Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ei votează, noi plătim! 1,6 milioane de lei din bani publici pentru greşelile consilierilor judeţului Alba


Publicat

dumitrel

1,6 milioane de lei vor avea de plătit cetățenii județului Alba pentru greșelile consilierilor județeni care au votat fără se să gândească la consecințe. Sentința rămasă definitivă va fi pusă în executare începând de joi, când se votează aprobarea acesteia, în ședința de CJ. Practic, începând cu data de 11 ianuarie, județul Alba este mai sărac cu sute de mii de euro, care, în loc să ajungă la capitolul investiţii, vor achita greşelile sau jocurile de interese ale şefilor din consiliu. 

Citeşte şi C J Alba votează punerea în executare a sentinței prin care trebuie să plătească 1,6 milioane lei unei firme

Situația păguboasă în care se află acum CJ Alba a pornit după ce consilierii a votat în unanimitate, în 27 martie 2008, cedarea câtorva rute din județ către două firme la care erau acționari doi consilieri județeni, Eugen Popa (PSD) și Ioan Iviniș (PDL). Firmele care au pierdut licitația, Man Tour SRL, Arion Trans SRL și Transgilyen SRL, au contestat decizia și de acolo au început procese lungi și complexe.

CITEȘTE ȘI: Consiliul Judeţean Alba a pierdut definitiv procesul cu Transgilyen SRL. Are de plătit 1,6 milioane de lei

Cum au decurs toate procesele pornite în urmă cu 10 ani este explicat în „Expunerea de Motive” atașată proiectului de hotărâre cu privire la aprobarea punerii în executare a Sentinţei civile nr. 4287/2017 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 9780/117/2013* în şedinţa publică din data 28 iulie 2017, rămasă definitivă prin Decizia nr. 6763/2017 pronunţată de Curţea de Apel Cluj în şedinţa din data de 20 decembrie 2017.

Prin Sentinţa civilă nr. 3965/6 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 3836/107/2008, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2850/6 martie 2013 a Curţii de Apel Cluj, Consiliul Judeţean Alba a fost obligat să reia procedura de atribuire din data de 30 aprilie 2008 pentru traseul 006 Aiud – Teiuş – Alba Iulia, în sensul recalculării vechimii neîntrerupte pe traseu cu consecinţa eliberării licenţei de traseu Societăţii Transgilyen S.R.L., în calitate de
câştigătoare pe traseul Aiud – Teiuş – Alba Iulia.

CITEŞTE ŞI: Șeful CJ Alba și 30 de consilieri ar putea fi obligați să plătească din PROPRIUL BUZUNAR aproape 3 MILIOANE de euro. Artificiul juridic ce mută vina pe doi foști consilieri

În vederea punerii în executare a acestei hotărâri judecătoreşti, devenită irevocabilă, Consiliul Judeţean Alba a adoptat în şedinţa publică ordinară din data de 25 aprilie 2013, Hotătârea nr. 64/2013 prin care a aprobat atribuirea licenţei de traseu către S.C. Transgilyen S.R.L. declarată câştigătoare de către Tribunalul Cluj prin Sentinţa civilă nr. 3965/2012, irevocabilă, pe traseul Aiud – Teiuş – Alba Iulia. Prevalându-se de prevederile Sentinţei civile nr. 3965/6 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj, Societatea Transgilyen S.R.L. a formulat împotriva Județului Alba și Consiliului Judeţean Alba o acţiune în contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj care a făcut obiectul dosarului nr. 9780/117/2013, acțiune prin care a solicitat obligarea Judeţului Alba la plata de daune interese compensatorii în cuantum de 3.166.261,76 lei actualizate cu rata indicelui de inflaţie de la data înregistrării acţiunii, precum și dobânda legală aferentă acestei sume şi daune morale în cuantum de 50.000 Euro, în echivalent lei.

Citește și Primăria Alba Iulia a semnat contractul pentru ridicarea mașinilor parcate ilegal. Vezi care sunt TARIFELE

Tribunalul Cluj a respins într-un prim ciclu procesual ca fiind prescrisă cererea de chemare în judecată formulată de Societatea Transgilyen S.R.L., dar în urma formulării recursului de această societate, Curtea de Apel Cluj a admis recursul S.C. Transgilyen S.R.L., a casat sentinţa pronunțată de Tribunalul Cluj şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În rejudecare, cauza a făcut obiectul dosarului nr. 9780/117/2013* aflat pe rolul Tribunalului Cluj, instanţa de fond încuviinţând în probaţiune expertiza financiar contabilă solicitată de reclamantă pentru calcularea prejudiciului pretins. A fost desemnat pentru efectuarea expertizei expertul Fekete Pali Pista Szilveszter, fiind încuviinţată şi participarea experţilor parte respectiv expertul Kosa Emerik Marius pentru Societatea Transgilyen S.R.L., iar pentru Consiliul Judeţean Alba, expertul Zisu Aurel.

Citește și DNA: Acuzații GRAVE pentru un fost șef al OJFIR Alba și complicii săi. Au inventat 148 de oi și au luat banii

În cuprinsul Raportului de expertiză întocmit de expertul numit de instanţă au fost indicate 3 ipoteze pentru a se stabili valoarea prejudiciului invocat de Societatea Transgilyen S.R.L. Raportul de expertiză a fost completat de 3 ori, în urma obiecţiunilor formulate atât de Societatea Transgilyen S.R.L., cât şi de către Consiliul Judeţean Alba, obiecţiuni admise de instanţă.

La data de 28 iulie 2017 Tribunalul Cluj a pronunţat Sentinţa civilă nr. 4287/2017, prin care a admis în parte cererea formulată de Societatea Transgilyen S.R.L., fiind obligat Judeţul Alba în calitate de pârât la plata sumei de 1.605.609,81 lei, reprezentând contravaloare beneficiu nerealizat aferent perioadei 01.07.2008 – 30.04.2013 şi la plata dobânzii legale aferente debitului principal, calculate începând cu data înregistrării cererii de chemare în judecată – 06.09.2013 şi până la plata integrală a debitului, dobânzi care vor fi calculate potrivit prevederilor art. 628 alin. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, către reclamantă. A respins cererea pentru restul sumelor solicitate reprezentând beneficiu nerealizat şi daune morale, ca fiind  neîntemeiată. De asemenea, instanţa a compensat cheltuielile de judecată la care au fost obligate părţile, Judeţul Alba în calitate de pârât fiind obligat la plata către reclamanta Transgilyen S.R.L a sumei de 25.000 lei.

Citește și CNAIR a respins recepția Lotului 3 al Autostrăzii Sebeș – Turda. Motivele imputate constructorului

Pentru a stabili suma reprezentând contravaloarea prejudiciului, instanţa a luat în considerare ipoteza 3 expusă de expertul numit de instanță, ipoteză care avea în vedere efectuarea mediei aritmetice între datele financiar contabile ale Transgilyen S.R.L în perioada 2005 – 2008, când a deservit traseul Alba Iulia – Teiuş – Aiud în cadrul Programului de transport valabil până la data de 30 iunie 2008 şi datele financiar-contabile din perioada de după 01.05.2013, data reluării activităţii pe traseu, în urma desemnării sale drept câştigătoare prin Sentinţa civilă nr. 3965/6 aprilie 2012 a Tribunalului Cluj.

Împotriva Sentinţei civile nr. 4287/2017 pronunțată de Tribunalul Cluj, părţile au formulat recurs, cale de atac ce a fost soluţionată de Curtea de Apel Cluj, care a procedat la respingerea recursurilor formulate de părţi, menţinând în întregime soluţia instanţei de fond, fiind pronunțată în acest sens Decizia nr. 6763/20 decembrie 2017 (nemotivată și necomunicată în momentul redactării prezentei expuneri de motive).

