Activităţile din profesiile libere şi contractele de drepturi de autor vor putea fi reclasificate ca dependente. Hotărâre la Guvern

Guvernul a stabilit, prin modificări și completări ale normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate miercuri, că activităţile independente desfăşurate de profesiile libere sau în baza contractelor de drepturi de autor vor putea fi reclasificate în activităţi dependente. Măsura este criticată de patronatul serviciilor private din România, precizând că practic antreprenorii devin astfel salariaţi.

Activitatea dependentă este definită prin Codul Fiscal ca fiind orice activitate desfăşurată de o persoana fizică într-o relatie de angajare. În schimb, activitatea independentă reprezintă orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoana fizică, alta decât o activitate dependentă.

În cazul reconsiderării ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.

Într-un comunicat al Guvernului referitor la aceste modificări se arată că „actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obținute din activități desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.

Hotărârea de Guvern elimină excepția de la reconsiderare ca activitate dependentă, a activităților care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare”.

Documentul abrogă punctul 1 al Normelor de aplicare a Codului fiscal, potrivit căruia: “O activitate poate fi reconsiderată, (…) ca activitate dependentă, în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia. Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente”.

Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR) respinge măsura de modificare a Normelor de aplicare a Codului fiscal privind transformarea antreprenorilor (profesii liberale şi drepturi de autor) în salariati, se menţionează într-un comunicat al patronatului.

Măsura desfiinţează indirect sensul profesiilor liberale şi drepturilor de autor si rolul lor într-o economie bazată pe competenţă şi profesionalism, considera reprezentantii PSPR.

Mai mult decât atât, eliminarea excepţiei prevazută de punctul 1 din Normele de aplicare a Codului fiscal va genera, în mod cert, un risc major ca profesiile liberale şi drepturile de autor să fie reconsiderate în baza unei interpretari subiective a organului fiscal, cu consecinţa directă a suprimării independenţei acestor profesii, asa cum aceasta este reglementată prin legea specifică şi cum rezultă din natura activităţii care generează venituri din profesii libere şi drepturi de autor, punctează aceeaşi sursă.

Citeşte şi Ministerul Finanţelor vrea criterii în plus, pentru clarificarea separării activităţilor independente de cele dependente. După model american

Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă, dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii prevăzute în Codul fiscal:

– beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;

– în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

– plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

– plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de munca, în contul beneficiarului de venit.

Alte modificări aprobate de Guvern

În ceea ce privește titlul “contribuții sociale obligatorii”, actul normativ aduce clarificări asupra modului de stabilire a contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care nu se mai încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, prevăzute la art. 29620 din Codul fiscal.

Completări sunt aduse și în ceea ce privește aplicarea impozitului pe construcții, în sensul că se diminuează baza acestui impozit cu valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă, precum și cu valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

De asemenea, actul normativ instituie reguli privind procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului datorat pentru veniturile din activități independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum și veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. Mai exact, se precizează perioada pentru care se acordă scutirea, potrivit documentelor justificative, în sensul corelării acesteia cu data de la care contribuabilii respectivi sunt încadrați, potrivit documentelor, ca fiind persoane cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, se menționează obligativitatea ce revine contribuabilului care beneficiază de această facilitate să prezinte angajatorilor/ plătitorilor/ organului fiscal competent, după caz, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original și copie, iar angajatorul/plătitorul/organul fiscal, după caz, vor păstra copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Aceste completări sunt necesare în condițiile în care prin OG nr.4/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost instituită scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din activități independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum și veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

surse: Guvern (comunicat de presă), avocatnet.ro, Patronatul Serviciilor Private din România