Ce s-a întâmplat în cele 50 de zile de la invazia Ucrainei. 5 scenarii pentru terminarea războiului

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a marcat joi trecerea a 50 de zile de la începutul războiului din țara sa, numind invazia Rusiei „absurdă” și „sinucigașă”.

În cel mai recent discurs adresat cetățenilor, liderul de la Kiev a lăudat curajul ucrainenilor, în condițiile în care, spune el, „nimeni nu era sigur că vom rezista”, relatează The Guardian și BBC.

Războiul ruso-ucrainean, început la 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a lansat o invazie terestră, aeriană şi navală împotriva Ucrainei, este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Criza din Ucraina a debutat în martie 2021, când Rusia a concentrat trupe în apropierea graniţelor Ucrainei, şi a escaladat la sfârşitul anului 2021 şi începutul lui 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanţii privind neaderarea viitoare a Ucrainei la alianţa nord-atlantică şi că va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina.

Criza s-a accentuat odată cu recunoaşterea de către Rusia, la 22 februarie 2022, a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din Ucraina.

Mesajul președintelui Zelenski la 50 de zile de război

„Am rezistat deja 50 de zile. 50 de zile de invazie rusă, deși ocupanții ne-au dat maximum cinci. Îmi amintesc de prima zi a invaziei Federației Ruse. Îmi amintesc ce mi s-a spus pe 24 februarie. Ca să spunem în termeni moderați, nimeni nu era sigur că vom rezista.

Toată lumea ne-a compătimit. Mulți dintre ei m-au sfătuit să fug din țară. M-au sfătuit să mă predau efectiv tiraniei. Dar nici ei nu ne-au cunoscut.

Și nu știau cât de curajoși sunt ucrainenii, cât de mult prețuim libertatea.Oportunitatea noastră de a trăi așa cum ne dorim”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski a afirmat că trupele ruse „repetă deja pe pământul nostru ceea ce Europa a văzut doar în timpul celui de Al Doilea Război Mondial” și a criticat severitatea sancțiunilor impuse de Occident.

În același timp, președintele Ucrainei a afirmat că cele 50 de zile de război i-au arătat „mulți lideri mondiali într-un mod diferit”.

„Am văzut politicieni comportându-se de parcă nu ar avea putere. Și am văzut non-politicieni care au făcut mai mult în aceste 50 de zile decât unii oameni de stat care au pretins conducerea”, a spus Zelenski.

Fără să se refere direct la crucișătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, care s-a scufundat, Zelenski a lăudat trupele ucrainene „care au demonstrat că navele rusești pot merge… doar la fund”.

Totodată, el le-a mulţumit tuturor susţinătorilor Ucrainei. Zelenski a afirmat că în ultimele 50 de zile i-a privit pe mulţi lideri politici într-un mod diferit.

A spus că a văzut „o mare generozitate” la cei care nu sunt bogaţi şi hotărâre la cei care nu au fost luaţi în serios de ceilalţi. Dar a precizat că a văzut de asemenea şi cum unii politicieni se comportă ca şi cum nu ar avea nicio putere.

Vezi: Discursul corect și complet al lui Zelenski, tradus de Ambasada Ucrainei la București, după erorile tehnice și de traducere

Pierderile armatei ruse după 50 de zile de război

Pierderile suferite de forțele armate sunt importante:  peste 19.000 de soldați, 753 de tancuri, 1968 blindate, 366 sisteme de artilerie, 122 lansatoare de rachete, 160 de aeronave, 144 elicoptere, 1437 de autovehicole, 7 nave, 134 drone.

Cifrele au fost prezentate direct pe facebook-ul Forțelor Armate din Ucraina, la data de 13 aprilie.

Potrivit Defense Romania, Rusia admite pierderi de proporții în Ucraina: publicația Komsomolskaya Pravda, apropiată Kremlinului, a publicat numărul soldaților uciși în așa-zisa „operațiune militară specială”, adică războiul împotriva Ucrainei.

Interesant e că informația a fost ștearsă imediat de cei de la Pravda. S-a dovedit a fi prea târziu însă.

Dar și mai interesant e că Pravda cita date oferite de Ministerul Apărării de la Moscova.

Astfel, Rusia admite că a pierdut până acum 9.861 de soldați în Ucraina. Pe lângă acest număr uriaș de morți, Pravda a publicat și numărul răniților: 16.153.

