Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Starea de alertă este prelungită, din 16 august, pentru încă 30 de zile. Măsurile ce vor intra în vigoare


Publicat

Starea de alertă este prelungită, din 16 august, până în 15 septembrie, pentru a treia oară, cu alte 30 de zile, la propunerea CNSU care a emis, vineri, Hotărârea numărul 40 din 13.08.2020 prin care sunt stabilite și propuse măsurile necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Documentul prevede și unele modificări ale unor articole prevăzute în Hotărâri CNSU emise anterior, respectiv:

”Art.3 Art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 38 din 01.08.2020 se modifică și se completează după cum urmează:

„(1) Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități în spații special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfășoară activități de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile și alte asemenea, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și Municipiul București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu poate depăși orele 24.00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la orele 23.00.

(2) În intervalul menționat la alin. (1), operatorii economici care desfășoară aceste activități, au obligația să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienți la numărul locurilor pe scaune, precum și a oricăror activități care presupun interacțiunea fizică între clienți, inclusiv dansul.”

Art.4 Se modifică și se completează art. 3, lit. r) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020, după cum urmează:

„r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii, oficialii forurilor sportive internaționale care organizează aceste competiții, precum și arbitrii delegați;”.

Art.5 După art. 3, lit. r) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020, se introduce o nouă literă, după cum urmează:

„r^1) sportivii români, care își desfășoară activitatea în alte state și care sunt convocați la loturile naționale pentru a reprezenta România la competiții sportive organizate în condițiile legii, membrii delegațiilor sportive românești care se întorc în România de la competiții sportive internaționale, precum și oficialii și arbitrii români care au fost delegați la competițiile internaționale”.

Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că și-a dat acordul pentru prelungirea programului la terase până la ora 24.00. Până acum era până la ora 23.00.

Reamintim că România s-a aflat în stare de urgență în perioada 16 martie – 14 mai. Apoi a intrat în stare de alertă, din 15 mai.

Până în 15 august, când expiră a doua prelungire a stării de alertă, printre măsurile luate au fost păstrarea restaurantelor închise pentru servire în interior, dar și a cinematografelor şi teatrelor.

Masca de protecție, obligatorie în:

– spaţiile publice închise

– spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă

– spaţiile publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile, zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în anumite intervale orare, stabilite prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Spaţiile şi intervalele orare se stabilesc, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, luând în considerare probabilitatea prezenţei concomitente a unui număr mare de persoane în spaţiile şi în intervalele orare respective, unde se constată dificultăţi în asigurarea distanţei fizice de protecţie sanitară stabilite în condiţiile legii.

Administratorii/proprietarii spaţiilor publice deschise stabilite potrivit alin. (1) afişează la loc vizibil informaţii privind obligativitatea purtării măştii de protecţiei în spaţiile respective, la solicitarea comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

Condițiile de mai sus sunt pentru persoane care au împlinit vârsta de 5 ani. Purtarea măștii se protecție se face astfel încât să fie acoperite gura și nasul.

Alte reguli:

– evenimentele private pot fi organizate cu cel mult 50 de persoane în aer liber şi 20 în spații închise

– spectacolele, concertele, festivalurile publice şi private sau alte evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie

– activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber se pot desfășura cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv: ciclism, drumeții, alergare, canotaj, alpinism, pescuit etc

– sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de performanţă pot derula activităţi de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană

– activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective se desfășoară în interiorul/ sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară

– în interiorul localităților se interzice circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor astfel de grupuri

– pot fi organizate cursuri de instruire şi workshopuri pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu participarea a cel mult 20 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii

– este interzis consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor; sunt permise prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare
şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective

– prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice sunt permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între mese şi participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară

– rămân închise piscinele interioare, locuri de joacă şi săli de jocuri – în spații închise

– triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, la intrarea în instituţii şi autorităţi publice, sedii operatori economici

– accesul pe plaja neamenajată se face în mod liber, cu respectarea regulilor de distanţare fizică; utilizarea plajei se va face cu menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 m între persoane în orice moment, cu excepţia membrilor aceleiaşi familii

Amenzi:

Nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor se sancționează conform art 66 din Legea 55/2020 (privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulteroare), cu amendă contravențională cuprinsă între 500 și 2500 lei.

La linia telefonică TELVERDE – 0800800165, cetățenii pot sesiza nereguli privind respectarea măsurilor stabilite în contextul COVID-19.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Ultrajul asupra unui polițist local, tratat la fel ca cel asupra unui polițist MAI. Implicațiile unei decizii a Înaltei Curți

Publicat

Ultrajul asupra unui polițist local va fi tratat la fel ca ultrajul asupra unui polițist din MAI. Este concluzia care se poate desprinde dintr-o decizie a Curții Supreme, care a judecat o asemenea speță și a dat o soluție în consecință. 

Practic instanța a judecat cazul unui polițist local bătut de proprietarul unei mașini la a cărei ridicare de pe domeniul public participa acesta, în timpul serviciului. 

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.19/ 22.06.2020  a  admis  sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr.13613/271/2018 și în consecință a stabilit că:

În interpretarea dispoziţiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, noţiunea de „poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010.

Decizia ÎCCJ nr. 19/ 22.06.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 874/24.09.2020  și menţionăm faptul că, potrivit  art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică de la data de 24.09.2020).

Ce a declanşat litigiul principal în discuţie?

Prin Sentința penală nr. 1.247/18.10.2019 a Judecătoriei Oradea a fost condamnat inculpatul T.A.G. la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzute de art. 257 alin. (1) raportat la art. 193 alin. (1) din Codul penal.

În baza art. 83 alin. (1) și art. 84 alin. (1) din Codul penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal s-a dispus ca inculpatul să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c)-e) din Codul penal se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.

În baza art. 404 alin. (3) din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 397 alin. (1), art. 19 și art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 1.357 din Codul civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 euro daune morale în echivalent în lei la data plății în favoarea părții civile F.A.I.

În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Prima instanță a reținut în fapt că, la data de 7.06.2018, în jurul orei 14,30, în timp ce persoana vătămată F.A.I., polițist local în cadrul Poliției Locale Oradea, era în exercitarea atribuțiilor de serviciu în municipiul Oradea, str. S, în dreptul imobilului cu numărul X și încerca ridicarea unui autoturism abandonat, inculpatul T.A.G. l-a bruscat pe acesta prin lovirea cu palma în zona pieptului, prinderea cu mâna de cămașă și ținerea cu forța.

În cursul cercetării judecătorești, prima instanță a admis cererea procurorului și a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) din Codul penal raportat la art. 193 alin. (1) din Codul penal, reținută în actul de sesizare, în infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 193 alin. (1) din Codul penal, întrucât, conform art. 4 din Legea nr. 155/2010, poliția locală se organizează și funcționează prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale ca un departament funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în timp ce polițistul la care se referă alin. (4) al art. 257 din Codul penal privește persoana angajată în cadrul Poliției Române, care face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este o instituție specializată a statului; or, activitatea polițistului local nu este reglementată de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpatul T.A.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a criticat schimbarea de încadrare juridică dispusă de prima instanță, arătând, în esență, că dispozițiile art. 257 alin. (4) din Codul penal nu fac în niciun mod distincție între polițistul local sau polițistul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât, în condițiile în care legea nu face nicio diferențiere, nici instanța de judecată nu trebuie să o facă.

Prin varianta agravată de la art. 257 alin. (4) din Codul penal se urmărește sancționarea mai aspră a celor care ultragiază o persoană învestită cu exercitarea forței publice, așa cum sunt ambele categorii de polițiști, iar împrejurarea că poliția locală se organizează prin hotărâre a administrației publice locale ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului nu are nicio relevanță, având în vedere atribuțiile poliției locale și domeniile în care aceasta acționează.

În ședința publică din 05.03.2020, instanța de apel a pus în discuție, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile având ca obiect următoarea chestiune de drept:

“Dacă noțiunea de polițist prevăzută de art. 257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns și se referă doar la polițiștii a căror activitate și statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sau are un sens larg, general, care cuprinde și polițiștii locali a căror activitate și statut sunt reglementate de Legea poliției locale nr. 155/2010 și Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.”

Prin Încheierea de ședință din data de 05.03.2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.613/271/2018, Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării chestiunii de drept mai sus prezentate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Noutăți: Înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor, simplificată. Vor fi suficienți doar doi membri fondatori. Alte prevederi

Publicat

business

Senatul a adoptat, miercuri, o propunere legislativă de modificare a OUG 26/2000 prin care înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor este simplificată, fiind necesari doar doi membri fondatori, față de cel puțin trei cum este în prezent.

