi cel al marilor poluatori din județ. Distribuția numărului de cazuri noi de cancer, de exemplu, nu impresionează pe nimeni și nici nu face parte din vreo strategie locală așa că măsuri în perioada următoare nu vor fi luate. 

Și instituțiile cu atribuții legate de verificarea construcțiilor și de avizarea lor pot fi puse sub un mare semn de întrebare.

• Cel mai vizibil exemplu (deși nus ingurul) este cel al acordării avizelor de construcție sub linia de înaltă tensiune de la Schit. Rezultatul, un tânăr muncitor s-a curentat și aproape și-a pierdut viața. Nici în acest caz, aceste instituții nu s-au trezit.

Citește și: Ce zic autoritățile din Alba despre blocul de lângă liniile de înaltă tensiune. Omul electrocutat se zbate între viață și moarte

Asta poate și din cauza faptului că și alte instituții din Alba dorm: este cazul DNA, fără rezultate demne de menționat aici, pe parcursul anului 2019. 

Nici instituțiile care ar trebui să verifice tăierile ilegale de pădure, traficul cu gabarit depășit pe drumuri, transportul de lemne, documentele și multe altele, nu au nici un fel de rezultat.

A fost nevoie de un protest transmis live pe facebook, în fața a sute de mii de oameni, pentru ca aceste autorități să constate o abatere de 4 metri cubi de lemne la un transport semnalat de protestatari. Singurul în acest an anunțat public. 

Vezi și: Urmarea protestului din fața Kronospan Sebeș: Amendă de 3.000 de lei și confiscarea lemnului în plus, găsit în camionul sigilat

În toate aceste instituții, au crescut în schimb salariile. Foarte mult. Aceste creșteri nu au fost însă însoțite de performanțe administrative, iar oamenii nu par a fi mai motivați.