Numărul publicat de Pravda, care cita Ministerul rus al Apărării, e de 10.000. Cifra e cu adevărat uriașă și mult peste estimările serviciilor de informații americane care în urmă cu patru zile vorbeau despre aproximativ 7.000 de militari ruși uciși în războiul din Ucraina.

În primele cele 25 de zile ale agresiunii militare, Rusia a pierdut aproximativ 15.000 de militari.

De asemenea, Forţele Armate Ucrainene au distrus 498 de tancuri, 97 de avioane și 121 de elicoptere ale invadatorilor ruşi.

sursa foto:  Facebook Statul Major al Forțelor Armate din  Ucraina

La 50 de zile de război, Vladimir Putin a mai pierdut un comandat în războiul din Ucraina. Este cel de-al 40-lea ofițer de rang înalt care murit în cele 50 de zile de la declanșarea invaziei rusești.

Ucrainenii spun că Rusia a pierdut până acum un total de șapte generali și 33 de colonei în războiul din Ucraina.

Numărul mare al ofițerilor de rang înalt morți în Ucraina contrazice afirmația lui Vladimir Putin că „operațiunea militară specială” decurge „conform planului”.

Cu o zi în urmă, militari ruși au recuperat la Mariupol cadavrul generalului-maior Oleg Mityaev, 47 de ani, comandantul diviziei 150 motorizate a armatei ruse.

Invazia rusă în Ucraina a început pe 24 februarie

La 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în zorii zilei, o „operaţiune militară specială” în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării.

În perioada 24 februarie – 4 martie, armata rusă a invadat mai multe oraşe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, a cucerit oraşul Herson şi a preluat controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, Centrala de la Zaporojie.

Trupele ucrainene, în frunte cu preşedintele Volodimir Zelensky, au opus rezistenţă în toată această perioadă.

Tot în intervalul 24 februarie- 4 martie 2022, organizaţiile internaţionale (UE, ONU, Consiliul Europei etc) au condamnat agresiunea Rusiei şi au impus sancţiuni la adresa acestui stat.

La 25 februarie, NATO a decis desfăşurarea de elemente ale forţei sale de reacţie rapidă pentru prima dată în contextul apărării colective.

În aceeaşi zi, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a anunţat suspendarea dreptului de reprezentare a Rusiei din Comitetul de Miniştri şi din Adunarea Parlamentară a Consiliului, Rusia rămânând totuşi ţară membră a organismului internaţional.

La 28 februarie, Curtea Penală Internaţională a anunţat deschiderea unei anchete asupra situaţiei din Ucraina, invocând „crime de război” şi „crime împotriva umanităţii”, potrivit hotnews.ro.

Războiul din Ucraina, la o lună. Principalele momente ale unei invazii căreia nu i se întrevede un sfârșit

Încă din faza inițială, invazia nu a decurs așa cum se aștepta Putin. După ce au avansat rapid la periferia Kievului în primele zile ale ofensivei, trupele rusești s-au împotmolit în suburbii.

În loc să se predea, forțele ucrainene au ripostat cu înverșunare în fiecare sector, zădărnicind încercările rușilor de a se deplasa rapid în alte orașe mari, inclusiv în Harkov și Cernihiv.

De asemenea, Rusia nu a reușit să obțină controlul total al spațiului aerian ucrainean, în ciuda atacurilor masive care au vizat aviația și sistemele de apărare antiaeriană ale țării.

Convoaiele militare rusești s-au întins pe zeci de kilometri de-a lungul unei autostrăzi care pleacă din Belarus, devenind o țintă ușoară pentru raidurile și ambuscadele ucrainene.

În est, rușii s-au confruntat cu o rezistență acerbă chiar în regiunile rebele și au obținut doar câștiguri sporadice.

Și, deși asediază Mariupol și au reușit să captureze relativ rapid porturile Berdiansk și Herson, rușii nu au putut să ocupe centrul-cheie de construcții navale Mikolaiv și să continue ofensiva mai departe spre vest, în direcția Odesa.

În tot acest timp, trupele rusești au fost măcinate de lipsa de provizii, luptând pentru a obține alimente și combustibil și neavând echipament adecvat pentru vreme rece.