În aceste condiţii, Sentinţa civilă nr. 4287/2017 pronunțată de Tribunalul Cluj a rămas definitivă şi constituie titlu executoriu, astfel cum este reglementat în art. 22 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Citește și VIDEO Întâlnire de gradul zero între Berbeceanu și Tarnu, la Tribunalul Alba. A început procesul civil dintre ei

De asemenea, vor fi avute în vedere prevederile art. 622 din Legea nr. 134/2010 privind  Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare text potrivit căruia obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

În ceea ce priveşte plata dobânzii legale aferentă debitului principal, cu privire la care Tribunalul Cluj a dispus că va fi calculată în conformitate cu prevederile art. 628 alin. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data înregistrării cererii de chemare în judecată – 06.09.2013 şi până la plata debitului (– estimată a fi aprobată și efectuată în data de 11.01.2018), Consiliul Judeţean Alba a solicitat executorului judecătoresc sprijin în vederea stabilirii cu precizie a cuantumului sumei reprezentând dobânda legală, fiind întocmită şi transmisă în acest sens Încheierea nr. 13 din 5 ianuarie 2018 de către Biroul executorului judecătoresc Sapta Florian.

Citește și Omul de afaceri Gelu Iancu, condamnat într-un dosar de fraudă din fonduri europene. Decizia nu e definitivă

Conform calcului efectuat de Direcţia dezvoltare şi bugete prin aplicarea dobânzii legale pe zile calendaristice a rezultat un cuantum de 162.903,41 lei.

Se impune de asemenea, şi plata sumei de 25.000 lei stabilită de instanţă în sarcina Judeţului Alba cu titlu de cheltuieli de judecată. Luând în considerare aspectele prezentate mai sus, în temeiul art. 41 alin. 1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Alba iniţiez Proiectul de hotărâre înregistrat cu nr. 4/5 ianuarie 2018.

Citește și VIDEO ȘTIREA TA: Mașină a Poliției Locale din Alba Iulia, tamponată la o trecere de pietoni

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește. Vor putea fi văzute toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii

Publicat

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește, au transmis duminică seară, organizatorii festivalului.

Reprezentanții primăriei spun că toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii, au fost reprogramate pentru luni.

”Mâine, 6 iulie, în locațiile Piața Cetății, Piața Vestică (Latura de Vest) și Esplanada Obeliscului vor rula peliculele care nu au putut fi prezentate în acest weekend din cauza condițiilor meteo.

Vă așteptăm la film. Mai multe detalii vor fi disponibile pe https://www.facebook.com/AlbaFilmFest/” este mesajul trimis de organizatori, pe adresa redacției Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un virus similar cu Covid-19, descoperit acum șapte ani și ținut secret de laboratorul din Wuhan – Investigație The Times

Publicat

O investigație a cotidianului britanic The Times arată că un virus similar cu Covid-19 a fost descoperit de microbiologii chinezi în urmă cu șapte ani într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret într-un laborator din Wuhan – orașul în care au apărut și primele cazuri de coronavirus.

În mina de cupru, plină de lilieci și șobolani care se hrăneau cu dejecțiile lor, au murit trei mineri, iar alți trei s-au vindecat în urma infectării cu acel virus considerat strămoșul noului coronavirus, scriu ziariștii britanici. Simptomele acelui virus au fost identice cu cele ale Covid-19: febră puternică și dificultăți de respirație.

În toți acești șapte ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus.

Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.

Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici, care au aflat despre existența vechiului virus din teza de master a unui student chinez, al cărui îndrumător a lucrat în secția de urgențe a spitalului în care au fost tratați minerii infectați acum șapte ani.

Dezvăluirile The Times vin cu puțin timp înante ca experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă într-o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.

Articol adaptat de G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate