Procesul de la Washington, pentru proiectul ratat de la Roșia Montană, se apropie de final. Miza: 220 de dolari de fiecare român

Procesul dintre compania minieră privată Gabriel Resources și Statul Român pentru proiectul minier de la Roșia Montană, Alba, a ajuns în ultima fază de judecată și se apropie de o decizie finală.

Miza proiectului este enormă: statul joacă în acest proces peste 220 de dolari pe cap de român, adică aproximativ 4,7 miliarde în total.

În perioada septembrie – octombrie 2022, la dosar au fost depuse o serie de documente, printre care și memorii ale unor entități care au cerut să intervină în cauză, de partea uneia sau alteia dintre părți.

Instanța a acceptat documentele, iar pe data de 18 octombrie 2022 fiecare dintre cele două părți au depus observații cu privire la memoriile depuse la dosar.

Vezi și DOCUMENT: Doi foști prim-miniștri, martori în procesul proiectului ratat de la Roșia Montană. Cum se apără România de ”Gabriel”

„În ciuda declarației Tribunalului că ar pronunța o hotărâre în 2022, nu există nici un termen specificat în Regulamentul ICSID aplicabil în acest caz.

În plus, este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri.

Orice hotărâre poate face obiectul unei cereri de anulare (deși o astfel de cerere de anulare poate fi formulată doar pentru motive foarte limitate în temeiul Regulamentului ICSID)”, se precizează în ultimul raport financiar al companiei canadiene, făcut public în august 2022.

Proces secret, miză enormă

„Gabriel Resources” are filiale în Marea Britanie şi Canada, iar procesul de la International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID are ca fundament juridic aplicarea a două tratate pe care România le-a semnat exact cu Marea Britanie şi cu Canada.

În baza acestor tratate, companiile britanice şi canadiene au dreptul să dea România în judecată, dacă consideră că acţiunile statului le aduc prejudicii.

Şi companiile româneşti pot da în judecată cele două ţări, dar, bineînţeles, nu este cazul, pentru că România nu obișnuiește să deţină proiecte miniere în alte țări. Mai mult.

Tratatele au fost semnate în 2011, când situaţia de la Roşia Montană nu mai era roz şi guvernul ştia, teoretic, că proiectul va fi respins.

De menționat că reprezentanții Statului Român au menținut pe toată perioada celor șapte ani de judecată un secret total în legătură cu evoluția cazului.

Ce spun ONG-urile

Mining Watch România a cerut Guvernului să comunice,  în procesul de arbitraj din dosarul Roșia Montană, o decizie a Curții de Apel Ploiești importanta pentru litigiu.

Organizația susține că decizia a anulat ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic/Roșia Montană și că aceasta reprezintă ”un act-cheie” în proces și ”ar putea ajuta România să scape de plată a 4,4 miliarde de dolari către Gabriel Resources”.

Potrivit sursei citate, Guvernul mai are la dispoziție doar câteva zile pentru a depune concluziile finale în procesul de de la Washington.

De asemenea, firma Gabriel Resources ar fi folosit în procesul de la Washington o decizie care nu era definitivă a Tribunalului Buzău, hotărâre care a fost desființată de instanța superioară, scrie europalibera.org.

Curtea de Apel Ploiești a casat o hotărâre a Tribunalului Buzău din 10 decembrie 2020 și a dispus anularea certificatului de descărcare arheologică pentru proiectul minier.

Mining Watch mai amintește că, ”deși recursul era în plină desfășurare, avocații Gabriel Resources au prezentat decizia instanței din Buzău, care menținea certificatul de descărcare, ca fiind definitivă și irevocabilă”.

„Nu înțelegem nici cum de avocații statului român nu au contestat spusele Gabriel Resources. Orice student la Drept știe să citească o decizie a unui tribunal.

Acum, în mod public, cerem Guvernului să îndrepte acea scăpare și să depună adevărata decizie definitivă din dosar” a declarat Stephanie Roth, reprezentantul Mining Watch România.