Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Destinații de vară în județul Alba: Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii

Publicat

Un weekend cu vreme frumoasă ne îndeamnă întotdeauna la o ieșire în natură sau într-o zonă urbană, cu prietenii sau cu familia.

Am încercat să realizăm o listă scurtă a locurilor din județul Alba, aflate la îndemână. Cu siguranță pe majoritatea le știați deja și pe unele poate chiar le-ați văzut, însă merită oricând revizitate.

În judeţul Alba sunt locuri de o frumuseţe rară, cu peisaje montane spectaculoase, peşteri care încă şi acum mai ascund secrete, drumuri de munte și aer curat, zone care păstrează urmele istoriei, numai bune de vizitat într-o zi de vară.

De la Cetatea Alba Carolina până în Munţii Apuseni sau Munţii Sebeşului, vizitatorii pot vedea o salbă de frumuseţi. Iar amintirile cu prietenii și familia sunt cele mai prețioase.

Nu în ultimul rând, oamenii pot gusta din preparatele culinare specifice locului sau pot alege să viziteze mănăstirile din judeţ ori castele-monument de arhitectură.

Cetatea Alba Carolina

Indiferent din ce localitate a județului sunteți, merită să vizitați sau să revizitați, într-un week-end, Cetatea Alba Carolina.

Este cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din România şi include o serie de monumente pe care merită să le vedeți: catedralele, muzeul Principia și multe altele.

De asemenea, vă puteți răcori pe o terasă în timp ce copiii se joacă într-un spațiu imens, în care mașinile lipsesc.

A fost construită între anii 1715-1738, în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania.

Ocupă locul unui vechi castru roman (106 d. Chr) şi a unei fortăreţe medievale din secolele XVI-XVII.

c

 

În interiorul acesteia se află, pe lângă cele două catedrale – ortodoxă, a Încoronării, unde au fost încoronaţi regii Ferdinand şi Maria (în 1922) şi romano-catolică, edificiu datând din secolul XI, monument istoric considerat cel mai valoros monument de arhitectură de tip romanic din Transilvania, ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale vechilor conducători ai Transilvaniei – şi Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Obeliscul, Celula lui Horea (Poarta a III-a).

La Alba Iulia, mai puteţi vedea Parcul Dendrologic din zona Dealul Mamut şi puteţi închiria trotinete, pentru a vizita mai multe locaţii într-un timp mai scurt, dar puteți face şi o excursie pe mini-Transalpina de Mamut. Atenție însă, în zonă a fost semnalată prezența unor urși.

Fortărețe și cetăți

În seria fortăreţelor care încă se mai păstrează în judeţul Alba intră cea de la Câlnic – aflată pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.

Este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cunoscută de localnici ca biserica ”din Deal”, aceasta ar fi fost construită în secolul al XIII-lea, dar structura de acum datează din secolul al XV-lea și a fost semnificativ modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul său neogotic.

Înăuntru se mai păstrează două tabernacole şi portalul gotic al sacristiei. În cor se păstrează câteva elemente de sculptură din faza iniţială: două tabernacole şi portalul sacristiei, precum şi coloane angajate ce susţineau cândva o boltă.

Tot aici se află două strane baroce pictate, databile în a două jumătate a secolului al XVIII-lea. Tribuna vestică a bisericii adăposteşte o orgă datând din 1867, construită de Carl Hesse din Viena, potrivit reprezentanților Parohiei Evanghelice Câlnic.

Alte cetăți și fortificații:

  • Gârbova (Cetatea Greavilor) – datată în secolul al XIII-lea, unul dintre cele mai vechi monumente din Transilvania, monument istoric și de arhitectură laică;
  • Colţeşti-Rimetea (Cetatea Trascăului) – amplasată strategic pe un vârf de deal, construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay;
  • Cetatea Aiud.
  • Cetățile dacice de la Căpâlna și Piatra Craivii

Transalpina

La ieşire din Sebeş spre munţi începe Transalpina, adică DN67C, pe Valea Râului Sebeş.

Transalpina sau Drumul Regelui străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman. De altfel, pe Vârful Pătru (2.130) se află un castru roman de observație.