O altă prevedere a actului normativ se referă la unificarea actul constitutiv cu statutul asociaţiei într-un document unic.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la USR şi PSD, a înregistrat, în plen, 96 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 30 de „abţineri”.

Senatorul USR Eugen Dircă, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative, a explicat că a primit din partea ONG-urilor mai multe solicitări pentru „a elimina birocraţia şi a facilita constituirea asociaţiilor şi fundaţiilor”.

„Proiectul de lege nu face altceva decât să încurajeze iniţiativa persoanei care vrea să intre în această zonă a asociaţiilor neguvernamentale”, a arătat Dircă.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Audieri online în procesul pentru proiectul minier eșuat de la Roșia Montană. România se judecă de 5 ani cu Gabriel Resources

Publicat

Completul de judecată al Tribunalului Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, în SUA, a programat pentru perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2020 o nouă audiere a părţilor implicate.

Procedura trebuia să aibă loc la Paris, cu reprezentanţii celor două părţi faţă în faă cu completul de jduecată, dar, din cauza pandemiei de coronavirus, s-a decis ca audierea să se desfăşoare online.

Statul Român se judecă cu societatea canadiană Gabriel Resources, de mai bine de 5 ani, pentru proiectul minier eşuat de la Roşia Montană.

Canadienii solicită României, la Tribunalul special al Băncii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari că urmare a blocării investiţiei ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa.

La audierea din decembrie 2019 au participat avocaţii celor două părţi, precum şi martori chemaţi să susţină poziţia Statului Român şi a companiei canadiene.

Printre martorii Statului Român au fost şi foştii premieri Emil Boc şi Victor Ponta, şi foştii miniştri ai Economiei Ion Ariton (septembrie 2010 – februarie 2012) şi Lucian Bode (februarie – aprilie 2012), ultimul fiind, în prezent, ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Ludovic Orban.

Pe siteul ICSID a fost publicat anunțul privind noile audieri.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Fondul „Locuinţe pentru tinerii români”, cu bani de la firme de construcții și imobiliare, aprobat de Senat. Condiții

Publicat

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă pentru înfiinţarea Fondului de solidaritate „Locuinţe pentru tinerii români”, constituit din sumele deductibile în cuantum de 1% din profitul brut de minimum 1 milion de lei, transferate de firme de dezvoltare imobiliară şi lucrări în construcţii.

Au fost înregistrate 76 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 21 „abţineri”.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD şi ALDE, prevede că Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români este menit să finanţeze avansul necesar achiziţionării unei locuinţe de către tinerii sub 35 de ani, căsătoriţi, care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului, însă nu au posibilitatea de a achita avansul.

„Programul de finanţare a avansului necesar achiziţionării unei locuinţe se adresează tinerilor care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului şi va fi destinat acelor persoane care îndeplinesc condiţiile de creditare presupuse de programul de finanţare ‘O familie, o casă’ sau pe cele presupuse de creditare directă, prin bancă”, se stipulează în propunerea legislativă.

Senatorul PSD Radu Oprea, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ, a subliniat că proiectul este menit ca prin sprijinirea tinerilor să-i determine pe aceştia să rămână în ţară.

„Dezvoltatorii imobiliari care au afaceri peste un milion de euro să fie solidari cu tinerii şi să se constituie sursă la acest fond de solidaritate”, a afirmat Oprea la dezbaterile din plenul Senatului.

Potrivit unui amendament adoptat de Senat, societăţile ale căror activităţi sunt încadrate la „dezvoltare imobiliară” şi „lucrări în construcţii în cazul clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” care, la finalul ultimului an fiscal, au avut un profit brut minim de un milion de lei vor transfera 1% din acesta către Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români. Sumele transferate sunt cheltuieli deductibile.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Condiții

Din Fondul de Solidaritate, tinerii vor beneficia de plata avansului de până la 15% din valoarea locuinței, dar nu mai mult de 15.000 de euro, la cumpărarea acesteia. Vor avea prioritate cuplurile de medici, profesori, zootehniști, agronomi, absolvenți de teologie care se mută la sate, precum și cuplurile cu copii.

Lege privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români”

Art. 1 – (2) Fondul de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români” este destinat tinerilor sub 35 de ani, căsătoriti, care vor să îsi achiziţioneze o locuinţă în rate, dar nu au posibilitatea de a achita avansul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate