Dosarul brăţărilor dacice: Pedeapsă redusă de la 12 la 7 ani de închisoare pentru Iulian Ceia. Sentinţă la Curtea de Apel Alba Iulia

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat, miercuri, decizia „Dosarul brăţărilor dacice”. Instanţa a dispus reducerea pedepsei pentru Iulian Ceia, considerat capul reţelei, la de la 12 la 7 ani închisoare, pentru lipsire de libertate şi l-a achitat pentru instigarea la detecţii ilegale în situri arheologice, fiind încetat procesul penal pentru şantaj. De asemenea, au rămas în vigoare acuzaţiile de tăinuire cu consecinţa pierderii unor bunuri de patrimoniul naţional, în locul celor de furt calificat de astfel de obiecte. În schimb, pentru inculpatul Nicolae State Hidişan, a fost redusă pedeapsa de închisoare de la 11 la 10 ani, pentru Ileana Sabina Vasinca, de la 7 la trei ani şi a fost menţinută decizia Tribunalului Hunedoara pentru alţi opt inculpaţi. Decizia poate fi atacată cu recurs la ÎCCJ.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi inculpaţii Ceia Iulian, Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Adrian Marcel, Nistor Florin Ioan, Nedelcu Mugur Niu,  Zerkula Mihai, Magda David, Groza Ioan Petru, Deak Alberto Ioan, Vasinca Ileana Sabina şi partea civilă Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

Cu privire la inculpatul Iulian Ceia, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus:

– achitarea de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi de instigare la efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice

– încetarea procesului penal în privinţa săvârşirii infracţiunii de şantaj (parte vătămată D.E.)

– încetarea procesului penal pentru infracţiunile de şantaj săvârşite împotriva părţilor vătămate D.D. şi M.F., constatând împlinit termenul de prescripţie

– schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpat din infracţiunea de complicitate la infracţiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, în infracţiunea de tăinuire cu consecinţa pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional

– condamnarea la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire cu consecinţa pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional

– reducerea pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal de la 8 ani la 7 ani închisoare

În urma contopirii pedepselor Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare. Tribunalul Hunedoara, în calitate de instanţă de fond, l-a condamnat iniţial la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile.

Cu privire la inculpatul Ciprian State Hidişan, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus contopirea pedepselor stabilite de 3 ani închisoare, 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile, 7 ani închisoare şi 6 luni închisoare. Va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile. La instanţa de fond a fost condamnat la pedeapsa de 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile.

Pentru inculpaţii Ion Nedelcu, Adrian Marcel Nistor, Florin Ioan Nistor, Mugur Miu Nedelcu, Mihai Zerkula, David Magda, Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut condamnarea la pedeapsa de 10 ani închisoare cu executare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile (care a fost stabilită de către instanţe de fond).

Ioan Petru Groza şi Alberto Ioan Deak rămân cu condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare (care a fost stabilită de către instanţe de fond).

Ileana Sabina Vasinca a fost condamnată la pedeapsa redusă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani (la instanţa de fond a fost condamnată la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare).

Pe latura civilă, Curtea de Apel Alba Iulia obligă pe inculpaţii Ciprian State Hidişan, Ion Nedelcu, Ioan Florin Nistor şi Adrian Marcel Nistor să restituie Ministerului Culturii şi patrimoniului Naţional în natură bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea sumei de 1.115.760 euro în lei la data plăţii.

De asemenea, David Magda, Mihai Zerkula, Mugur Miu Nedelcu şi Iulian Ceia vor restitui bunurile sustrase sau vor plăti acesteia, în solidar, contravaloarea sumei de 446.304 euro, în lei la data plăţii (inculpatul Iulian Ceia, în limita sumei de 223.152 euro).

Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

Decizia instanţei nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare cu cei prezenţi şi de la comunicare cu celelalte părţi, competenţa soluţionării recursului revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Reamintim că Tribunalul Hunedoara a hotărât condamnarea a 11 inculpaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 7 şi 12 ani pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice (15 brăţări dacice din aur şi kosoni din argint) cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, efectuare de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice, şantaj, violare de domiciliu, lipsire de libertate in mod ilegal, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În sarcina a patru dintre inculpaţi a fost reţinută prin aceiaşi sentinţă obligaţia plăţii sumei de 965.458 euro sau contravaloarea in lei, la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului Naţional, iar cu privire la alţi patru inculpaţi s-a stabilit obligaţia plăţii sumei de 650.612 euro sau echivalentul în lei la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului Naţional, cu titlu de despăgubiri civile.

Curtea de Apel Alba Iulia a început judecarea apelurilor în această cauză în 23 martie 2011. Unul dintre motivele pentru care judecarea apelului a fost amânată de mai multe ori a fost faptul că Iulian Ceia, la acea dată consultant pe probleme de securitate externă, îşi schimba frecvent domiciliul, iar citaţiile se întorceau la expeditor.

Inculpaţii din dosar sunt acuzaţi că au făcut detecţii neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi au vândut brăţările dacice din aur. Potrivit anchetatorilor, întregul tezaur număra 15 brăţări spiralate din aur şi este considerat chiar mai valoros decât “Cloşca cu puii de aur”. Brăţările dacice au fost recuperate din SUA, Germania, Elveţia, Franţa şi România, statul plătind însemnate despăgubiri.

Vezi AICI mai multe detalii.

Citeşte şi Brăţările dacice furate din Munţii Orăştiei, prezentate ca probă la Curtea de Apel Alba Iulia şi expuse la Muzeul Unirii