OPINIE Daniel Lungu: Autostrada lucrului încet făcut

România are de astăzi prima autostradă construită cap – coadă după Revoluție. Ar fi un cadou frumos pentru românii care își sărbătoresc Ziua Națională, dacă nu ar fi trecut aproape 32 de ani până să ne mândrim cu prima autostradă postdecembristă.

Este adevărat că mai avem și alte apendice de autostrăzi, care mai mereu s-au blocat undeva. Sebeș – Turda este prima autostradă care a avut norocul să fie finalizată în totalitate și deschide legături spre patru orașe mari: Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sibiu și Deva. La ultimul lot al autostrăzii, deschis înainte de 1 decembrie, cel care leagă Alba Iulia de Aiud, chinurile facerii au durat peste 7 ani și a fost moșit de 14 miniștri ai Transporturilor.

Vezi și VIDEO: S-a DESCHIS Lotul 2 de pe autostrada A10 între Alba Iulia și Aiud. Se circulă fără întrerupere între Sibiu și Cluj

Patru kilometri pe an sau 2 kilometri construiți de fiecare ministru s-ar traduce matematic istoria acestui lot de autostradă. Fiecare ocupant al scaunului de la Transporturi a râvnit să taie celebra panglică și să țopăie triumfător pe asfaltul proaspăt turnat. Chiar și actualul ministrul, Sorin Grindeanu, și-ar fi hrănit puțin orgoliul cu o deschidere a autostrăzii, așa ca să își usuce mai repede cerneala de pe decretul de învestire în funcție.

Ghinion, cum spune un clasic în viață! Și-a temperat impulsurile festiviste gândindu-se la problemele cu care este deschisă noua autostradă și la faptul că, oricând, ar putea fi închisă dacă alunecările de teren din zona Oiejdea nu sunt consolidate.

În concluzie, cu bune și rele, cu panglici sau fără panglici, Autostrada Sebeș – Turda este o bucurie pentru șoferii nevoiți până acum să petreacă ore în șir în trafic, în ambuteiaje. În același timp, este și dovada impotenței Guvernelor care s-au perindat în ultimele 3 decenii la putere în România.

Nu cred că există un proiect mare de infrastructură care să se fi încheiat în termenul stabilit inițial sau care să nu fi fost marcat de probleme de execuție. În România au apărut și autostrăzile Morgana, cele pe care le văd doar politicienii și rămân frumos desenate și colorate pe hârtie.

Problema nu este însă complexitatea proiectelor. Nu este nici măcar vina constructorilor. Cauza este incompetența, nepăsarea și lenea celor care ocupă temporar sau pe termen nedeterminat scaunele prin Ministerul Transporturilor.

De la ministru și până la ultimul directoraș plantat politic, cu toții sunt vinovați de faptul că România a reușit performanța să fie întrecută de Bulgaria sau Macedonia la capitolul autostrăzi funcționale. Le-am scuza poate incompetența dacă mâinilor lor, cu care se țin disperați de scaun, nu ar fi mânjite de sângele miilor de oameni care mor sau sunt răniți grav pe șoselele României.

Iar România este pe primul loc în cel mai negru top al Uniunii Europene, respectiv al numărului de morți în accidente rutiere. Aproape 100 de morți la 1 milion de locuitori, dublu cât media statelor din Uniunea Europeană. Și da, oricâte teorii ar lansa politrucii de serviciu, de vină este lipsa autostrăzilor.

Cum se poate ca un popor format din urmașii romanilor, care construiau drumuri în cele mai imposibile zone, au ajuns leneșii Europei? Dacă Traian avea niște „specialiști” ca ăștia ai noștri de la Transporturi, Dacia rămânea necucerită și brânză, barză, mânz, viezure era România.

Haideți să avem speranță că speranța moare ultima. Poate fiecare șosea rapidă din România va dura cel puțin cât drumurile romane, că doar e „autostrada lucrului încet făcut”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.