Dosarul escrocheriei de la Zlatna. Curtea de Apel Alba Iulia a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru Elena Meteşan

Răsturnare de situaţie în dosarul escrocheriei de la Zlatna, cu prejudiciu de 1,7 milioane lei. Curtea de Apel Alba Iulia a desfiinţat acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru una dintre cele două inculpate, Elena Meteşan, fostă angajată CEC Bank Alba, care urma să stea trei ani la închisoare pentru delapidare în formă continuată. În cazul celeilalte femei acuzate în dosar, Victoria Popa, Tribunalul Alba a fost cel care a respins acordul încheiat cu procurorii, prin care urma să primească pedeapsă cu suspendare.

În 14 februarie, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul CEC Bank împotriva deciziei Tribunalului Alba, care acceptase pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare pentru Elena Meteşan. Curtea a dispus retrimiterea dosarului la procuror, pentru continuarea urmăririi penale şi menţinerea inculpatei în arest preventiv.

Soluţia, pe scurt, la Curtea de Apel Alba Iulia: “(…) admite apelul declarat de Partea civilă CEC BANK S.A. împotriva sentinţei penale (…) pronunţată de Tribunalul Alba în dosar (…). Desfiinţează sentinţa penală atacată în întregime şi, rejudecând: În baza art. 485 alin. (1) lit. (b C. pr. pen. respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 01.11.2016 între Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpata Meteşan Elena, cercetată pentru comiterea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 295 alin.1 C.pen. raportat la art. 308 alin.1 C.pen. şi art. 309 C.pen., cu aplic. art. 35 C.pen. în dosarul (…)şi trimite dosarul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba în vederea continuării urmăririi penale. În baza art. 485 alin.3 C.pr.pen. raportat la art. 399 alin. 1 C.pr.pen. menţine arestarea preventivă a inculpatei Meteşan Elena. În baza art. 404 alin.4 lit. c) C. pr. pen. menţine măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa din data de 12.09.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 14.02.2017.”

Astfel, Elena Meteşan (45 de ani) ar putea primi, în final, pedeapsă mai mare. În decizie, instanţa a făcut referire la articole din codul de procedură penală potrivit cărora „nu sunt îndeplinite condiţiile cu privire la toate faptele reţinute în sarcina inculpatului” sau ”soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului”. Cel mai probabil instanţa a considerat că fosta angajată de la CEC Bank Zlatna nu se face vinovată doar de comiterea infracţiunii de delapidare, în condiţiile în care aceasta a sustras mai sume de bani direct de la oameni, prin faptul că nu le-a mai depus în contul acestora. Acesta a fost unul din motivele pentru care Tribunalul Alba a respins recent acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchet şi Viorica Popa (48 de ani), sora Elenei Meteşan, care ar fi urmat să fie condamnată la închisoare cu suspendare. Şi în acest dosar soluţia definitivă va fi pronunţată la Curtea de Apel.

Vezi şi Escrocheria de la Zlatna. De ce a respins instanţa acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru Victoria Popa, acuzată de 1,7 milioane euro delapidare

În dosarul escrocheriei de la Zlatna sunt 126 de părţi civile, care reprezintă tota atâtea persoane fizice care au rămas fără banii din conturi. Suma totală delapidată se ridică la 7,5 milioane de lei, respectiv 1,7 milioane de euro.

Potrivit procurorilor, în perioada noiembrie 2012 – august 2016, inculpatele Meteşan Elena şi Popa Viorica, fiind angajate în cadrul CEC Bank – Agenţia Zlatna, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, şi-au însuşit mai multe sume de bani, constând în depuneri efectuate de către clienţi cât şi în sume de bani remise de aceştia în vederea depunerii, producând un prejudiciu în valoare de 6.321.886,78 lei şi 273.744 euro.

Femeile i-au indus în eroare pe unii clienţi ai băncii, pentru care nu ar fi efectuat operaţiuni de depunere a banilor în cont sau nu au deschis conturi de depozit pe numele acestora, însuşindu-şi banii şi eliberându-le documente care atestau, în mod fictiv, că sumele de bani au fost depuse în conturile lor şi au fost introduse în circuitul bancar. Oamenii au descoperit neregulile abia când au mers să ceară extrase de cont şi, iniţial, acestea nu le-au eliberat. Sunt cazuri în care unii clienţi au rămas fără sume ce ajung la aproape 100.000 de euro.

Vezi şi Două angajate de la CEC Bank Zlatna, suspectate că au sustras bani din conturile clienților. Oamenii, disperați că au rămas fără economii