Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sărbătorile lunii noiembrie: Tradiții și superstiții din a doua lună de toamnă. Când începe Postul Crăciunului


Publicat

A doua lună de toamnă aduce mai multe sărbători pentru credincioși, dar și începutul Postului Crăciunului.

”Brumar” sau ”vinar” cum e numită în tradiţia populară, luna noiembrie vine cu temperaturi mai scăzute, cu nopţi mai lungi (de 14 ore) şi cu zile scurte (de doar zece ore – partea de zi iluminată de Soare).

Denumirea lunii noiembrie (lat. november) derivă de la cuvântul „novem” care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman. Este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox noiembrie 2021

În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie.

Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, mai complicat, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepţie făcând februarie, care avea 28) şi erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 şi una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.

Tradiții și superstiții

Luna noiembrie este numită în popor şi „vinar”, adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie.

În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.

Prima săptămână a lunii noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie). În Transilvania, se făcea ”turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii separaţi de oi). Dacă turta cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău.

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil

Cunoscuţi drept conducătorii oştilor de îngeri, aceştia sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Se spune că fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

Vezi 8 noiembrie: Sfinţii Arhangheli MIHAIL şi GAVRIIL. Tradiţii şi superstiţii despre sărbătoarea îngerilor

Arhanghelii din calendarul bisericesc ortodox sunt conducătorii cetelor de îngeri și sunt reprezentați cu aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiți în drumul lor spre Rai.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de proorocul Ilie.

De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții.

Pentru ca atât Sfântul Mihail, cât și Sfântul Gavriil sunt văzuți ca păzitori ai oamenilor de la naștere până la moarte, în credința populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de Apoi. Aceasta, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinți participă și la Judecata de Apoi.

Totodată, Arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității. Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.

În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

A doua săptămână este marcată de Lăsata Secului (14 noiembrie) pentru Postul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri li se îngăduia copiilor să se adune seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc.

Postul Crăciunului va fi în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie.

13 noiembrie: Sfântul Ioan Gură de Aur

Biserica Ortodoxă îl pomeneşte, în 13 noiembrie, pe Sfântul Ioan Gură de Aur. A fost patriarh al Constantinopolului, care aparţine Şcolii din Antiohia. Este cunoscut ca fiind adept al traiului modest, monahal şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut la Antiohia. Anul naşterii sale nu este cunoscut cu certitudine, fiind plasat între 344 şi 354. Tatăl său a avut funcţie militară (magister militum Orientis), dar a murit la scurt timp de la naşterea copilului său, astfel încât de educaţia lui Ioan s-a ocupat Antusa, mama sa, rămasă văduvă la vârsta de 20 de ani.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2021: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Ioan a studiat filosofia, sub îndrumarea lui Andragatiu, iar retorica cu Libaniu, vestit sofist. De la 18 ani, intră în anturajul conducătorului Bisericii din Antiohia, Meletie Mărturisitorul, care ar fi şi cel care l-a botezat. În această perioadă studiază teologia sub îndrumarea lui Diodor din Tars.

Adept al vieţii ascetice, Ioan s-a retras în munţi pentru doi ani, perioadă în care a trăit în post şi rugăciune. S-a îmbolnăvit însă şi a fost nevoie să se întoarcă acasă. Meletie a folosit această ocazie şi l-a hirotonit diacon, în 381. În această perioadă scrie tratate despre viaţa monahală.

În 386, episcopul Flavian l-a numit predicator al bisericii mari, zidită de împăratul Constantin, iar după moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului (+397), Ioan este ales urmaşul acestuia. A fost adus în capitală din porunca împaratului Arcadiu, iar Teofil al Antiohiei a fost obligat să-l hirotonească episcop, la 26 februarie 398.

Din acest moment, Ioan a început să reformeze atât cetatea, cât şi preoţimea, aflate într-o stare de decădere şi corupţie. A suprimat luxul reşedinţei episcopale şi a introdus traiul modest si auster monahal.

A interzis preoţilor să folosească darurile pentru cei săraci în propriul lor interes, iar călugăriţelor şi diaconeselor să locuiască la clerici. Văduvelor le-a cerut purtare ireproşabilă.

Criticile sale îndreptate împotriva corupţiei şi a depravării i-au adus însă duşmani. Împărăteasa Eudoxia l-a convocat pe Ioan la un sinod la Stejar, localitate în apropiere de Calcedon, pentru se dezvinovăţi de acuze aduse de cei nemulţumiţi de măsurile sale. Ioan nu se prezintă la sinod, iar după anul 403 este trimis în exil în Bitinia. Este rechemat în scaun în urma unor mişcări populare şi a unui cutremur puternic. Populatia l-a primit triumfal, însă pacea nu a durat mult, pentru că intră din nou în conflict cu împărăteasa şi i se interzice să slujească în biserică.

A fost arestat şi trimis din nou în exil, spre Armenia Mică şi apoi la Pityum, un orăşel pe malul răsăritean al Mării Negre. Nu rezistat celei din urmă călătorii, din cauza stării de sănătate şi a murit la Comana in Pont, la 14 septembrie 407. Ultimele sale cuvinte au fost „Slavă lui Dumnezeu pentru toate”.

Rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Constantinopol şi aşezate în Biserica Sf. Apostoli, în 438.

Sfântul Ioan Gură de Aur a lăsat moştenire o operă literară vastă, ce cuprinde omilii, tratate si scrisori.

Tratatul Contra anomeilor (Despre incomprehensibilitate) dezvoltă o critică punctuală împotriva ereticilor anomei, una din cele mai radicale grupari ariene, ai cărei adepţi susţineau că îl pot cunoaşte pe Dumnezeu în Sine, tot atât de bine după cum se cunoaşte El însuşi. Un alt tratat este Împotriva iudeilor (creştinilor iudaizanţi). A mai scris omilii –împotriva sărbătorilor laice şi păgâne şi pe tema pocăinţei.

Tradiţii şi superstiţii

Se spune că nu este bine ca oamenii să se certe în această zi, pentru că vor avea parte de ghinion până la finalul anului. De asemenea, este bine să dai de pomană unor oameni mai nevoiași decât tine. O altă tradiție spune că este bine să nu te îndestulezi cu mâncare în această zi de sărbătoare, pentru că Sfântul Ioan Gură de Aur trebuie cinstit prin cumpătare.

14 noiembrie: Sfântul Apostol Filip

Sfântul Apostol Filip este sărbătorit de Biserica Ortodoxă pe 14 noiembrie, dată la care este şi Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Filip a fost unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, originar din cetatea Betsaida din Galileea.

După Cinzecime, când apostolii au fost îmbrăcați cu putere de sus pentru a propovădui Evanghelia în lume, s-au tras la sorți locurile unde va merge fiecare apostol în misiunea de răspândire a credinței.

Sfântului Apostol Filip i-a revenit Frigia și Ieropole. A străbătut toată Asia Mică și, întâlnindu-se cu Sfântul Apostol Bartolomeu, au poposit împreună în Lidia, apoi în Ieropole. A îndurat mari suferințe și ispite pentru a face cunoscută vestea cea bună printre popoarele păgâne.

Documente descoperite recent atesta faptul ca Sf. Ap. Filip l-a insotit pe Sf. Ap. Andrei in Schitya, Dobrogea de astăzi, pentru a face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.

Sfantul Apostol Filip a fost martirizat în anul 80, la varsta de 87 de ani, în cetatea Hierapolis, în centrul Asiei Mici, unde a fost bătut cu pietre şi răstignit, cu capul în jos.

Potrivit tradiţiei, când Sfântul Filip şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, pământul s-a cutremurat şi a înghiţit pe mulţi dintre cei care l-au chinuit pe sfânt. Ceilalţi, temandu-se, s-au aruncat la pământ şi au cerut îndurare către Apostolul Bartolomeu şi către Sfânta Mariamni, care erau legaţi, deoparte. După ce i-au botezat pe cei din cetate, sfinţii lui Dumnezeu au rânduit un preot şi s-au îndreptat spre Licaonia.

Mormântul Sfântului Apostol Filip a fost descoperit recent, în oraşul antic Hierapolis, numit astăzi Pamukkale, în provincia Denizli, în sud-vestul Turciei. Mormantul se afla pe culmea unui deal din nord-estul oraşului, în afara zidurilor cetăţii.

Tradiţii şi superstiţii

De „Ziua lupului”, este începutul Filipilor de toamnă. Legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncaţi într-o groapă plină cu lupi și au scăpat nevătămaţi, prin credință. Alții spun că Filipii ar fi fost 6 fraţi rătăcitori prin lume, cu puterea de a-i poci pe cei ce nu-i cinsteau. În folclor, Filipii au puterea de a apăra casele de foc, de lupi, de şerpi şi de primejdii.

Se spune că în această zi nu este bine să mături, să dai gunoiul afară din casă, să macini, să coşi sau să deschizi ferestrele ori să dai cu împrumut.

Se mai spune că, dacă fetele nemăritate ţin post negru în această zi, imediat după Paşti se vor mărita.

Resturile și firmiturile de la masa de Lăsatul secului se aruncă numai înspre Răsărit, pentru a nu se împrăștia belșugul fără rost. Postul este unul al Bucuriei, căci nu este foarte restrictiv, iar marele eveniment de la final este Nașterea Mântuitorului.

16 noiembrie – Sfântul Matei

Biserica Ortodoxă şi cea Greco-catolică îl pomenesc, în data de 16 noiembrie, pe Sfântul Apostol și Evanghelist Matei. În tradiția creștină, este autorul Evangheliei după Matei, una din scrierile Noului Testament.

A fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos și unul dintre cei patru evangheliști, alături de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Sfântul Evanghelist Luca și Sfântul Evanghelist Marcu, care au scris despre viața și activitatea Mântuitorului.

Sfântul Apostol Matei era vameş şi locuia în Capernaum, în perioada în care Iisus Hristos propovăduia în ținutul Galileii.

Ceilalți trei evangheliști l-au numit însă Levi al lui Alfeu, să îi fie ascunsă astfel viața de vameș, pentru cinstea apostoliei în care a ajuns mai pe urmă. Dar Sfântul Apostol Matei, din multă smerenie, scrie singur despre sine în Evanghelia sa și arată pe față numele său, povestind înaintea tuturor viața pe care a avut-o mai înainte, nerușinându-se a-și mărturisi păcatele.

Ocupația de vameș era disprețuită de evrei, căci vameșii strângeau dările ce se cuveneau stăpânirii romane săvârșind adeseori abuzuri. Iar Sfântul Evanghelist Matei spune: „Și plecând Iisus de acolo, a văzut un om care ședea la vamă, cu numele Matei, și i-a zis acestuia: Vino după Mine. Și sculându-se, a mers după El” (Matei cap. 9,9).

Fiind învățat, a scris una dintre cele patru Evanghelii ce alcătuiesc Noul Testament, în limba aramaică, aceasta fiind cea dintâi în ordine cronologică (ani 43-44).

A propovăduit Evanghelia în țara sa, apoi în Parția, Midia, Etiopia, vestind tuturor mântuirea prin Iisus Hristos.

Tradiția susține că apostolul Matei ar fi fost asasinat (străpuns cu o spadă, prin spate, în timp ce se afla lângă un altar) din ordinul regelui etiopian Eggipus, în urma unor intrigi de curte. Alte surse spun că a murit ars pe rug.

Tradiţii şi obiceiuri

De Sfântul Matei, fetele obişnuiau să meargă la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprindeau o lumânare şi o puneau pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna. Săptămâna se încheie cu sărbătoarea religioasă Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.

21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului

Cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.

Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.

Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

30 noiembrie – Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, este sărbătorit de creştini pe 30 noiembrie.  Numit și „Cel dintâi chemat”, a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.

Citeste Mesaje de Sfântul ANDREI. Urări, felicitări și SMS-uri pentru Andrei, Andi, Andreea, Andra, Andrada

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

Tradiții și superstiții

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.

Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire. În aceste condiţii, usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite de usturoi.

Tot în noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Varianta Omicron creşte riscul de reinfectare la persoanele trecute prin boală. Date preliminare ale OMS

Publicat

Riscul de reinfectare în cazul persoanelor care deja s-au infectat cu alte variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 este sporit de varianta Omicron, au avertizat joi autorităţile sanitare din Africa de Sud şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. 

Cercetătorii din Africa de Sud, ţara care a semnalat prima săptămâna trecută această nouă variantă detectată între timp în toate părţile lumii, îşi intensifică investigaţiile pentru a înţelege transmisibilitatea, gravitatea şi impactul acestei noi variante pentru vaccinarea, diagnosticarea şi tratamentul COVID-19, menţionează OMS într-un comunicat.

Deşi încă nu se cunosc cu certitudine caracteristicile variantei Omicron, datele preliminare sugerează „un risc crescut de reinfectare”, subliniază OMS.

În acest sens, o specialistă sud-africană în microbiologie, Anne von Gottberg, a confirmat că în ţara sa a fost observată o creştere a reinfectărilor la persoane care s-au vindecat după infectarea cu varianta Delta. „În populaţia noastră, care are o seroprevalenţă înaltă a virusului, adică multe persoane au avut o infectare anterioară, aceasta nu le protejează de o nouă infectare cu (varianta) Omicron”, a explicat ea.

Autorităţile sanitare sud-africane au cerut însă răbdare în a trage concluzii definitive înainte de a fi cunoscute caracteristicile noii variante a coronavirusului, pentru aceasta fiind nevoie în principal de rapoarte sistematice din partea spitalelor. Un medic sud-african care a tratat pacienţi infectaţi cu varianta Omicron a susţinut că aceştia aveau simptome uşoare, dar majoritatea erau tineri, aşadar mai puţin predispuşi la forme grave ale bolii.

Această nouă variantă provoacă îngrijorare întrucât prezintă peste 30 de mutaţii, în special în proteina Spike prin care virusul pătrunde în celulele umane. Datele preliminare sugerează că varianta Omicron are o rezistenţă sporită la vaccinurile anti-COVID-19 existente şi se transmite mai uşor decât Delta, cunoscută deja ca fiind foarte contagioasă.

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a estimat joi că în lunile următoare Omicron ar putea lua locul variantei Delta ca variantă dominantă în Europa.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Înalta Curte: Ion Iliescu poate fi anchetat penal în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei

Publicat

iliescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, joi, o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, relatează Agerpres.

„Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. În temeiul art.335 alin. (4) şi alin. (41) Cod procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul şef al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. Confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 1122/P/2007 al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul Iliescu Ion, în sumă de 313 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 2 decembrie 2021”, se arată în decizia instanţei.

Este vorba de o parte a dosarului Mineriadei, în care Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, în iunie 2007, de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa.

Acuzaţiile aveau legătură cu moartea a patru persoane în timpul evenimentelor din noaptea de 13-14 iunie 1990.

Ulterior, în decembrie 2007, procurorul general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat soluţia de începere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte, iar în octombrie 2008, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General au dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă de Ion Iliescu.

De menţionat că partea principală a dosarului Mineriadei a fost trimisă în instanţă de procurorii militari în iunie 2017, Ion Iliescu fiind acuzat, alături de Petre Roman, Miron Cozma, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, pentru comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii.

În decembrie 2020, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus restituirea la Parchetul Militar a dosarului, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Rezoluție în Parlamentul European pentru siguranța șoferilor de TIR. Creștere alarmantă a infracționalității organizate

Publicat

Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind creșterea siguranței parcărilor pentru camioane în UE, prin care se solicită statelor membre și Comisiei Europene măsuri care implică mai mult forțele de ordine și autoritățile statale. 

Este vorba despre siguranța șoferilor profesioniști și a mărfurilor transportate, în condițiile în care la nivel european a fost remarcată o creștere a infracționalității organizate în acest domeniu.

„Grupurile infracționale organizate sunt adesea implicate în furturi de mărfuri și vizează frecvent produse de mare valoare, cum ar fi produsele electronice, tutunul și produsele farmaceutice, provocând pierderi economice considerabile, care s-au ridicat la aproximativ 52 milioane EUR în perioada 2017-2019” se arată în argumentarea rezoluției.

Grupurile infracționale, tot mai organizate

Aceste grupuri infracționale devin din ce în ce mai organizate, utilizează tehnologii de vârf și, în multe cazuri, acționează la cerere și întrucât, potrivit Evaluării Europol din 2021, se pare că infractorii implicați în criminalitatea gravă și organizată din UE recurg tot mai mult la violență, victimele fiind vizate fără discernământ, indiferent de faptul dacă sunt implicate și de situația lor, fiind adesea afectați trecători nevinovați.

Vezi și Directivă europeană: Salariul minim în statele europene va fi de 60% din salariul mediu brut. În România va ajunge la 3.500 lei

Există un deficit de 100.000 de locuri de parcare peste noapte pentru camioane, acest deficit fiind și mai mare în cazul zonelor de parcare certificate ca fiind securizate.

Între solicitările incluse în rezoluție se găsesc introducerea unor patrule regulate de securitate/poliție în zonele de parcare în care nu pot fi asigurate permanent servicii de securitate și crearea unui standard armonizat la nivelul UE, care să conțină norme clare și lipsite de ambiguitate privind nivelul de siguranță și confort.

De asemenea, se solicită alocarea de fonduri pentru creșterea numărului de locuri de parcare sigure și uniformizarea standardelor de siguranță.

Sursă: G4Media.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ECDC avertizează: Varianta Omicron riscă să devină dominantă în Uniunea Europeană în lunile următoare

Publicat

Varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 riscă să devină dominantă în Europa în ”lunile următoare” dacă primele tendinţe observate se confirmă, a avertizat joi Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), relatează AFP şi Reuters.

„Datele preliminare sugerează un avantaj substanţial” al noii variante Omicron asupra variantei Delta, în prezent dominantă, iar modelele matematice arată că ”Omicron ar putea provoca mai mult de jumătate din infecţiile cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2 în UE în lunile următoare”, subliniază într-un comunicat agenţia sanitară a Uniunii Europene, citată de Agerpres.

Dar există în continuare numeroase incertitudini, iar viteza cu care Omicron ar putea deveni majoritară va depinde de avantajul noii variante asupra celor precedente, precum şi de amploarea infecţiilor COVID-19, mai menţionează ECDC.

Tot joi, înaintea acestui anunţ al ECDC, consilierul ştiinţific principal al guvernului francez, Jean-Francois Delfraissy, a estimat că Omicron ar putea lua locul Delta ca variantă dominantă încă din luna ianuarie.

Noua variantă, semnalată de Africa de Sud pe 24 noiembrie şi confirmată deja într-un număr tot mai mare de ţări, provoacă îngrijorare întrucât prezintă mutaţii multiple, în special în proteina Spike prin care virusul pătrunde în celulele umane. Încă nu este elucidat impactul acestor mutaţii – contagiozitate, simptomatologie, severitatea bolii, rezistenţa la vaccin, etc – comparativ cu variantele deja descoperite, în special Delta. Datele preliminare sugerează însă că varianta Omicron se transmite mai uşor decât Delta, cunoscută deja ca fiind foarte contagioasă.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate