TOPUL domeniilor în care se munceşte „la negru” în judeţul Alba. Unde au găsit inspectorii ITM cele mai multe cazuri de ilegalităţi

Sectorul construcţiilor ocupă primul loc într-un top al domeniilor în care se munceşte “la negru” în judeţul Alba, situaţia fiind similară cu cea de la nivel naţional, unde peste 300.000 de oameni (66%) din numărul total de lucrărori nu au forme legale de angajare. De la lucrări de demolări, amenajări sau finisări, serviciile prestate în domeniul construcţiilor atrag cele mai multe cazuri de ilegalităţi în relaţiile de muncă.

Citeşte şi CAZIERUL firmelor din Alba, depistate cu “muncă la negru”. Două dosare penale şi amenzi de aproape 900.000 de lei. RAPORT ITM pe semestrul I 2014

În continuarea clasamentului privind domeniile cu cele mai multe cazuri de muncă ilegală, în judeţul Alba, se află în sectorul industriei uşoare (confecţii), în care au fost identificate persoane fără acte legale de muncă sau în care firmele nu înregistrează contractele în Revisal, potrivit inspectorului şef adjunct ITM Alba, Calman Gabor.

Pe locul trei este domeniul exploatărilor forestiere, unde lucrările de tăiere a arborilor nu se fac tot timpul cu acte în regulă pentru cei care le desfăşoară.

Tot reprezentanţii ITM Alba ne-au mai spus că incidenţă mare a cazurilor de muncă ilegală a mai fost constatată şi în domeniul alimentaţiei publice – lucrători la terase, în restaurante, baruri sau cluburi şi al prestărilor de servicii. La acest ultim capitol, sunt amintiţi cei care lucrează în spălătorii auto sau staţii de carburanţi, dar au mai fost găsiţi fără acte şi muncitori care construiesc cripte sau morminte în cimitire. De asemenea, cazuri de muncă „la negru” mai sunt semnalate în sectoarele zootehnic, de comerţ şi panificaţie.

La nivel naţional, una din patru persoane care lucrează în România muncește la negru. Din peste 6 milioane de lucrători, peste 1,6 milioane sunt fără forme legale, adică pentru aceștia nu se achită absolut nicio contribuție sau impozit către stat. Potrivit unor calcule ale Consiliului Fiscal, dacă în 2005, odată cu introducerea cotei unice, a existat o creștere semnificativă a numărului de contracte de muncă, și peste un milion de noi posturi au fost create numai în acest an, ulterior munca la negru s-a extins. Una din explicațiile oferite de analiști a fost că autoritățile au crescut salariul minim, ceea ce a determinat mulți patroni să nu mai facă forme legale lucrătorilor. Pe de altă parte, celelalte dări cu forța de muncă s-au menținut la un nivel ridicat, potrivit evz.ro.

În acest context, România este pe un loc codaș din punct de vedere al numărului de persoane care contribuie la sistemul de pensii, raportat la 100 de persoane care încasează pensii.

Există câteva măsuri prin care evaziunea pe piața muncii poate fi redusă. Pe de o parte, este nevoie de o toleranță zero din partea Fiscului care derulează controalele pe piața muncii. De asemenea, trebuie reduse birocrația și costurile de conformare la plata taxelor. Contributorii nu vor fi însă încurajați să achite dările dacă statul nu dovedește că folosește eficient banii. De aceea, este nevoie de transparentizarea totală a cheltuielilor bugetare.

foto: arhivă