Tăblițele de la Tărtăria: Misterul continuă la zeci de ani de la descoperirea lor. Cea mai veche scriere din lume sau nu?

Plăcuțele de la Tărtăria sunt un set de trei artefacte arheologice descoperite în satul Tărtăria din județul Alba, România, în anul 1961.

Aceste artefacte au fost găsite într-un sit neolitic, în apropierea ruinelor unui așezământ neolitic cunoscut sub numele de „Cetățuie”.

Cele trei plăcuțe sunt făcute din lut ars și prezintă desene incizate, considerate a fi printre cele mai vechi exemple de scriere sau simboluri grafice descoperite în Europa.

Ele datează aproximativ din perioada 5300-5500 î.Hr., ceea ce le face cu aproximativ 1000 de ani mai vechi decât cele mai vechi exemple de scriere cuneiformă mesopotamiană.

Desenele de pe plăcuțe includ figuri umane stilizate, animale și simboluri geometrice, precum și linii și puncte dispuse în mod regulat.

Aceste simboluri au fost interpretate în mai multe moduri de către cercetători, de la semne religioase sau rituale până la tentative primitive de scriere sau reprezentări simbolice ale unor concepte abstracte.

Plăcuțele de la Tărtăria sunt subiect de dezbatere și controverse în comunitatea arheologică și lingvistică, iar interpretarea lor rămâne în mare măsură un mister.

Unele teorii sugerează că aceste artefacte ar putea reprezenta încercări timpurii de a înregistra informații sau de a comunica, în timp ce altele susțin că ele ar putea avea un scop ritual sau religios.

Tăblițele de la Tărtăria: controversele din jurul unora dintre cele mai enigmatice descoperiri

Cele trei tăblițe de lut cu semne pictografice vechi de mii de ani despre care unii specialiști, mai ales străini, susțin că ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii, ridică, la peste o jumătate de secol de la găsirea lor, numeroase semne de întrebare și controverse.

Cert este că Tărtăria a intrat definitiv în istoria arheologiei mondiale prin descoperirea celor trei artefacte, cu consecințe pentru întreaga preistorie europeană.

Unii istorici, străini cu deosebire, fascinați de enigma tăblițelor de la Tărtăria, sunt de părere că începuturile scrierii trebuie căutate în spațiul danubian, anulând astfel varianta că „civilizația începe de la Sumer”.

Alții, care nu au crezut în autenticitatea celor trei plăcuțe, sunt intrigați atât de modul în care a fost făcută descoperirea, dar și de faptul că Nicolae Vlassa, cel care coordona săpăturile arheologice din sit, nu a oferit prea multe detalii legate de aceasta.

Încă de la descoperirea lor, au existat istorici care s-au îndoit că plăcuțele ar aparține epocii, dar și contextului în care au fost găsite.

S-a speculat inclusiv în jurul faptului că arheologul Vlassa nu s-ar fi aflat la momentul descoperirii plăcuțelor în locul în care acestea au fost găsite.

Detalii și declarații ale arheologilordespre acest subiect găsiți AICI.

Tăblițele de la Tărtăria, o încercare de interpretare matematică

Keith Massey, un cercetător american, a postat pe Youtube un film în care își prezintă teoria cu privire la celebrele și totodată controversatele tăblițe de la Tărtăria, care păstrează, potrivit unor specialiști, una dintre cele mai vechi scrieri ale omenirii.

Keith Massey a lucrat timp de patru ani, ca lingvist, la Agenția Națională de Securitate a SUA, unde a studiat tehnici de criptare și decriptare a mesajelor.

El a analizat una dintre cele trei plăcuțe și a descoperit că trei dintre quadranți cuprind o serie de numere care, analizate împreună, au sens din punct de vedere matematic.

Mai mult, Massey face analogia mesajului cu un cec modern.

Istoricii români au refuzat să se pronunțe asupra corectitudinii interpretării.

Alte posibile interpretări puteți găsi AICI.