Ce au făcut ZECE LUNI în PARLAMENT: Promisiunile și realizările senatorilor și deputaților de Alba, la aproape un an de la alegeri

Nicio lege nouă funcțională, implementată la inițiativa vreunui parlamentar de Alba în 2013. Aceasta ar fi doar una dintre concluziile primelor 10 luni de activitate în Camera Deputaților sau Senatul României a celor șapte politicieni, votați de către cetățenii județului la alegerile din 9 decembrie 2012. O concluzie mult mai dezamăgitoare este, însă, că din grandioasele promisiuni din campania electorală, când toți candidații păreau plini de idei mari și ușor de realizat, nu s-a transformat mare lucru în realitate.

Nodul rutier de racordare a Cugirului la autostradă, garantat de liberalii Atanasiu și Simedru, „comunitatea de bunăstare” a oamenilor din zona Aiud-Ocna Mureș, desenată negru pe alb de PPDD-istul Cornel Comșa, fondurile aduse în Munții Apuseni de către social-democratul Ioan Dîrzu sau infrastructura rutieră de care „vor beneficia din plin cetățenii din Sebeș și Blaj” prin meritul lui Clement Negruț sunt, încă, doar vise care i-au sedus pe mulți dintre cei care au votat.

Haideți să vedem, în continuare, cu ce s-au ocupat senatorii și deputații din Alba în ultimele 10 luni, de când și-au preluat mandatele în Parlament:

Teodor Atanasiu, senator PNL pe Colegiul Alba Iulia

După un mandat de deputat în 2008-2012, în urmă cu 10 luni liberalul Teodor Atanasiu și-a câștigat un fotoliu de senator. ”Vrem să facem legi corecte şi europene în beneficiul oamenilor din Alba, iar una dintre acestea va fi pentru prima întabulare a terenurilor fără taxe”. A avut această inițiativă împreună cu senatorul Sorin Roșca Stănescu. Proiectul de lege privind întabularea gratuită a terenurilor agricole şi forestiere a primit aviz nefavorabil din partea Guvernului Ponta.

O promisiune care, probabil, i-a adus o mulțime de voturi pentru funcția de senator a fost „includerea Cugirului pe harta autostrăzii Orăștie – Sibiu prin crearea unui nod de intrare și ieșire” de noua șosea. Până în prezent, nodul se află în același stadiu, adică nu există deloc, nici măcar ca proiect.

În campania electorală, candidatul Teodor Atanasiu îl asigura pe primarul Cugirului, Adrian Teban, că, mulțumită discuțiilor purtate la Ministerul Transporturilor, orașul nu va fi exclus de pe traiectoria noii șosele, ceea ce va duce la dezvoltare economică, creșterea nivelului de trai etc.

Iată ce „noutăți” are primarul Cugirului, Adrian Teban, despre nodul rutier promis în campania electorală a parlamentarelor:

„Situația a rămas în același fel, cum era toamna trecută. Se vrea. Dar deocamdată nu se poate face nimic. Discuțiile au rămas în același stadiu, vor fi reluate abia după finalizarea proiectului, realizat din fonduri europene. Proiectul nu se mai poate modifica, decât după recepția lucrărilor. Se va face un racord la autostradă pe fondurile Ministerului Transporturilor. Situația permite acest lucru. Termenul de finalizare a construcției autostrăzii Sebeș-Turda este în noiembrie-decembrie, ceea ce înseamnă că nu se va avansa cu nimic, în realizarea nodului rutier, anul acesta”, a declarat primarul Cugirului, Adrian Teban, pentru Alba24.ro.

Alte idei cu care politicianul și-a câștigat fotoliul de senator au fost „relansarea industriei de apărare, intrarea României ca stat participant pe unele din proiectele Agenției Europene de Apărare” sunt proiectele mari la care s-a angajat senatorul în campania electorală. La nivel local, el a promis că va lupta pentru „relansarea economiei, crearea de noi locuri de muncă și mai ales creștere nivelului de trai”.

Până acum, activitatea lui Atanasiu în Senat se rezumă astfel: a semnat, alături de alți parlamentari, 4 inițiative legislative, care, în prezent, se află toate în dezbatere: una pentru revizuirea Constituției României, una privitoare la Cinematografie și Industria Filmului, una privind modificarea și completarea Legii 96/2006, privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată și una privind prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere. În cele 10 luni de când e în Senat, a făcut o declarație politică în 18 septembrie 2013, intitulată „România – o grădină botanică sau o țară industrializată”, nu a pus nicio întrebare, nu a avut nicio interpelare, nicio moțiune și a luat cuvântul în plen de 11 ori.

Alexandru Pereș, senator PDL pe Colegiul Sebeș-Blaj-Aiud

Aflat în al 17-lea an de când a fost ales în Parlamentul României, Alexandru Pereș și-a început în decembrie al treilea mandat de senator, după ce din 1996 până în 2004 a fost deputat.

Vechimea în Parlament și în partid l-a făcut pe experimentatul politician să nu mai promită mare lucru în campania electorală a alegerilor din 2012. Prevăzând, probabil, că va veni momentul bilanțului, în care va trebui să dea socoteală pentru toate angajamentele făcute înainte de a fi ales, el și-a concentrat strategia prezentându-se alegătorilor mai degrabă ca fiind „cea mai puțin rea opțiune”, încercând să-i convingă de dezastrul ce s-ar produce în România dacă voturile lor se vor îndrepta către USL:

„Cu adevărat îngrijorător este că acelaşi Program USL pune în pericol libertatea justiţiei – securitatea naţională, securitatea economică, libertatea presei şi libera circulaţie a românilor. USL promovează antireforma în justiţie”, spunea senatorul într-un comunicat, în 3 decembrie 2012, „USL consideră  cetăţeanul român un tâmpit, care înghite pe nemestecate orice gogoaşă electorală. Votul dat USL este un vot pentru trecut. Un vot acordat ARD este un vot pentru viitor”, cum declara el în 28 noiembrie.

De când s-a reașezat în fotoliul de parlamentar, Alexandru Pereș a semnat, alături de alți parlamentari, 7 inițiative legislative, dintre care una a fost retrasă, una respinsă, iar celelalte se află în dezbatere. Este vorba despre propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Titlului XV – „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” al Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – retrasă ulterior, una pentru modificarea şi completarea Codului penal cu modificările şi completările ulterioare, una pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art.74 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal – ambele înregistrate la Senat pentru dezbatere, una semnată împreună cu deputatul Clement Negruț, pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane – respinsă de ambele camere, una pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările şi completările ulterioare, una pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate – ambele în dezbatere și o propunere pentru modificarea art.3 alin.(1) lit.b) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată. A făcut 11 declarații politice, a adresat 44 de întrebări, 9 interpelări, 16 interpelări adresate primului ministru și 116 luări de cuvânt în plen.

Călin Potor, deputat PNL pe Colegiul 1 Alba Iulia

”Avem nevoie de locuri de muncă. Foarte multe locuri de muncă, pentru că mii de oameni sunt şomeri şi se văd puşi în imposibilitatea de a-şi întreţine familiile. Nu este normal să se întâmple aşa. Nu contează a cui este vina, dacă există o vină, că în colegiul meu şomajul a ajuns la un nivel alarmant”, spunea acum 11 luni candidatul USL Călin Potor.

”O parte din aceste locuri de muncă se vor crea prin implementarea programului de reabilitare termică a locuinţelor, pe care USL l-a anunţat încă de acum 6 luni. Reabilitarea termică a locuinţelor şi instituţiilor publice din Alba Iulia, Ciugud, Daia Română, Berghin şi Ohaba va duce la apariţia de locuri de muncă în zonă şi la creşterea confortului cetăţenilor”.

Alte promisiuni care au rămas doar  în mintea electoratului:

– Continuarea proiectului „Alba Iulia – Capitală Culturală Europeană 2020”. ”Pentru că este un proiect realizabil, care va crea 3.500 de locuri de muncă şi va atrage investiţii de 300 de milioane de euro.

– Transformarea interiorului Cetăţii  în campus universitar.

– Sala Polivalentă. ”Este nevoie de o sală polivalentă şi ea se va face”.

Aflat la al doilea mandat de deputat, după ce în 2008-2012 a ajuns în Parlament de pe listele PDL, liberalul Călin Potor și-a asigurat electoratul că își va face datoria față de el în continuare, așa cum a făcut și în mandatul precedent. Adică, „va semnala problemele oamenilor în Parlament”.

„Eu, în calitate de parlamentar o să preiau toate nemulțumirile și problemele cetățenilor, pe care voi încerca să le solutionez cât mai rapid cu putință. Românii se pot adresa, ca și până acum, deputatului Călin Potor, pentru a semnala problemele cu care se confruntă în raport cu instituțiile statului: abuzuri, profesionalismul funcționarilor, practic tot ce ține de activitatea acestor instituții în relația cu cetățenii. Ca dovadă a faptului că am fost în slujba cetățenilor stau cele 400 de întrebări și interpelări adresate Guvernului României, ministerelor, precum și altor instituții ale statului. Aceste întrebări și interpelări au venit ca urmare a nemulțumirilor cetățenilor. Așa voi face și în mandatul 2012-2016. Voi semnala toate nemulțumirile și problemele oamenilor pentru ca instituțiile cu atribuții să le remedieze. Nu e suficient să știm că există o problemă, trebuie să și facem tot ce ne stă în putință pentru a o rezolva”, a declarat Potor în 27 noiembrie, într-un ziar local.

Până acum, și-a îndeplinit „misiunea” astfel: 26 de luări de cuvânt în 25 de ședințe, 24 de declarații politice, 1 propunere legislativă inițiată (privind revizuirea Constituției României, aflată în dezbatere), și 37 de întrebări și interpelări.

Clement Negruț, deputat PDL pe Colegiul 2 Sebeș-Blaj

Intrat în al doilea mandat de deputat de pe listele PDL Alba, partid la care a renunțat în septembrie în favoarea Mișcării Populare, Clement Negruț a promis că, în 2012-2016 se va implica în construcția infrastructurii rutiere, de care vor beneficia din plin municipiile Sebeș și Blaj. Vedeți AICI declarațiile complete.

De sub umbrela Opoziției, deputatul a asistat de atunci la mai multe tergiversări ale termenului de finalizare a construcției autostrăzii Orăștie-Sibiu, pentru care Guvernul USL a anunțat ca data inaugurării luna decembrie.

Citiți:

ŞANTIERUL AUTOSTRĂZII, pe tronsonul Şibot – Cut. Se va putea circula din DECEMBRIE. Vezi stadiul lucrărilor

În cele 10 luni de la noua instalare în Camera Deputaților, Negruț a avut 14 luări de cuvânt în 11 ședințe, 8 declarații politice, 14 propuneri legislative, dintre care una respinsă definitiv, una aflată la comisii și încă 12, aflate în dezbatere la Senat: privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane, privind protecția întreprinzătorului din România, modificarea alin.(1) al art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, modificarea LEGII nr.273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, modificarea și completarea Legii nr.62/2011 a dialogului social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară, modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, modificarea art.165 din Legea nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată și completată, clarificarea Statutului Pieței RASDAQ și al Pieței Valorilor Mobiliare Necotate, înființarea ghișeului unic pentru înmatricularea autovehiculelor, economia socială, aprobarea unor măsuri fiscal pentru sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă și stimularea consumului, exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, modificarea și completarea art.11 din Legea nr.21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române.

Dan Coriolan Simedru, deputat PNL pe Colegiul 3 Cugir-Zlatna

După ce a mai fost de două ori deputat în perioada 1996-2004, de două ori vicepreședinte al Consiliului Județean și tot de două ori prefect, Dan Coriolan Simedru, candidat la Camera Deputaților, le-a promis alegătorilor, în 12 noiembrie 2012, pentru perioada 2012-2016, „revigorarea industrială a oraşelor Cugir şi Zlatna, crearea de locuri de muncă, reabilitarea Spitalului din Cugir şi reînfiinţarea Spitalului din Zlatna”, „acordarea corectă şi la timp a subvenţiilor din agricultură este o altă prioritate”. Idei mărețe şi necesare, care, din nefericire pentru cetățenii direct interesați, nu și-au găsit încă locul concret în viețile lor de zi cu zi.

La sfârșitul lunii noiembrie 2012, Consiliul Local Zlatna aproba un proiect de hotărâre privind redeschiderea Spitalului de Boli Cronice din oraş, ca secție externă a Spitalului Județean Alba, a cărui activitate a fost sistată în 1 aprilie 2011, prin hotărâre de guvern, alături de spitalele din Ocna Mureş şi Baia de Arieş, pe fondul reducerilor de cheltuieli bugetare.

Cât despre locuri de muncă pentru cetățenii din Cugir și Zlatna, în afară de angajații de la birourile sale parlamentare, oamenii nu se prea pot lăuda cu joburi noi apărute după vreo atingere magică a baghetei lui Simedru.

Până acum, activitatea sa din Camera Deputaților a fost: 5 luări de cuvânt în 5 ședințe, 3 declarații politice, 6 întrebări și interpelări și 10 propuneri legislative inițiate, care în prezent se află în dezbatere la Senat, sau pentru care au fost solicitate avize sau puncte de vedere. Propunerile privesc modificarea art.58 alin.(4) din Legea educației naționale nr.1/2011, programul „Masa la Școală” pentru elevii din învățământul obligatoriu de stat și privat, primar și gimnazial, modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, completarea și modificarea unor prevederi din Legea nr.185 din 05 iulie 2013 pentru amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, revizuirea Constituţiei României, modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Cornel Comșa, deputat PP-DD pe Colegiul 4 Aiud-Ocna Mureș

Cu promisiuni desprinse parcă din SF-uri, acordate întocmai cu partidul din care face parte, tânărul PPDD-ist din Alba Iulia, Cornel Comșa, a ajuns într-un mod cu totul spectaculos în Parlament, printr-un salt incredibil de pe locul al treilea în clasamentul voturilor, direct în fotoliul de deputat. A obținut 3.920 de voturi, poziționându-se după Radu Coclici (USL) ce a fost votat de 9.115 oameni și după Sorin Bumb (ARD) ce a obținut 6.125 voturi, surclasându-l doar pe Kerekes Gheorghe Levente (UDMR) care a adunat 2.227 voturi.

Și-a făcut, în campania electorală, portretul unui om care are puterea de a transforma județul Alba într-o „comunitate de bunăstare”, cum sunt cele din Franța. Pe tărâmul imaginat de Comșa, oamenii nu ar mai fi nevoiți să plece în alte părți să muncească, nu ar mai fi nevoiți să aștepte nimic de la stat și ar reuși să-şi producă ei înșiși cele necesare printr-o simplă schimbare de perspectivă, încât nivelul lor de trai să ajungă la standarde europene. Vedeți AICI ce declara Comșa în 28 octombrie 2012.

„Comunitatea de bunăstare” este încă, parcă mai străină oamenilor din zona Aiud-Ocna Mureș decât Franța în sine. Aici, într-un decor ce greu poate fi asociat „standardelor europene”, localnicii continuă să se confrunte cu o rată mare a șomajului, lipsa investitorilor străini, taxe și impozite pe care și le permit cu greu și alte probleme specifice „comunităților de stare obișnuită” din județul Alba și din România.

De când se află în Camera Deputaților, Comșa a luat cuvântul de 10 ori în 8 ședințe. În 11 martie 2013, a semnat o moțiune alături de parlamentari PP-DD și PDL, intitulată „Politica antieuropeană sau cum poate trăi USL fără Schengen, respinsă. A inițiat 15 propuneri legislative, dintre care două se află la comisii, trei sunt pe ordinea de zi, una se află în procedură legislativă încetată, iar 8 sunt în dezbatere. Este vorba despre propuneri legislative pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, o propunere pentru modificarea art.3 alin.(1) lit.b) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, pentru înființarea Autorității Naționale pentru Certificarea și Calificarea Operatorilor Economici Eligibili, modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, o propunere legislativă privind acordarea de ajutor financiar pentru nou născuți, o propunere legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr.1/2011, una pentru modificarea art.40 din Legea 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, modificarea și completarea OUG 195/2002 republicată privind circulația pe drumurile publice, modificarea și completarea Legii nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificarile și completările ulterioare, modificarea și completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă, modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, modificarea și completarea Legii nr.89/1998-Legea apiculturii, modificarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor, modificarea art.83 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Ioan Dîrzu, deputat PSD pe Colegiul 5 Apuseni-Teiuș

Ioan Dîrzu este încă unul dintre cei doi parlamentari noi de Alba. Și-a câștigat locul în Camera Deputaților asigurându-i pe alegători că „nu promitem decât ceea ce putem să facem”. Prin această sintagmă frumos asortată campaniei electorale, el se referea că promite să aducă fonduri în zona munților Apuseni, să creeze de locuri de muncă, acces la servicii de sănătate de calitate și îmbunătățirea infrastructurii (drumuri, apă și canal).

În luna iunie, Dîrzu a facilitat o campanie de consultații oftalmologice gratuite în Apuseni, suspectată de Opoziție ca fiind o sinecură, pentru „îmbogățirea unor firme ce vor vinde moților ochelari scumpi după ce îi vor consulta gratuit”.

În septembrie, a semnat o scrisoare publică deschisă, prin care propunea formarea unei comisii parlamentare care să analizeze situația zonei Roșia Montană și a proiectului minier.

În Camera Deputaților, în cele 10 luni de la preluarea mandatului, a luat cuvântul de 11 ori în 11 ședințe, a făcut 10 declarații politice, a pus 15 întrebări și interpelări și are 24 de propuneri legislative inițiate, alături de alți parlamentari, acestea aflându-se la comisii, pe ordinea de zi sau în dezbatere la Senat: Prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere, una privind definirea spațiului rural național, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificarea și completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, exonerarea de la plată a unor sume de către personalul plătit din fonduri publice, completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificarea alin.(4) al art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, completarea art.50 din Legea apelor nr.107/1996, modificarea și completarea Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele între profesioniști și consumatori, modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, declararea zilei de 11 octombrie – Ziua Școlii Ardelene, clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole, modificarea lit.a) a alin.(1) al art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, modificarea art.9 din Ordonanța Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli, modificarea și completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea, reglementarea activității de voluntariat în România, modificarea și completarea Legii nr.46/2008 cu modificările și completările ulterioare privind Codul Silvic, modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura, completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, revizuirea Constituţiei României, modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Citiți și:

Peste 600.000 lei în cinci luni pe cazare, birouri, transport și indemnizații: Atât a cheltuit statul pentru cei cinci deputați de Alba