La începutul lunii martie, armata rusă a raportat pierderea a 498 de soldați, apoi nu a mai actualizat niciodată bilanțul. În schimb, NATO a estimat că între 7.000 și 15.000 de soldați ruși au fost uciși în patru săptămâni de lupte.

Prin comparație, Uniunea Sovietică a pierdut 15.000 de soldați în 10 ani, în timpul războiului din Afganistan.

Rusia, paralizată de sancțiuni

Aliații occidentali au reacționat rapid la invazie prin sancțiuni economice și financiare fără precedent.

Mai multe valuri de măsuri punitive paralizante au înghețat aproximativ jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari de valută forte ale Rusiei, au exclus băncile-cheie rusești din sistemul de mesagerie financiară SWIFT, au împiedicat Moscova să primească numerar în dolari și euro și au lovit sectoare largi ale economiei naționale cu restricții comerciale dure.

La rândul lor, marile companii internaționale s-au mișcat rapid, părăsind piața rusă. Măsurile severe – aplicate anterior doar contra unor țări precum Iranul și Coreea de Nord – au făcut ca rubla să se prăbușească și au declanșat panica în rândul consumatorilor.

Amenințări nucleare și chimice

Chiar în prima zi a asaltului, forțele rusești au preluat controlul asupra centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl, unde încă se scurge radioactivitate de la cel mai grav dezastru nuclear din istorie, petrecut în urmă cu 36 de ani.

Câteva zile mai târziu, rușii au ocupat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, lovind un centru de pregătire de acolo și declanșând un scurt incendiu care a stârnit îngrijorare până când a fost stins.

Forțele militare ruse au distrus un nou laborator la Cernobîl, potrivit oficialităților ucrainene, iar comunitatea internațională și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța centralelor nucleare din Ucraina.

Au existat și alte amenințări. La 21 martie, o scurgere de amoniac la uzina chimică din orașul din Sumi, în estul Ucrainei, a contaminat zona pe o rază de peste 2,5 kilometri, dar nu a afectat niciun civil din orașul de 263.000 de locuitori, deoarece vântul nu a suflat în direcția respectivă.

Kremlinul a afirmat în repetate rânduri că „naționaliștii” ucraineni pun la cale planuri pentru a arunca în aer o instalație nucleară sau chimică ca apoi să dea vina pe ruși – avertismente de care oficialii occidentali se tem că ar putea anunța un astfel de atac chiar din partea Rusiei.

Numeroși lideri occidentali se tem, de asemenea, că, în condițiile în care ofensiva rusă se află în impas, Kremlinul ar putea ordona folosirea de arme nucleare tactice sau arme chimice pentru a speria Ucraina și a o face să cedeze.

Ce urmează

Chiar dacă ofensiva stagnează, iar economia rusă este la pământ, Putin nu dă semne că ar da înapoi. În ciuda prăbușirii rublei și a creșterii prețurilor de consum, sondajele de opinie din Rusia arată un sprijin solid pentru Kremlin, efect atribuit de către Occident propagandei ruse și reprimării disidenței.

În acest moment, Putin cere ca Ucraina să adopte un statut neutru, să renunțe la intenția de a adera la NATO, să accepte demilitarizarea, să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Crimeei și să recunoască independența republicilor rebele din regiunea Donbas.

De cealaltă parte, președintele Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei săptămâni că Ucraina este pregătită să discute despre un statut de neutralitate, cu garanții de securitate care să împiedice orice altă agresiune.

El a adăugat însă că statutul Crimeei și al regiunilor separatiste ar putea fi discutat doar după o încetare a focului și retragerea trupelor rusești.

Putin poate spera acum să câștige mai mult teren și să negocieze de pe poziție de forță pentru a-l obliga pe Zelenski să facă o serie de concesii.

Negociatorii ruși și ucraineni recunosc că sunt încă departe de a redacta un posibil acord pe care Putin și Zelenski l-ar putea discuta.

În aceste condiții, sfârșitul războiului este imposibil de anticipat, dar, cu siguranță, nu este aproape, potrivit jurnalul.ro.

Cinci scenarii care ar putea să ducă la încheierea războiului (analiză BBC)

„În tensiunea unui război, poate fi greu de identificat o cale de încheiere a conflictelor. În acele momente există ştiri de pe câmpul de luptă, reacţii diplomatice, emoţia generată de plângerea victimelor şi de soarta refugiaţilor. Toate aceste aspecte pot fi copleşitoare.

Aşadar, să facem un pas în spate pentru o clipă şi să analizăm modurile în care conflictul din Ucraina ar putea să se încheie. Care sunt scenariile posibile pe care politicienii şi strategii militari le examinează?

Puţini oameni pot să prezică viitorul cu acurateţe, însă vă prezentăm mai jos câteva rezultate posibile. Cele mai multe dintre ele sunt sumbre”, afirmă jurnaliştii de la BBC în debutul acestui articol, potrivit Agerpres.

Război scurt

În acest scenariu, Rusia îşi intensifică operaţiunile militare. Vor exista mai multe tiruri de artilerie şi de rachete care vor lovi nediscriminatoriu întreaga Ucraină.

Forţele aeriene ruse – care au jucat un rol minor până acum – vor lansa atacuri devastatoare.

Atacuri cibernetice masive vor viza toată Ucraina, ţintind elemente-cheie din infrastructura naţională. Alimentarea cu energie şi reţelele de comunicaţii vor fi întrerupte. Zeci de mii de civili vor muri. În pofida rezistenţei sale curajoase, Kievul va cădea în câteva zile.

Guvernul actual va fi înlocuit cu un regim-marionetă pro-rus. Preşedintele Zelenski va fi ori asasinat, ori va fugi din Kiev în vestul Ucrainei sau în străinătate, pentru a forma un guvern în exil.

Preşedintele Putin declară victoria şi retrage unele dintre forţele armate ruse, lăsând în urmă un număr suficient de mare de militari pentru a menţine controlul. Mii de refugiaţi vor continua să fugă în Occident. Ucraina se alătură Belarusului în rândul statelor controlate de Moscova.

Acest rezultat nu este deloc imposibil, dar depinde de schimbarea mai multor factori: armata rusă să se descurce mai bine, să fie aduse mai multe forţe militare şi extraordinarul spirit de luptă ucrainean să se diminueze.

Vladimir Putin ar putea obţine schimbarea regimului de la Kiev şi sfârşitul integrării Ucrainei în structurile occidentale. Însă orice guvern pro-rus de la Kiev ar fi ilegitim şi vulnerabil în faţa protestelor.

Un astfel de rezultat rămâne instabil şi perspectiva unei reizbucniri a conflictului ar rămâne la un nivel ridicat.

Război lung

Poate că mult mai probabil este ca acest conflict să se transforme într-un război prelungit. Poate că forţele armate ruse se împotmolesc, sunt afectate de un moral scăzut, o logistică deficitară şi o conducere ineptă.

Poate că forţele ruse vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi asigura controlul în oraşe precum Kiev, ai căror apărători participă la lupte de stradă.

Un îndelungat asediu ar putea să urmeze. Acest scenariu ar corespunde bătăliei lungi şi brutale pe care Rusia a purtat-o în anii 1990 pentru a captura şi distruge în mare parte oraşul Groznîi, capitala Ceceniei.

Însă chiar şi după ce forţele ruseşti vor avea o anumită prezenţă în oraşele ucrainene, probabil că ele vor întâmpina dificultăţi în a-şi menţine controlul.

Poate că Rusia nu va putea să trimită trupe suficiente pentru a acoperi un teritoriu atât de vast, iar forţele defensive ucrainene ar putea să ducă la o insurgenţă eficientă, bine motivată şi sprijinită de populaţiile locale.

Occidentul ar continua să trimită arme şi muniţie. Şi atunci, probabil după mulţi ani şi poate cu o nouă conducere la Moscova, forţele ruse se vor retrage în cele din urmă din Ucraina, înfrânte şi însângerate, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989 după un deceniu de luptă cu insurgenţii islamişti.

Război european

Ar fi posibil ca acest război să depăşească graniţele Ucrainei? Preşedintele Putin ar putea să încerce să recâştige părţi din fostul imperiu ţarist prin trimiterea de trupe în foste republice sovietice, precum Moldova şi Georgia, care nu fac parte din NATO. Sau ar putea să se producă o eroare de calcul strategic şi o escaladare a conflictului.

Putin ar putea să declare că transporturile de arme din Occident către armata ucraineană reprezintă un act de agresiune care necesită represalii. El ar putea să ameninţe cu trimiterea de trupe în ţările baltice – care sunt membre în NATO -, inclusiv în Lituania, pentru a forma astfel un coridor terestru spre enclava rusă Kaliningrad.

Această acţiune ar fi extrem de periculoasă şi riscă un război cu NATO. În virtutea Articolului 5 din statutul Alianţei Nord-Atlantice, un atac asupra uneia dintre ţările membre este considerat un atac asupra tuturor ţărilor membre.

Însă Putin ar putea să-şi asume acest risc, dacă simte că o astfel de acţiune ar putea fi singura modalitate care să îi salveze leadershipul. Dacă, în schimb, se confruntă cu riscul unei înfrângeri în Ucraina, Putin ar putea fi tentat să escaladeze şi mai mult conflictul militar.

Occidentul ştie acum că liderul de la Kremlin este dispus să încalce normele internaţionale în vigoare.

Aceeaşi logică poate fi aplicată pentru utilizarea armelor nucleare. În această săptămână, Vladimir Putin a plasat forţele nucleare ruse în regim de alertă sporită. Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc însă că acest fapt înseamnă că utilizarea armelor nucleare ruseşti ar fi probabilă sau iminentă.

Cu toate acestea, ordinul dat de Putin reaminteşte că doctrina rusă permite o posibilă utilizare a armelor nucleare pe câmpul de luptă.

Soluţie diplomatică

Ar putea exista totuşi, în pofida acestor aspecte, o soluţie diplomatică?

„Armele vorbesc acum, dar calea dialogului trebuie să rămână mereu deschisă”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Anumite dialoguri continuă. Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon cu preşedintele Putin. Diplomaţii spun că anumite canale de comunicare au fost deschise cu Moscova.

Şi, în mod surprinzător, oficialii ruşi şi cei ucraineni s-au întâlnit pentru negocieri la graniţa cu Belarus. Negocierile nu au dus la obţinerea unor progrese importante. Totuşi, acceptând negocierile, Putin pare că a acceptat cel puţin posibilitatea unei încetări negociate a focurilor de armă.

Întrebarea cheie este dacă Occidentul poate să ofere ceea ce diplomaţii numesc un „off ramp”, un termen american care desemnează ieşirea de pe o autostradă majoră.

Diplomaţii spun că liderul rus cunoaşte condiţiile pentru ca sancţiunile Occidentului să fie ridicate, aşadar un acord care să îi salveze reputaţia este cel puţin posibil în acest moment.

Luaţi în considerare acest scenariu: războiul merge prost pentru Rusia. Sancţiunile încep să neliniştească Moscova. Opoziţia creşte pe măsură ce tot mai multe cadavre ale soldaţilor ruşi sunt aduse acasă. Putin începe să se întrebe dacă nu cumva s-a întins mai mult decât îi era plapuma.

Ajunge să creadă că o continuare a războiului ar fi o ameninţare mai mare pentru leadershipul lui decât umilinţa pe care ar îndura-o dacă i-ar pune capăt.

China intervine, punând presiune pe Moscova pentru a se ajunge la un compromis şi ameninţând că nu va mai cumpăra petrol şi gaze ruseşti dacă nu se ajunge la un armistiţiu. Atunci, Putin caută o ieşire din război.

Între timp, autorităţile ucrainene constată distrugerea continuă a ţării lor şi ajung la concluzia că un compromis politic ar fi mai benefic decât devastatoarele pierderi de vieţi omeneşti.

Diplomaţii intră în negocieri şi se ajunge la un acord. Ucraina ar accepta suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea şi regiunii Donbas. În schimb, Putin acceptă independenţa Ucrainei şi dreptul ei de a-şi aprofunda legăturile cu Europa.

Această soluţie pare însă puţin probabilă. Totuşi, nu este în afara sferei plauzibilului ca un astfel de scenariu să apară pe fundalul unui conflict sângeros.

Putin înlăturat de la putere

Şi ce-ar putea să se întâmple cu Vladimir Putin? Atunci când a lansat invazia, liderul de la Kremlin a declarat: „Suntem pregătiţi pentru orice rezultat”.

Dar dacă rezultatul ar însemna ca el să piardă puterea? Pare ceva de neconceput. Totuşi, lumea s-a schimbat în ultimele zile şi oamenii se gândesc acum la astfel de lucruri. Lawrence Freedman, profesor-emerit la facultatea de Studii despre război din cadrul Kings College din Londra, a făcut următoarea declaraţie în această săptămână: „Acum este la fel de probabil să se schimbe regimul la Moscova, cât şi la Kiev”.

De ce ar face profesorul britanic o astfel de declaraţie? Poate că Putin va continua calea războiului distrugător. Mii de soldaţi ruşi vor muri. Sancţiunile economice se vor face simţite. Putin va pierde sprijinul popular.

Poate că va apărea ameninţarea unei revoluţii populare. Putin ar folosi forţele de securitate internă pentru a suprima opoziţia. Însă situaţia internă ar deveni dificilă şi un număr suficient de membri ai armatei, poliţiei şi elitei economice din Rusia s-ar întoarce împotriva lui.

Occidentul ar preciza foarte clar că dacă Putin este înlăturat de la putere şi înlocuit cu un lider mai moderat, atunci Rusia va beneficia de o ridicare a unora dintre sancţiuni şi de o restaurare a relaţiilor diplomatice obişnuite. S-ar produce o lovitură de stat sângeroasă şi Putin ar fi înlăturat de la putere.

Din nou, acest scenariu pare puţin probabil în acest moment. Dar el nu ar fi complet neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de legăturile lor cu Putin nu ar mai crede că liderul de la Kremlin poate să le apere în continuare interesele.

Concluzii

Aceste scenarii nu sunt reciproc exclusive – unele dintre elementele lor ar putea să se combine pentru a produce rezultate diferite. Însă indiferent de felul în care se va încheia conflictul din Ucraina, lumea întreagă se va schimba. Omenirea nu se va întoarce la status-quoul din trecut.

Relaţiile Rusiei cu lumea exterioară vor fi diferite. Atitudinea europenilor faţă de securitate va fi transformată. Şi ordinea liberală, bazată pe normele internaţionale, ar putea să descopere cum ar fi trebuit să fie încă de la bun început.

„În tensiunea unui război, poate fi greu de identificat o cale de încheiere a conflictelor. În acele momente există ştiri de pe câmpul de luptă, reacţii diplomatice, emoţia generată de plângerea victimelor şi de soarta refugiaţilor.

Toate aceste aspecte pot fi copleşitoare. Aşadar, să facem un pas în spate pentru o clipă şi să analizăm modurile în care conflictul din Ucraina ar putea să se încheie. Care sunt scenariile posibile pe care politicienii şi strategii militari le examinează? Puţini oameni pot să prezică viitorul cu acurateţe, însă vă prezentăm mai jos câteva rezultate posibile. Cele mai multe dintre ele sunt sumbre”, afirmă jurnaliştii de la BBC în debutul acestui articol.

Vezi: Solidaritate pentru Ucraina, la Alba Iulia: Participanții sunt rugați să aducă o floare, duminică, în Piața Cetății

Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului

Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat marţi, 12 aprilie, Serviciul de grăniceri din Ucraina, citat de AFP.

„În prezent, între 25.000 şi 30.000 de ucraineni se întorc în fiecare zi în ţară. Spre deosebire de primele zile ale războiului, când cei mai mulţi dintre ei erau bărbaţi, acum printre ei se află şi femei, copii şi persoane vârstnice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de grăniceri din Ucraina, Andrei Demcenko.

Pe 3 aprilie, Ministerul de Interne de la Kiev a anunţat că 537.000 de ucraineni s-au întors în ţară, citând datele transmise de Serviciul Naţional de Grăniceri.

„Ei spun că au văzut că situaţia este acum mai sigură, mai ales în regiunile vestice, şi că nu mai pot să rămână în străinătate, sunt dispuşi să revină în ţară şi să rămână aici”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt.

Vezi: FOTO-VIDEO Din Zlatna înapoi în Ucraina: Drumul către casă a unei mame care nu a mai putut să își știe familia despărțită

Peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara după invazia militară comandată de preşedintele rus Vladimir Putin pe 24 februarie, potrivit unui raport publicat marţi de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres.

În total, aproape 12 milioane de persoane – reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei – şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina.

Surse: Agerpres, Digi24, BBC, Nexta

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News