FOTO: Ziar din Alba Iulia, acum 100 de ani: ”Bacșișul, o boală viguroasă care domnește de sus până jos”. Istoria șpăgii în România

Șpăgile erau oficializate acum 100 de ani, în România, iar jurnaliștii le considerau ”o boală viguroasă”, care domnea de sus până jos. Ele purtau numele de bacșiș, un cuvânt împrumutat din limba turcă. 

”Fără bacșiș nici dreptatea nu ți-se recunoaște. Cu bacșiș, și cu nedreptul puteai câștiga”, scrie ziarul Alba Iulia, într-un articol din 1929, făcut public de Serviciu Județean al Arhivelor Naționale Alba.

Bacșișurile erau extinse mai ales în domeniul vamal (sună cunoscut?), iar Guvernul Maniu a încercat să le combată cu o circulară.

”Bacșișurile și prețurile erau o specialitate românească. Ca o boală viguroasă, domniau întreaga societate românească. Începuse a trece chiar și în provinciile unificate (…)

Citește și VIDEO: Cutia milei cu POS la Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia. Enoriașii pot face donații cu cardul

Guvernul Maniu le dă însă și aestora de hac. Dl. Ministru Madgearu a dat o circulară prin care se opresc strict bacșișurile la oficiile vamale dele granițe și din lăuntrul țării.

În alte resorturi vor urma dispoziții asemănătoare”, mai scrie în articol.

Istoria șpăgilor în România

Istoria șpăgilor în România are rădăcini adânci și poate fi înțeleasă în contextul evoluției politice, sociale și economice a țării de-a lungul timpului.

Șpaga reprezintă obiceiul de a oferi bani sau alte beneficii în mod ilegal pentru a obține favoruri sau servicii, subminând astfel integritatea și corectitudinea proceselor administrative și legale.

Iată câteva momente cheie în istoria șpăgilor din România:

1. Perioada fanariotă: Toate funcțiile în stat se dădeau pe bacșiș. Cel care le obținea încerca, prin aceeași metodă, să facă cât mai mulți bani. Șpaga a fost naturalizată în structura instituțiilor statului.
2. Epoca comunistă: În timpul regimului comunist (1947-1989), șpaga era utilizată ca modalitate de a obține bunuri și servicii deficitare sau pentru a evita birocrația excesivă. Sistemul corupt și lipsa de transparentizare au dus la apariția unor practici de corupție generalizate în sistemul guvernamental, economic și judiciar.
3. Perioada post-comunistă: După căderea regimului comunist, România a început tranziția către o economie de piață și un sistem democratic. Cu toate acestea, o serie de probleme legate de corupție și șpăgi au continuat să existe în diferite sectoare. Unele dintre acestea au inclus achizițiile publice, serviciile de sănătate, sistemul judiciar și poliție.
4. Aderarea la UE: În procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), România a fost presată să facă reforme anticorupție semnificative. Deși au fost realizate progrese, problema corupției și a șpăgilor rămâne prezentă în multe aspecte ale vieții sociale și economice.
5. Procese judiciare și arestări: În ultimii ani, România a realizat mai multe arestări și condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv pentru politicieni și funcționari publici. Agențiile anticorupție și instituțiile judiciare au început să își consolideze eforturile pentru a combate fenomenul.
6. Protestele anti-corupție: În România, au avut loc numeroase proteste împotriva corupției și șpăgilor, îndeosebi în ultimii ani. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere reforme și acțiuni concrete împotriva corupției și pentru un sistem mai transparent și mai echitabil.

Corupția și șpaga rămân subiecte relevante și în dezbatere în țară, la 100 de ani după articolul din ziarul Alba Iulia.