Este cea mai înaltă şi mai spectaculoasă şosea din România, care se întrece cu Transfăgărăşanul la capitolul „cel mai bun drum de condus din lume”, care „îţi dă sentimentul minunat că te afli pe acoperişul lumii”, după cum unii reprezentanţi ai publicaţiilor auto.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.

De pe Transalpina, din zona barajului de la Oaşa, intraţi pe Valea Frumoasei. O zonă care, după cum sugerează şi numele, te va impresiona prin peisajele frumoase, cu aer rece de munte şi pădure verde.

  • „Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele”, aşa descrie Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei.

Tot de la barajul lacului de acumulare de la Oaşa, spre dreapta, este drumul care urcă spre Poarta Raiului – Luncile Prigoanei, Muntele şi Iezerun Şureanu şi Vârful lui Pătru.

Veți întâlni un peisaj tipic alpin. Atenţie, însă, nu vă încumetaţi la drumeţii fără să aveţi echipament sau pe drumurile forestiere fără autovehicule de teren. Informaţi-vă dinainte cu privire la traseele montane.

Iezerul Ighiel

Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului.

Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare.

Din păcate drumul cu mașina până acolo este un calvar. Ultima porțiune este într-o stare jalnică, dar poate fi străbătut pe jos.

Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.

Cheile Râmeţului

Reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ, un alt obiectiv turistic. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 kilometri.

Cheile Aiudului și Rimetea

În apropiere de Aiud, întâlniţi altă zonă spectaculoasă, Cheile Aiudului – locaţia preferată de amatorii şi profesioniştii de alpinism şi zborul cu parapanta – şi Rimetea, satul cu case albe şi ferestre verzi, neschimbate de sute de ani.

remetea

Pe Valea Aiudului, cunoscătorii zonei caută și Găvanele, o porțiune unde râul trece peste pietre, numai bună de îmbăiat.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra în Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rimetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

Munţii Apuseni, destinație de weekend pentru orice pasionat de călătorii

Ţara Moţilor „ascunde” bogăţii nebănuite, de la tradiţii păstrate până astăzi, la păduri şi peisaje de o frumuseţe rară până la peşteri cu „secrete” care încă sunt în curs de descoperire.

Spre exemplu, urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, a fost descoperită în Peştera Vârtop.

Pe drumul dinspre Alba Iulia spre Munţii Apuseni, puteţi face o primă oprire pentru a vedea calcarele de la Ampoiţa, trei stânci albe până la care puteţi urca pe jos, traseul nefiind unul dificil.

Înapoi pe DN74, după ce aţi trecut de Zlatna (în apropierea acestui oraş se află şi rezervaţia naturală Cheile Caprei, cu acces din localitatea Feneş, pe un drum forestier – 2 kilometri) şi ne îndreptăm spre Abrud, pe DN74.

În zonă vom găsi două monumente ale naturii, unice şi spectaculoase: Detunatele – două masive stâncoase vulcanice aflate la 1,2 km una de alta, arii protejate de interes geologic și geomorfologic, arii protejate din 1938 respectiv 1969.

“Stanele de piatră” uriaşe ar fi apărut, potrivit unor legende, în urma confruntării între giganţi, care s-au prăbuşit în adâncuri în vălvătăi de foc.

Dincolo de contextul fantastic al acestor locuri impresionante, drumul până la cele două Detunate, din cel mai apropiat sat, este presărat cu dovezi de viaţă rurală de munte autentică.

De la casele izolate, până la iarba sănătoasă şi aerul proaspăt, orice turist se poate bucura de o călătorie care-i va rămâne întipărită în minte pentru multă vreme.

În apropiere se află şi Poiana Narciselor de la Negrileasa, arie naturală protejată de interes naţional, care conservă o specie ocrotită numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.

Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni.

Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor , la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250 metri; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.

Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi.

Puteţi ajunge de pe DN 74, pe DJ 107, spre Bucium, iar de aici pr drumul comunal spre satul Valea Negrilesii, din care se desprinde un drum forestier până la poiană.

Altă cale de acces este din DN 74, din satul Feneş (7 km de Zlatna), pe Valea Feneşului, trecând după 10 km prin Rezervaţia „Cheile Feneşului”, iar după încă 15 km, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor “.

Sau, din centrul oraşului Zlatna, pe “Valea Morilor“, drum betonat pentru numai 4 km trecând prin Vâltori – Pârâul Gruiului – Runc, pe lângă Vârful Vâlcoi (1.348 metri) se ajunge după 21 km la Negrileasa.

Chiar dacă narcisele de munte înfloresc mai târziu, sărbătoarea narciselor de la Negrileasa este organizată în cea mai apropiată duminică de data de 20 mai, astfel că, dacă nu mai reuşiţi să vedeţi florile în toată splendoarea lor, puteţi să degustaţi bucatele gustoase ale localnicilor: brânză de casă, ţuică sau plăcinte. Şi nu uitaţi locaţia pentru sezonul de anul viitor.

De altfel, în Munţii Apuseni şi nu numai puteţi să degustaţi şi alte feluri de mâncare specifice locului: balmoşul, sarmale sau dulceţuri, compoturi, murături, zacuscă, ciuperci şi băuturi cu alcool din fructe de pădure, toate de casă.

În funcţie de preferinţe, puteţi cere ciorbe cu smântână de casă, tocăniţe, mâncare cu peşte, prăjituri de casă.

Tot de pe DN74, după ce treceţi de Abrud, găsiţi intersecţia cu drumul ce merge spre Roşia Montană, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei.

Recent, Roșia Montană a intrat în patrimoniul mondial UNESCO.

Pe vremea romanilor, se numea Alburnus Maior. Pe lângă mărturiile de importanţă istorică şi arheologică, dar şi bisericile monument istoric din secolele XVIII-XIX, în zona Roşia Montană sunt mai multe arii naturale protejate, precum centrul istoric, Carpeni, Piatra Corbului sau Tău Găuri.

Sub zona Roşia Montană se află o reţea de galerii săpate prin metode tradiționale din perioada antică până în cea modernă, a căror lungime nu este cunoscută cu exactitate, pentru că nu a fost cercetată în întregime. Galeriile romane sunt recunoscute prin forma trapezoidală.

Pe Dealul Cetăţii este amplasată Cetatea Alburnus Maior. Pot fi observate galeriile şi puţurile fostelor mine romane, la o jumătate de oră de mers din centrul comunei.

Descoperirile arheologice au scos la iveală 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri.

Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131.

Aceasta a fost descoperită în anul 1854, iar in prezent este expusă la Muzeul Minieritului din incinta fostei exploatări miniere.

În Galeria Cătălina-Monuleşti a fost descoperit şi un sistem hidraulic de lemn datând din epoca romană. Roşia Montană deţine cel mai mare zăcământ auro-argentifer din Uniunea Europeană.

Rezervaţia geologică Piatra Corbului se regăseşte în sudul comunei Roşia Montană, la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic.

La o altitudine de 1.100 m, rezervaţia prezintă formatiuni cu iviri masive de andezite ce au luat forma unei cetăţi în ruine asemănătoare unui cap de corb.

Crestele stâncilor sunt presărate cu “ace”, “turnuri ascutiţe” imense, ce sugerează locurile din care s-au desprins blocuri immense de rocă.

Excavaţiile în stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse, însă de o valoare arheologică deosebită.

Un alt obiectiv turistic de la Roşia Montană este Piatra Despicată, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii. O stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaîntâlnit prin acele locuri.

Legenda spune că Piatra Despicată a fost scăpată acolo de un uriaş ce o purta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă.

Zona Roşia Montană mai cuprinde o serie de lacuri artificiale – tăuri – şi păşuni, dar şi versanţi cu pădure, completând un peisaj de o frumuseţe aparte.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic.

Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

Peșterile din Apuseni: țara de sub pământ

În continuare, intrăm pe tărâmul cascadelor şi peşterilor mai mult sau mai puţin cunoscute din zonă. În Munţii Apuseni, sunt peste 400 de peşteri, iar o parte sunt în judeţul Alba.

Unele dintre ele sunt amenajate pentru vizitare, altele reprezintă o provocare pentru pasionaţii de speologie.

De pe DN74 care continuă până la Câmpeni ajungem pe DN75, care face legătura dinspre judeţul Cluj spre Arieşeni şi apoi ieşirea spre judeţul Cluj.

În dreapta, în zona Poşaga-Sălciua-Ponor găsim obiective turistice precum Poarta Zmeilor, Peştera de la Groşi, Cascada Şipotelor, rezervaţia naturală Vânătările Ponorului, Peştera Huda lui Papară, dar şi rezervaţiile naturale Şesul Craiului, Cheile Pociovaliştei sau Cheile Runcului.

Pe raza comunei Bistra, dar la 20 de kilometri depărtare de centrul acesteia, din care 10 kilometri pe drum forestier şi restul pe potecă de munte, se află rezervaţia naturală Molhaşurile Căpăţânei, la graniţa cu judeţul Cluj. Este o zonă cu mlaştini şi lacuri de altitudine (1.600 de metri), cu specii de plante rare.

Pe DN75 la ieşirea din Cîmpeni spre Vidra, spre stânga, la intersecția peste barajul de la Mihoiești, se ajunge la Dealul cu melci și cascada pe raza comunei Vidra.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu. Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. Este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Spre Arieşeni, trebuie să ne oprim la Gheţarul de la Scărişoara. Este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri.

Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru.

Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, are ca atracţii Sala Mare, dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheaţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul comunei Gârda de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat (în zonă puteţi vizita şi Peştera Poarta lui Ionele şi Cheile Ordâncuşei), care urcă în serpentine spre Ghețar.

Ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Poveştile din bătrâni spun că în peştera de la Scărişoara trăia, în vremuri vechi, un balaur pe care localnicii îl numeau şolomăţ.

Acesta fura câte o fată frumoasă, fie în Noaptea Anului Nou, fie în noaptea dinaintea Târgului de Fete de la Găina şi le ascundea într-un palat de gheaţă pe care niciunul dintre localnici nu a avut ocazia să îl vadă.

Ghețarul de la Vârtop este cunoscut ca celebra locuință a omului preistoric și nu este adresat vizitatorilor mai fricoși.

Peștera reușește să dea fiori celor care se avântă să o viziteze, ea fiind totodată una dintre cele mai atrăgătoare peșteri din Estul Europei.

Peștera, cunoscută prin belșugul de formațiuni, îi întâmpină pe turiști cu o gură uriașă de somn după care urmează o mulțime de bolovani. Peștera este unică prin culoarele foarte înguste prin care poate fi străbătută.

Pentru străbaterea peșterii trebuie urcat și coborât într-un mers strecurat, în genunchi printre pereții umezi ai culoarelor.

Peștera are mai multe încăperi printre care se numără Sala Ghețarului, Sala Domului, Sala Minunilor și Sala Mare, dar aici pot fi admirate și ornamente cu coloane, stalactite, stalagmite sau scurgeri parietale.

Citeşte şi FOTO: Urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, în peştera Vârtop. Află povestea descoperirii celui mai vechi semn uman din România

Ghețarul se află în Parcul Natural Apuseni, în sudul Platoului Padiș și reprezintă granița cu județul Bihor. Pentru a se ajunge la ghețar se pornește de la Gârda de Sus unde se ajunge pe DN 75, pe ruta Abrud-Câmpeni-Albac.

De aici pleacă drumul DC 130 din centrul comunei până la Gârda Seacă, de unde continuă până la satul Casa de Piatră. De la ultima casă din sat accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră spre vest în pădure.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri de vizitat în Munții Apuseni. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Sunt doar o parte dintre locurile interesante pe care le puteţi vizita în judeţul Alba. Practic, aproape la fiecare pas întâlniţi locaţii şi oameni care vă pot povesti „legendele locului”.

De exemplu, unul dintre cele mai bogate sate din Munţii Apuseni, acum vreo 40 de ani, care a fost părăsit în totalitate de localnici, după ce un fulger a lovit turla bisericii şi a provocat un incendiu care a distrus lăcaşul de cult.

Oamenii au plecat şi au lăsat în urmă casele cu haine, veselă şi mobilier, practic toate lucrurile din gospodării, temându-se că locul a fost blestemat. Detalii, de la localnicii din Scărişoara.

Vezi și Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

De la 1 ianuarie 2023, plafon de 33% pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Portițele prin care evită impozitarea

Publicat

anaf

De la 1 ianuarie 2023 va exista un plafon lunar de încadrare pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Statul impune o impozitare excesivă a veniturilor din salarii, dar lasă câteva ”portițe” legale pentru ca angajatorii să poată evita impozitele pe muncă.

Potrivit Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care elevii, studenţii cu vârsta pâna la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.

În urmă cu câteva zile, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța Guvernului nr.16/2022. Aceasta aduce mai multe modificări și completări Legii nr.227/2015 referitoare la Codul Fiscal.

Pentru anumite sume ori prestații suplimentare sau beneficii extrasalariale primite de angajați, Guvernul obligă firmele să se raporteze la un plafon lunar când aplică tratamentul aferent veniturilor neimpozabile.

Astfel, nu vor fi considerate impozabile anumite venituri ce vizează clauzele de mobilitate, vacanțele angajaților, abonamentele medicale, hrana sau cheltuielile generate de telemuncă dacă toate acestea se încadrează în 33% din salariul de bază.

Venituri care nu se impozitează în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază

Practic, în România, în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază, au fost definite mai multe venituri care nu se impozitează. Acestea sunt următoarele:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi.

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de baza minim brut, în anumite condiții.

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câstig salarial mediu brut.

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului sa nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoară activitati în regim de telemuncă pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate in regim de telemuncă.

La atingerea plafonului sunt luate în calcul, cumulat, veniturile de mai sus. De asemenea, angajatorul are posibilitatea de a stabili ordinea în care veniturile de sus-menționate se includ în plafonul lunar de 33%.

Modificările din Codul Fiscal: Impozitarea veniturilor și alte contribuții

Impozitarea veniturilor din chirii : eliminarea cotei forfetare de 40% şi impozitarea la valoarea totală a chiriei, în cazul veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele realizate din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate in locuințe proprietate personala.

De asemenea, se reintroduce obligația înregistrării contractelor de închiriere la ANAF, precum şi a modificărilor intervenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea contractului / producerea modificării.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal : se elimină plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil ;

impozitul pe venit se calculează  diferențiat, în funcție de perioada de deținere anterioară a bunurilor imobile, prin aplicarea unei cote de 3% pentru proprietățile imobiliare deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau a unei cote de 1% pentru imobilele deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

Contribuția de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă persoana estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei fiscale.

Se modifică baza anuală de calcul, după cum urmează : acesta este venitul ales de contribuabil  care, însă, nu poate fi mai mic decât :

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă se estimează că se va obține venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară (pentru 2022 – 12 salarii minime), în vigoare la termenul de depunere a declarației fiscale

Se modifică baza anuală de calcul, astfel :

  • nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de  24 de salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate a peste 24 de salarii minime brute.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO ȘTIREA TA: Pericol pentru șoferi pe DN 1, la Oiejdea, din cauza unor lucrări nesemnalizate

Publicat

Un cititor Alba24 ne-a semnalat sâmbătă seara faptul că pe drumul național DN 1, în zona localității Oiejdea, pe carosabil sunt mai multe lucrări nesemnalizate, care pun în pericol siguranța circulației rutiere. 

Pe imaginile transmise pe adresa redacției de cetățean se poate observa faptul că pe mai multe porțiuni ale drumului asfaltul a fost decopertat, iar în locul acestuia muncitorii au așternut balast.

„Regăsiți o filmare și imagini de pe E81, din dreptul localității Oiejdea, unde sunt lucrări la carosabil nesemnalizate.

Am făcut o sesizare și către IPJ Alba – Serviciul Rutier, în acest sens”, ne-a transmis cititorul.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Anul școlar 2022-2023: școala începe peste o lună. Care sunt noutățile pentru elevi. CALENDAR cu module de curs și vacanțe

Publicat

Noul an școlar începe pentru elevi la 5 septembrie, într-o nouă structură. Vor avea module de cursuri în loc de semestre sau trimestre, mai scurte și cu vacanțe mai des.

Anul școlar 2022-2023 are o durată de 36 de săptămâni, dar este cu doar câteva zile de cursuri mai lung decât cel care a trecut. „Școala altfel” și noua „Săptămână verde” vor fi în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare.

În primăvară va fi și o vacanță de o săptămână, a cărei perioade diferă de la județ la județ, după cum s-a decis la nivel local.

Prima vacanță va fi din 22 octombrie și va fi pentru toți elevii, nu doar pentru cei din clasele primare și copiii de grădiniță.

Calendarul anului școlar 2022-2023 diferă în fiecare județ, în funcție de vacanța de o săptămână din februarie. În județul Alba, această vacanță va fi în perioada 20-24 februarie 2023 (a putut fi aleasă o săptămână din intervalul 6 – 26 februarie 2023), ceea ce influențează și finalul modulului 3 de cursuri și începutul celui de-al patrulea. Aici este diferența între județele din țară.

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe – JUDEȚUL ALBA

  • cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
  • vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
  • cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
  • vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
  • cursuri (modulul 3) – de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 17 februarie 2023 (în Alba)
  • vacanţă (vacanța 3) – o săptămână: de luni, 20 februarie până vineri, 24 februarie, în Alba
  • cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
  • vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
  • cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
  • vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII

În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/ de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Vacanța din februarie în celelalte județe

  • Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
  • Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
  • Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

Anul școlar 2022-2023 – alte noutăți

În anul școlar 2022-2023, la fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, scrie în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), ce intră în vigoare de la 1 septembrie.

La fiecare disciplină, numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

În învăţământul primar, la clasele I – IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.

La fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

La clasele I – IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului școlar, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.
Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.

În învăţământul secundar inferior, secundar superior şi postliceal, mediile anuale pe disciplină/ modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

Elevii scutiți de efort fizic trebuie să fie prezenți la orele de educație fizică.

Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în anul în care sunt scutiţi medical.

Mediile minime pentru promovarea anului școlar

Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5 /calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6 / calificativul „Suficient”.

Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice şi ai liceelor militare care obţin la purtare media anuală mai mică de 8 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/licee cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Elevii de la clasele cu profil artistic sau sportiv trebuie să obţină media cel puţin 6 la disciplina principală de specialitate, pentru aceste profiluri/specializări.

Elevii de la clasele cu specializările muzică, coregrafie și arta actorului trebuie să obţină cel puţin nota 6 pentru specializarea respectivă/la examenul de sfârşit de an şcolar.

Elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale trebuie să obţină la toate disciplinele practice de specialitate media anuală cel puţin 6.

Elevii de la clasele cu profil pedagogic trebuie să obţină la sfârşitul anului şcolar medii anuale de cel puţin 6 la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/ aritmetică şi la disciplinele pedagogice de profil.

Elevii care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Vezi integral: OFICIAL: Noutățile anului școlar 2022-2023. Cum se încheie mediile, câte note vor avea elevii, reguli pentru corigenți și absențe

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației anunță noile tipuri de burse pentru elevi. Vor fi de zece ori mai mulți bani în 2023

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că pentru anul şcolar 2023 – 2024 bursele elevilor reprezintă un important pilon pentru reducerea abandonului şcolar, motiv pentru care bugetul alocat lor va fi de zece ori mai mare.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte la o dezbatere pe tema legilor Educaţiei, ministrul Cîmpeanu a afirmat că bursele elevilor au un impact de peste 8% din tot impactul Legii învăţământului preuniversitar.

Conform acestuia, bursele elevilor sunt unul dintre pilonii care pot reduce, cu adevărat, abandonul şcolar.

„Bursele elevilor, care, pentru prima oară, au fost plătite de la bugetul de stat, în anul 2020, iar bugetul a fost 270 de milioane de lei. Pentru 2023 bugetul este de zece ori mai mare: 2,7 miliarde lei. Exact 10 ori mai mare decât a fost în 2020. Asta apropo de acele idei care spun că am luat bursele elevilor. Sunt de zece ori mai mari”, a precizat ministrul Educaţiei.

El a explicat că este schimbat principiul de alocare a burselor.

„Mare parte a burselor să fie pentru susţinerea performanţei şcolare, de studiu, pentru susţinerea performanţei şcolare, că le putem numi de merit, oricum, dar sunt pentru susţinerea performanţei şcolare, pentru că tot vorbeam de excelenţă, şi sunt pentru susţinerea elevilor cu nevoi sociale”, a declarat ministrul Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu a spus că prin noua lege a Educaţie ministerul vrea să confere mai multă putere şcolilor, astfel încât să existe un management profesionist.

Noile tipuri de burse și valoarea propusă de Ministrul Educației

„Propunerea din lege este următoarea:

  • pentru fiecare elev al acestei ţări, din cei 871.000 de elevi din învăţământul primar, o alocaţie de 400 de lei pentru burse, sunt doar burse sociale primare.
  • Pentru învăţământul gimnazial, este vorba de cei 751.000 de elevi din gimnaziu, alocaţia este de 900 de lei.
  • Pentru învăţământul liceal, şi este vorba de cei 573.000 de elevi de liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 de lei, pentru licee teoretice şi vocaţionale.
  • Şi pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional, cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei pe elev.

În acest fel, fiecare şcoală va şti exact care este bugetul pe care îl are la dispoziţie, va putea să îşi pună în practică propria politică de susţinere a performanţei şi echităţii. Vom putea să transferăm principiul de la nivel naţional la nivelul fiecărei şcoli. Va avea un buget”, a explicat ministrul Educaţiei.

Media notelor pentru acordarea burselor pentru elevi, stabilită de fiecare școală

Cîmpeanu a precizat că nu li se va mai impune şcolilor care să fie media de acordare a burselor.

„Nu vă spune nimeni să daţi burse de performanţă şcolară de la 7, 8, 9, 9,50, sau 8,73 sau 9,20, vă puteţi adapta specificului şcolii.

Aveţi resurse, de zece ori mai multe decât aţi avut în 2020, aveţi şi decizia. Dacă sunteţi într-o şcoală din Ciohorani, s-ar putea să aveţi nevoie să lansaţi acest buget spre partea de burse sociale.

Singurul lucru pe care statul român îl face, conform proiectului acestei legi, este să asigure resursele şi să stabilească un cuantum minim, să nu puteţi coborî bursa de performanţă şcolară sub 500 de lei.

Bursele de excelenţă olimpică fiind 1.000 de lei, pentru palierul internaţional şi 700 de lei pe lună, pentru palierul naţional”, a exemplificat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu: aproape jumătate dintr-o clasă să poată primi una sau mai multe burse

Acesta a spus că se poate ajunge în situaţia în care aproape jumătate dintr-o clasă de elevi să poată primi una sau mai multe burse.

Având în vedere posibilitatea de cumul a burselor prevăzute la nivel de lege şi nu la nivel de ordin de ministru, susţine Sorin Cîmpeanu, bursele se pot constitui într-un pilon de reducere a abandonului şcolar.

Măsura are ca obiectiv reducerea abandonului școlar

„Fiecare părinte se uită şi îşi face calcule, de multe ori îşi face calcule în zonele vulnerabile, din perspectiva abandonului şcolar crescut, aşa cum nu ne dorim.

Nu avem mecanisme să îi protejăm mai mult pe acei copii care nu sunt trimişi la şcoală sau care nu sunt lăsaţi să meargă la şcoală, pentru că au alte lucruri de făcut.

În momentul în care acel părinte înţelege că trimiţându-şi copiii la şcoală, susţinându-i să înveţe, acei copii vor putea obţine burse care însumat, dacă are doi sau trei copii, va fi mult mai mult decât propriul lui venit, al adultului, al părintelui, sunt convins că acesta va fi un factor important în decizia de a-i trimite sau a nu-i trimite, de a susţine sau a nu susţine copiii la şcoală”, a precizat ministrul Educaţiei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax