Semnificații istorice ale zilei de 10 februarie: 80 de ani de la moartea lui Vasile Goldiș, semnarea Tratatului de la Paris

Ziua de 10 februarie se leagă, în istoria României, de numele lui Vasile Goldiș, om politic  și membru al Academiei Române, care, la 1 decembrie 1918, cu ocazia Marii Uniri, a rostit un discurs despre semnificația unității naționale prin eliberarea popoarelor asuprite. În acest an, în 10 februarie se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Vasile Goldiș.

Tot în această dată, în urmă cu 67 de ani, după cel de-al doilea război mondial, România a semnat Tratatul de la Paris, în urma căruia i s-au recunoscut drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord.

Vedeți mai jos mai multe evenimente ce s-au petrecut în data de 10 februarie.

1934 – A decedat Vasile Goldiș, politician român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1862.) La 1 decembrie 1918, Vasile Goldiș rostește la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia celebrul său discurs în care relevă asuprirea națională și socială exercitată de-a lungul veacurilor asupra românilor din Transilvania și Banat, subliniind perenitatea acestora în condiții vitrege, inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare, a eliberării popoarelor asuprite și a constituirii pe ruinele acesteia a unor noi state naționale.

1938 – Regele Carol al II-lea a dizolvat guvernul O. Goga – A. C. Cuza și a instituit dictatura regală.

1947 – România a semnat tratatul final al Conferinței de Pace de la Paris. Conform Tratatului, României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord și i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparațiilor de război.

În urma semnării Tratatului de la Paris, din 10 februarie 1947, dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, României îi este recunoscută legitimitatea asupra teritoriilor Transilvaniei de Nord, dar i se impune plata unor despăgubiri, în contul reparațiilor de război. În urma acestui tratat, României, Ungariei, Italiei, Finlandei și Bulgariei le-au fost permise să-și reasume, ca state suverane, responsabilitățile în relațiile internaționale. Tratatul a inclus mai multe clauze, care aveau să definească despăgubirile de război, drepturile minorităților, dar și ajustările teritoriale și modificările frontierelor dintre Ungaria și Slovacia, dintre România și Ungaria, dintre România și Uniunea Sovietică, dintre România și Bulgaria, dintre Finlanda și Uniunea Sovietică.

1965 – Adunarea Generală a ONU a ales România ca membru al Consiliului Economic şi Social pe o perioadă de trei ani.