Eveniment
VIDEO: Înmormântarea Fărșangului la Rimetea. Tradiția străveche din satul în care soarele răsare de două ori. Ce semnifică

Înmormântarea Fărșangului este un obicei tradițional maghiar, păstrat de secole în comuna Rimetea, județul Alba. Această sărbătoare marchează sfârșitul iernii și începutul primăverii, reprezentând o tranziție de la vechiul an agrar la unul nou.
Sâmbătă, 1 martie 2025, străzile celei mai vizitate comune din Alba s-au umplut de culoare, zâmbete și sute de oameni care mers la Rimetea pentru a lua parte la eveniment.
Evenimentul are loc la lăsarea secului, înainte de începerea Postului Paștelui. Un alai colorat, format exclusiv din băieți neînsurați, îmbrăcați în costume tradiționale sau deghizați în diverse personaje precum preoți, bocitoare, draci, clovni, mirese sau țărani, străbate ulițele satului.

Aceștia transportă un sicriu alb, simbolizând îngroparea relelor și a iernii.
Păpușa Dome
În carul mortuar se află păpuşa Dome, ce închipuie Fărşangul, ce trebuie îngropat. Tradiţia spune că mascaţii nu au voie să comunice întrei ei, decât prin pantomimă. Şi, asta pentru a nu fi recunoscuţi de localnici. Drept răsplată plecau acasă cu cârnaţi, mere, nuci, vin şi ţuică.
După ce alaiul trece pe toate uliţele satului, flăcăul care joacă rolul preotului citeşte la izvorul din mijlocul comunei un fel de analiză a necazurilor şi bucuriillor din anul care a trecut.
Sicriul în care este închisă simbolic iarna este distrus de flăcăii satului cu bâtele, ca mod de alungare a duhurilor rele, de îngropare a anului vechi, lăsând libertate renaşterii lumii în primăvară.
Măgarul care trage căruța cu sicriul
În fruntea alaiului se află un măgar care trage căruța cu sicriul, urmat de două „bocitoare” ce poartă o rădăcină de copac, simbol al sterilității. Pe parcursul
procesiunii, participanții murdăresc pe față, cu roșu sau negru, localnicii și turiștii prezenți, ca ritual de alungare a duhurilor rele și de pregătire pentru noul an agrar.
De unde a pornit tradiția de la Rimetea
Obiceiul își are originile în antichitate, fiind menționat pentru prima dată în secolul al XIV-lea. Maghiarii au preluat probabil tradiția de la germani, combinând-o ulterior cu obiceiuri slave și balcanice.
Mascații nu au voie să comunice între ei decât prin pantomimă, pentru a nu fi recunoscuți de localnici. La finalul procesiunii, sicriul este distrus de flăcăii satului, ca mod de alungare a duhurilor rele și de îngropare a anului vechi, lăsând loc renașterii primăverii.
Sărbătoarea se încheie cu Balul Fărșangului, ultima petrecere înaintea începerii Postului Paștelui, reprezentând o oportunitate pentru comunitate de a se reuni și de a celebra împreună.
Rimetea, satul în care soarele răsare de două ori
Iulie este luna în care se produce un fenomen unic în sat: soarele răsare de două ori. Este mai mult decât o iluzie optică, ține mai degrabă de relieful zonei.
Zecile de creste ale Pietrei Secuiului se află la est (Răsărit) de Rimetea, însă două din ele sunt cu mult mai înalte decât celelalte. De fapt, ele se înalţă atât de mult, încât soarele răsare după prima creastă şi dispare în spatele celei de-a doua (care blochează lumina răsăritului) urmând apoi să răsară din nou, ceea ce generază acest fenomen care îi lasă cu gura căscată pe turiști.
Abia când soarele depășește Piatra Secuiului se poate spune că a răsărit, la Rimetea. Dublul răsărit al soarelui se petrece numai pe timp de vară, la sfârșitul lui iunie și pe parcursul lunii iulie.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News