Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Substanță periculoasă, identificată în produse destinate copiilor. Asociație: Poate duce la apariția anumitor tipuri de cancer


Publicat

Mai multe produse destinate copiilor care conțin o substanță periculoasă – dioxidul de titan, cu potențial cancerigen, se găsesc pe rafturile magazinelor din România, susține Asociația Pro Consumatori (APC). 

Asociația a realizat prin sondaj în cursul lunii decembrie 2021 o evaluare a produselor destinate copiilor din punctul de vedere al prezenţei în compoziția acestora a aditivului dioxid de titan (E171), produse comercializate în reţeaua marilor magazine din țară.

Experţii APC au identificat în spaţiile de vânzare ale marilor magazine, precum şi în magazinele din incinta acestora, următoarele produse cu dioxid de titan în compoziţie, după cum urmează:

  • Pasta de dinţi Sensodyne (ProNamel) pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani;
  • Pasta de dinți Naturaverde pentru copii;
  • Pasta de dinţi Lacalut pentru copiii cu vârsta între 4 şi 8 ani;
  • Pasta de dinţi Aquafresh (little teeth) pentru copiii cu vârsta între 3 şi 5 ani;
  • Guma de mestecat cu gust de fructe – fabricată în Ungaria;
  • Drajeuri de gumă de mestecat fără zahăr, cu umplutură de mentă verde, cu îndulcitori – fabricate în Turcia;
  • Jelly beans fabricat în Thailanda;
  • Candy Canes fabricat în România.

Această acţiune s-a realizat ca urmare a unor demersuri realizate de instituţii/organizaţii umbrelă din Uniunea Europeană cu privire la eliminarea aditivului dioxid de titan din compoziţia produselor alimentare şi de igienă.

Dioxidul de titan este un colorant alb folosit de o parte a industriei alimentare, farmaceutice şi nu numai, pentru a da culoare acelor produse care altfel ar fi incolore, deci are doar un rol estetic.

Astfel, în luna mai a anului 2021, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a comunicat faptul că dioxidul de titan (E171), nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar. Acest aditiv alimentar are în compoziţia sa până la 50% nanoparticule cu o dimensiune de până la 100 nanometri (de până la o sută de miliarde de ori mai mici decât metrul), care în urma ingestiei orale se acumulează în ficat, plămâni şi alte organe, fapt care duce la deteriorarea ADN-ului şi la apariţia anumitor tipuri de cancer.

Reevaluarea acestui aditiv de către EFSA s-a realizat ca urmare a unor solicitări venite din partea unor instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei alimentare, respectiv Agenţia Franceză pentru Alimentaţie, Mediu şi Sănătate în Muncă, Autoritatea Olandeză pentru Siguranţa Produselor Alimentare, Organizaţia Europeană a Consumatorilor (BEUC) din care face parte şi Asociaţia Pro Consumatori.

Agenţia Internaţională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) din cadrul ONU a clasificat dioxidul de titan ca fiind un posibil agent cancerigen uman.

Franța, prima țară din Uniunea Europeană care a interzis dioxidul de titan

Franţa a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a interzis folosirea dioxidului de titan începând cu 1 ianuarie 2020  ca măsură de precauție pentru a proteja sănătatea consumatorilor.

Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede că un aditiv alimentar poate fi autorizat numai dacă utilizarea acestuia este sigură, justificată din punct de vedere tehnologic și dacă utilizarea sa nu induce în eroare consumatorul, ci, dimpotrivă, îi aduce beneficii.

Asociaţiile de consumatori din Franţa (Que Choisir şi UFC), Spania (OCU), Belgia (Test-Achats), Italia (Altroconsumo) și Germania au descoperit nanoparticule de dioxid de titan (E 171) în proporții mai mari de 50 %, fără ca aditivul să fie etichetat ca „nano”, inclusiv în alimente cum ar fi dulciurile, gumele de mestecat și prăjiturile consumate frecvent de copii și de alte categorii vulnerabile ale populației.

Dioxidul de titan (E 171) este un aditiv alimentar parțial fabricat din nanoparticule și se găsește în principal în alimente cum ar fi produsele de cofetărie, prăjituri, deserturi, înghețată, biscuiți, batoane de ciocolată, produse de panificație și de patiserie, paste de dinti pentru copii, unele alimente pentru copii mici întrucât principala sa funcție este aceea de a conferi culoarea albă sau opacitatea produselor. Din păcate, dioxidul de titan (E 171) este utilizat în principal în produsele alimentare care sunt foarte consumate de copii, cum ar fi guma de mestecat, bomboanele, ciocolata și înghețata, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la posibila expunere ridicată a acestui segment vulnerabil al populației.

În februarie 2016, 19 oameni de știință din opt țări, s-au întâlnit la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), la Lyon, Franța, pentru a reevalua carcinogenicitatea dioxidului de titan (E 171) și au concluzionat că acesta ar trebui clasificat drept posibil cancerigen pentru oameni și  introdus în  grupa 2B.

Institutul Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă (NIOSH) din SUA a stabilit că expunerea la dioxidul de titan ultrafin (E 171) ar trebui considerată drept un potențial agent cancerigen profesional.

La 8 octombrie 2021, statele membre ale UE au convenit în sfârșit asupra unei propuneri a Comisiei Europene de a interzice E 171 din toate produsele alimentare. Conform studiilor științifice, dioxidul de titan poate dăuna florei intestinale și, datorită nanoparticulelor sale, poate provoca cancer. Comisia Europeană ar trebui să verifice de urgență toți cei 338 de aditivi, care sunt în prezent autorizați pentru alimente în Europa.

Având în vedere avizul ştiinţific al Autorităţii Europeane pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu privire la nivelul ridicat de genotoxicitate al dioxidului de titan, precum şi demersurile de eliminare a acestui aditiv din lista aditivilor permişi a se utiliza de către industrie, realizate de autoritățile de siguranţă alimentară din unele ţări membre ale Uniunii Europene, precum şi de către organizațiile de consumatori din BEUC, Asociaţia Pro Consumatori solicită marilor reţele comerciale să retragă de la comercializare toate produsele care conţin aditivul dioxid de titan.

Totodată, Asociaţia Pro Consumatori solicită Ministerului Sănătăţii, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor să interzică prin intermediul unui ordin comun utilizarea dioxidului de titan în compoziţia produselor destinate copiilor fabricate în România, precum şi interzicerea importurilor de produse destinate copiilor care au în compoziţie dioxid de titan.

Asociaţia Pro Consumatori le recomandă părinţilor responsabili din România să semneze petiţia “Nu mai puneţi aditivi dăunatori în alimentele noastre – sustineţi eliminarea colorantului alb E171”, iniţiată de Safe Food Advocacy Europe(SAFE), Agir pour l’Environnement, European Environmental Citizens’ Organisation for Standardisation (Stop putting harmful additives in our food – Support the removal of white colourant E171 (wemove.eu).

Peste 86 000 de cetățeni din întreaga Europă au semnat această petiție pentru a sprijini interdicția franceză a dioxidului de titan (E 171) și au solicitat punerea în aplicare a principiului precauției, având în vedere incertitudinile legate de aditivii alimentari care nu au un scop nutrițional și care pot prezenta un risc pentru consumatori.

„Este ușor de înțeles că nanoparticulele sunt fragmente de materie, naturale sau fabricate, care au dimensiuni la nivelul nanometric (miliardimi de metru); nanoparticulele naturale se formează ca urmare a proceselor naturale: combustii, abraziuni etc. care se petrec în timpul erupțiilor vulcanice, cutremurelor, incendiilor, acțiunii vânturilor violente ș.a.m.d., nanoparticulele fabricate sunt realizate prin nanotehnologii din materiale modificate la nivel molecular sau chiar atomic. Considerarea unui material ca „nano“ este subiectul unor aprinse discuții în Comisia și Parlamentul UE: inițial, nanomaterial a fost definit acel material care conține particule libere, sub formă de agregat (ansamblu de particule legat solid sau fuzionate între ele) sau sub formă de aglomerat (ansamblu de particule sau de agregate slab legate între ele, a căror suprafață exterioară echivalează cu suma zonelor de suprafață a tuturor particulelor ce formează aglomeratul), din care cel puțin 50% din particule au dimensiuni ce variază între 1 și 100 nm; tendința este aceea de a reduce procentajul minim de particule nanometrice la 10%.

Anul nașterii nanotehnologiilor se consideră a fi anul 1959, când fizicianul american Richard Feynmann a pus în joc un premiu de 1.000 de dolari pentru cercetătorii care vor reuşi să manipuleze un material la nivel atomic; în acel an, cunoscutul fizician (laureat al Premiului Nobel pentru fizică, în 1965) desfășura un seminar de popularizare referitor la nanotehnologie, prelegerile devenind apoi un compendiu (There’s Plenty of Room at the Bottom – Este destul loc la bază) de referință. În perioada următoare s-au desfășurat eforturi ample în direcția perfecționării microscopiei, condiție de bază pentru dezvoltarea micro- și nano-tehnologiilor. Rezultate în cascadă au fost înregistrate după circa un sfert de secol, spre 1990.

După anul 2000 s-a constatat că tehnologia nano nu se rezumă doar la aranjarea spaţială a materiei, ci conține și numeroase aspecte legate de proprietăţile acesteia. Aceste rezultate au fost relevate în variate domenii, unde s-au desfășurat astfel de cercetări, și mai ales în domeniile militar, sănătate, inginerie etc. Nu puteau rămâne în afara acestor noutăți afacerile, îndeosebi afacerile de largă anvergură, cum ar fi cele legate de hrana lumii. Nanoroboţii militari au fost printre primele realizări, din două considerente – militar și medical, în ambele contând dimensiunea factorilor de intervenție, dincolo de posibilitatea de reperare și cu asigurarea certă a nelăsării urmelor de intervenție.

Printre cele mai mari surprize pe care le-au arătat nanomaterialele, enumerăm: valori foarte mari ale reactivității, conductivității electrice și termice, rezistenței mecanice, anduranței etc. Unii giganți agroalimentari alocă fonduri mari pentru cercetarea, în universități și laboratoare, a posibilităților de realizare a „hranei inteligente“ și personalizate, bazată pe înglobarea în alimente a unor nanocapsule cu arome, nutrienţi și culori diferite care se pot activa în cuptorul cu microunde (sau în alt fel) în funcție de gustul consumatorului și de nevoile speciale de consum ale acestuia (în situația că are nevoie de un aliment nealergen, de exemplu). Eficiența aditivilor alimentari poate crește neînchipuit de mult ca urmare a ajutorului nanoelementelor, care transportă „inteligent“ aditivii (E-urile) în masa alimentului, situație care sporește, după caz, conservabilitatea, proprietățile senzoriale etc.

Nanoparticulele din dioxid de titan (prezente în produse alimentare, farmaceutice cosmetice etc.) produc rupturi ale ADN (acid dezoxiribonucleic – component principal al aparatului genetic) generând daune grave organismului, așa cum au dovedit experimentele făcute pe șoareci. Cum ar putea să lase consumatorii liniștiți rezultatele unor cercetări privind efectele grave ale particulelor de dioxid de titan adăugate în hrana șoarecilor, când aceleași nanoelemente se adaugă și în pasta de dinți: nanoparticulele de 20 nm au produs inflamarea plămânilor animalelor de laborator.

După astfel de experimente, s-au tras concluzii multiple: proprietățile nanoparticulelor nu sunt guvernate de fizica particulelor mari, ci de mecanica cuantică; nanoparticulele trebuie cercetate pe clase dimensionale, întrucât proprietățile variază de la o clasă de dimensiuni la alta; cercetările trebuie să fie temeinice și susținute; manipularea materiei la nivel de moleculă, înseamnă intrarea într-un univers de incertitudini majore; menționarea componentelor din alimente trebuie neapărat să vizeze și componentele nanometrice.

Nanotehnologiile dau posibilitatea creării și manipulării, atât a materiei organice, cât și a materiei anorganice, la scară nanometrică (moleculară și atomică); promit să asigure mijloacele de proiectare la acel nivel; promit să asigure materiale cu proprietățile dorite pentru o tehnologizare eficientă, materiale care vor avea capacitatea să se auto-organizeze, auto-asambleze, auto-corecteze și chiar să se auto-întrețină la parametrii doriți”, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

sursa: apc-romania.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Municipiul Alba Iulia, în proiectul „Via Transilvanica”. Participarea va contribui la valorificarea potențialului turistic

Publicat

Municipiul Alba Iulia va fi inclus în proiectul traseului „Via Transilvanica”. Participarea în cadrul acestuia va contribui la valorificarea potențialului turistic și cultural al municipiului și la creșterea numărului de turiști. 

Via Transilvanica este un traseu de drumeție care poate fi parcurs utilizând mijloace nemotorizate, pe jos, pe bicicletă, etc, de la Drobeta-Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în țară regele Carol I – străbate Transilvania și ajunge până la Putna – unde se odihnește Ștefan cel Mare. Este un itinerariu care are ca principal obiectiv promovarea naturii, istoriei, turismului și multiculturalitatea Transilvaniei recunoscută peste hotare. 

Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de aprobat, în ședința de joi, 27 ianuarie, un proiect privind participarea municipiului în cadrul proiectului „Via Transilvanica”.

Drumul cultural Via Transilvanica (Calea Transilvaniei) va promova natura, istoria și multiculturalitatea Transilvaniei. Drumul va lega Transilvania cu Dunărea (Podul lui Apolodor din Damasc) și cu Bucovina (Mănăstirea Putna).

Astfel, începând cu anul 2022 se propune aderarea municipiului Alba Iulia la proiectul „Via Transilvanica”, proiect al Asociației Tașuleasa Social.

„Via Transilvanica” ar putea deveni o rută culturală recunoscută la nivel mondial, prin oferta culturală și turistică a acesteia.

Realizarea drumului, pe o porțiune de circa 1.400 km, astfel încât să poată fi parcurs prin drumeție la pas, călare sau cu bicicleta, va pune în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale ținutului transilvănean, bucovinean, bănățean, oltenesc și implicit, național.

Aderarea la acest proiect presupune stabilirea de către autoritatea locală a unui traseu astfel încât să urmărească trasee de drum deja existente, poteci și cărări sau trasee turistice care să fie deschise publicului.

Marcarea traseului se va face cu borne de andezit sculptate de același format și dimensiune, obligație care va reveni Asociației Tașuleasa Social.

Municipiul Alba Iulia va asigura amplasarea bornelor prin activități de voluntarial ale cetățenilor, împreună cu voluntari ai asociației.

Localitățile din Alba care vor fi incluse în această rută sunt prezentate în harta de mai jos.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE 22 ianuarie: 19.371 cazuri COVID și 48 decese înregistrate în România, în ultimele 24 de ore. Situația pe județe

Publicat

Au fost înregistrate 19.371 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise sâmbătă, 22 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică. 

În același interval au fost raportate 48 decese (față de 49 decese, raportate cu o zi în urmă).

Comparativ, vineri erau înregistrate 19.649 cazuri în 24 de ore.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 22 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 19.371 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate  48 decese, dintre care 4 anterioare.

Comunicatul GCS: 

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 19.371 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 278 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.906 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În total, până astăzi, 22 ianuarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.003.041 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 29.809 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența  înregistrată la 14 zile
Alba 37.048 377 5,28
Arad 46.886 430 5,11
Argeș 49.310 399 3,32
Bacău 47.353 659 5,22
Bihor 58.797 764 8,24
Bistrița-Năsăud 22.325 220 6,78
Botoșani 26.527 480 4,97
Brașov 75.792 817 8,50
Brăila 23.996 50 1,71
Buzău 26.428 198 2,83
Caraș-Severin 20.817 198 3,05
Călărași 18.660 103 1,88
Cluj 102.639 1508 13,20
Constanța 77.219 526 6,81
Covasna 14.038 74 2,29
Dâmbovița 39.058 243 3,02
Dolj 48.101 315 2,68
Galați 47.347 333 3,26
Giurgiu 20.862 82 2,34
Gorj 16.113 65 1,57
Harghita 16.642 260 4,79
Hunedoara 39.780 157 5,41
Ialomița 20.547 52 2,36
Iași 79.044 781 4,22
Ilfov 83.708 836 9,66
Maramureș 37.558 441 7,69
Mehedinți 16.365 68 1,12
Mureș 43.666 296 3,68
Neamț 35.747 357 5,05
Olt 27.233 103 1,43
Prahova 67.846 494 3,27
Satu Mare 24.664 303 7,02
Sălaj 20.035 217 5,65
Sibiu 47.897 558 6,66
Suceava 47.468 660 8,46
Teleorman 25.998 107 1,77
Timiș 100.952 1420 10,91
Tulcea 15.222 90 4,05
Vaslui 28.555 161 2,12
Vâlcea 28.410 186 3,03
Vrancea 19.451 139 2,67
Mun. București 338.446 2948 8,77
Din străinătate** 3.727 17  
Cazuri noi nealocate pe județe  

 

14.764*

879  

1.819.315 pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 59.525 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.01.2022 (10:00) – 22.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 48 de decese (23 bărbați și 25 femei), dintre care 4 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dolj,  Galați, Harghita, Maramureș, Neamț,  Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 48 de decese, 5 au fost înregistrate la categoria de vârstă  50-59 ani, 10 la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 la categoria de vârstă peste 80 ani.

46 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 48 de pacienți decedați, 42 au fost nevaccinați și 6 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între  grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 ani. Toți pacienți vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 4 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județul Neamț, în luna decembrie 2021.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 5.548, cu 143 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI  sunt internate 582 de persoane, cu 18 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 582 de pacienți internați la ATI, 70 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 490 sunt minori, 486 fiind internați în secții, cu 13 mai mult decât în ziua anterioară și 4 la ATI, cu 8 mai puțin decât ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.564.022 de teste RT-PCR și 6.881.859 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.247 de teste RT-PCR (13.037 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.210 la cerere) și 50.345 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 103.360 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.542 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 80.590 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 53 de persoane.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Crește numărul de infectări COVID. 379 cazuri și două decese, în ultimele 24 de ore. Situația pe localități, 21 ianuarie

Publicat

Au fost înregistrate 379 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) sâmbătă, 22 ianuarie. Comparativ, vineri erau raportate 308 cazuri noi în 24 de ore.

Numărul cazurilor active a crescut la 1.972 (anterior 1.737). Municipiul Alba Iulia a trecut de incidența 9 (9,18 și 102 cazuri noi).

Este urmat de Aiud cu incidență 8,66 și Cugir, cu 7,15. Sebeș are 6,35, Ocna Mureș 5,7 și Abrud 5,43.

În mediul rural, în top incidență se află în continuare Blandiana, care a ajuns la 13,79, Meteș cu 9,39 și Sântimbru cu 9,03. Ciugud a trecut de pragul de 8 (8,29).

În ultimele 24 de ore, în Alba a fost raportat două decese ale unor persoane confirmate COVID: o femeie de 84 de ani și un bărbat de 78 de ani, din Unirea, nevaccinați, care aveau și alte afecțiuni.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 37.139 cazuri confirmate, 34.027 persoane vindecate, 1.140 decese. În același interval au fost prelucrate 383.869 teste (312.810 PCR și 71.058 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 1.371 testări: 643 PCR (377 la DSP și 266 la Spitalul Județean) și 728 teste rapide.

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 252 cazuri noi, 39 cazuri reinfectare

Alba Iulia: 102 cazuri (+25 cazuri reinfectare)

Sebeș: 39 cazuri (+7 reinfectare)

Aiud: 38 cazuri (+4 reinfectare)

Blaj: 11 cazuri

Abrud: 8 cazuri

Baia de Arieș: 2 cazuri

Câmpeni: 4 cazuri

Cugir: 38 cazuri (+1 reinfectare)

Ocna Mureș: 12 cazuri (+2 reinfectare)

Teiuș: 3 cazuri

Zlatna: 3 cazuri

Mediul rural: 80 cazuri noi, 7 cazuri reinfectare

Albac: 4 cazuri

Almașu Mare: 2 cazuri

Bistra: 1 caz

Bucerdea Grânoasă: 2 cazuri

Bucium: 1 caz

Cergău: 1 caz reinfectare

Cetatea de Baltă: 1 caz

Ciugud: 4 cazuri

Ciuruleasa: 2 cazuri

Cut: 1 caz

Daia Română: 3 cazuri

Gârbova: 2 cazuri

Ighiu: 3 cazuri (+1 caz reinfectare)

Lunca Mureșului: 1 caz

Meteș: 2 cazuri

Mihalț: 2 cazuri

Mirăslău: 2 cazuri

Noșlac: 2 cazuri

Ohaba: 1 caz

Pianu: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Ponor: 1 caz

Rădești: 1 caz reinfectare

Roșia Montană: 1 caz

Săliștea: 7 cazuri (+1 caz reinfectare)

Sântimbru: 4 cazuri

Săsciori: 3 cazuri

Șibot: 1 caz

Sohodol: 1 caz

Șpring: 3 cazuri

Stremț: 3 cazuri (+1 caz reinfectare)

Șugag: 2 cazuri

Unirea: 3 cazuri (+1 caz reinfectare)

Vadu Moților: 1 caz

Valea Lungă: 5 cazuri

Vidra: 1 caz

Vințu de Jos: 6 cazuri

Au mai fost înregistrate 3 cazuri la SJU Psihiatrie Acuți și încă un caz nealocat.

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 5,28 (anterior 4,65).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Mediul urban
Localitate Incidență Cazuri
MUNICIPIUL ALBA IULIA 9.18 700
MUNICIPIUL AIUD 8.66 218
ORAŞ CUGIR 7.15 182
MUNICIPIUL SEBEŞ 6.35 209
ORAŞ OCNA MUREŞ 5.7 79
ORAŞ ABRUD 5.43 28
ORAŞ TEIUŞ 4.18 30
MUNICIPIUL BLAJ 2.76 57
ORAŞ CÂMPENI 2.51 18
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.59 6
ORAŞ ZLATNA 1.54 12
Mediul rural    
Localitate Incidență Cazuri
BLANDIANA 13.79 12
METEŞ 9.39 26
SÂNTIMBRU 9.03 27
CIUGUD 8.29 27
RIMETEA 8.06 8
ALBAC 7.17 14
DAIA ROMÂNĂ 7.03 22
ŞPRING 5.58 14
UNIREA 5.34 26
VALEA LUNGĂ 5.16 16
LIVEZILE 5.15 6
VADU MOŢILOR 4.71 6
VIDRA 4.6 7
CIURULEASA 4.43 5
SĂLIŞTEA 4.28 10
IGHIU 4.24 30
GÂRBOVA 4.17 9
SOHODOL 3.59 6
LUPŞA 3.49 10
NOŞLAC 3.3 6
RĂDEŞTI 3.14 4
CÂLNIC 3.09 6
ŞIBOT 2.99 7
VINŢU DE JOS 2.91 16
LUNCA MUREŞULUI 2.74 7
SĂSCIORI 2.62 17
ALMAŞU MARE 2.5 3
GALDA DE JOS 2.46 11
ŞUGAG 2.46 7
BISTRA 2.44 11
BUCIUM 2.14 3
ARIEŞENI 1.95 3
ÎNTREGALDE 1.82 1
JIDVEI 1.7 9
OHABA 1.69 1
STREMŢ 1.64 4
CRICĂU 1.53 3
CRĂCIUNELU DE JOS 1.4 3
GÂRDA DE SUS 1.35 2
ROŞIA DE SECAŞ 1.25 2
SÂNCEL 1.16 3
ŞONA 1.15 5
ROŞIA MONTANĂ 1.1 3
MIRĂSLĂU 1.02 2
DOŞTAT 0.99 1
PIANU 0.84 3
SĂLCIUA 0.72 1
AVRAM IANCU 0.7 1
SCĂRIŞOARA 0.67 1
CERGĂU 0.61 1
BERGHIN 0.53 1
HOREA 0.52 1
LOPADEA NOUĂ 0.4 1
CETATEA DE BALTĂ 0.33 1
MIHALŢ 0.31 1

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

LUNI, 24 ianuarie 2022 – 163 ani de la MICA UNIRE. Unirea Principatelor Române sărbătorită la Alba Iulia. PROGRAMUL

Publicat

Împlinirea a 163 de ani de la Mica Unire- Unirea Principatelor Române din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza va fi sărbătorită la Alba Iulia pe 24 ianuarie 2022, printr-o serie de manifestări omagiale ce vor avea loc luni, de la ora 12.00, în Piața Cetății, a anunțat Instituția Prefectului Alba.

24 ianuarie 2022 – 163 ani de la MICA UNIRE. Unirea Principatelor Române din 1859 sărbătorită la Alba Iulia, în Piața Cetății

La eveniment vor participa reprezentanți din cadrul mai multor instituții din județul Alba: Instituţia Prefectului – Judeţul Alba, Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română, Unitățile militare (M.Ap.N., M.A.I.) din Garnizoana Alba Iulia, Direcția Județeană de Informații Alba, Oficiul Județean de Telecomunicații Speciale Alba, Cercul Militar Alba Iulia.

De asemenea și-au mai anunțat participarea Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Alba, Asociația Națională a Veteranilor de Război ”Ferdinand I”, filiala Alba, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala Alba ” Gemina”, Asociația Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia, Servicii și instituții publice din județul Alba, partide politice și reprezentanți mass-media

Programul activităţilor organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române – Mica Unire de la 1859

  • 11.40 – 12.00 Primirea invitaților;
  • 12.00 – 12.05 Intonarea Imnului Național al României;
  • 12.05 – 12.15 Slujbă religioasă Te Deum în amintirea făuritorilor Unirii din 1859;
  • 12.15 – 12.30 Evocare istorică – bustul lui Alexandru Ioan Cuza, esplanada Sălii Unirii;
  • 12.30 – 13.00 Vernisajul expoziției ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Mica Unire de la 1859 – Primul pas spre România

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur Principat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate