Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Înţelegere oficială între Primăria Alba Iulia şi MApN. Administraţia locală preia un teren din zona Schit pentru construcția de locuinţe ANL


Publicat

ANL

ANL vasile alecsandri1Primăria Alba Iulia şi Ministerul Apărării Naţionale vor încheia un protocol de colaborare pe 10 ani prin care se stabilesc condiţiile de preluare a imobilului unităţii militare din zona Schit, de pe strada Lalelelor, unde vor fi construite aproximativ 700 de locuinţe ANL. Înţelegerea între minister şi administraţia locală este propusă pentru aprobare în şedinţa Consiliului Local din 22 aprilie.

Practic, Primăria primeşte parţial imobilul Armatei şi „la schimb” asigură condiţiile pentru construirea de locuinţe ANL în locaţia respectivă, iar cel puţin 250 de apartamente le dă militarilor.

Imobilul se regăseşte pe o listă cu cinci obiective aflate în proprietatea Statului Român şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, incluse în Hotărârea de Guvern 1144/noiembrie 2010 (pe vremea când premier era Emil Boc), ce prevede transmiterea acestora din domeniul public al statului si din administrarea MApN în domeniul public al municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia. Pe listă este şi cazarma militară din apropierea Porţii III, pentru care Primăria avea planuri mari. Se dorea amenajarea unui complex turistic de lux sau poate un campus univesitar ori locaţie pentru extinderea activităţii Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Primarul Mircea Hava a reuşit, în septembrie 2014, să obţină acordul verbal al fostului ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, privind transferul către autorităţile locale, pentru a investi în reabilitarea acestuia. AICI, detalii. Atunci a rămas doar promisiune.

Vezi şi Ce transmite MApN referitor la situaţia cazărmii militare din Cetatea Alba Carolina

Apoi, la sfârşitul lunii martie, premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu autorităţile locale la Alba Iulia şi a transmis că sunt căutate soluţii pentru transferul imobilelor în discuţie de la MApn la CL, iar câteva zile mai târziu, şeful ANL, George Stan, a confirmat, tot la Alba Iulia, că vor fi construite peste 700 de apartamente ANL în zona Cetate-Schit, pe strada Lalelelor, cu condiţia acordului de la MApN.

Citeşte şi Dacian Cioloș la Alba Iulia. Premierul caută soluții pentru transferul cazărmii din Cetatea Alba Carolina, de la MApN la administrația locală

Locuinţele vor putea fi închiriate atât de militari sau specialişti în diferite domenii, cât şi de alţi tineri până în 35 de ani.

Vezi Directorul ANL, George Stan, la Alba Iulia. Demersuri pentru construirea a 700 de apartamente, pe terenul unităţii militare de pe strada Lalelelor

Lista imobilelor din HG menţionată cuprinde:

1. Imobil 415 (parţial) din Alba Iulia, str. Mihai Viteazu nr. 10 (cod 8.29.09, nr. M.F. 103952, valoarea de inventar: 98.269,52 lei) cu suprafaţa construită de 55 mp şi cea totală a terenului, inclusiv construcţii de 13.069 mp (în Cetatea Alba Carolina, cazarma militară lângă Poarta III)

2. Imobil 510 (parţial), Alba Iulia, str. Romană (cod 8.29.09, nr. M.F. 103953, valoarea de inventar: 34.153,45 lei) cu suprafaţa teren 3.387 mp (în Cetatea Alba Carolina)

3. Imobil 1023 (parţial), Alba Iulia (cod 8.29.09,  nr. M.F. 103957, valoarea de inventa  189.965,7 lei) cu suprafaţă teren 18.675 mp

4. Imobil 1060 (parţial), Alba Iulia, str. Lalelelor – zona spre Schit, (cod 8.29.09, M.F. 103958, valoarea de inventar 997.150,5 lei) cu suprafaţa construită de 2.861,92 mp şi suprafaţa desfăşurată de 2.861,92 mp; Suprafaţa totală a terenului, inclusiv construcţiile: 99.940 mp

5. Imobil 3086 în Alba Iulia (cod 8.29.09, nr. M.F. 103964), valoarea de inventar 5.174.145 lei; suprafaţa construită 574,25 mp, suprafaţa desfăşurată 574,24 mp şi suprafaţa totală a terenului, inclusiv construcţiile de 68.558 mp.

Potrivit HG, acestea ar fi trebuit să intre în administrarea CL Alba Iulia, însă situaţia a ajuns în atenţia instanţei, într-un proces în contencios administrativ, iar potrivit celei mai recente decizii, din 10 decembrie 2015, CL şi Primăria Alba Iulia sunt obligate să încheie protocol de colaborare cu MApN, tocmai pentru a stabili modalitatea în care să se aplice obligaţiile din decizia Guvernului din 2010, însă doar privind două articole. Aici, decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Mai exact, „Art. 2. – (1) Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia va transfera în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, conform legii, 40% din numărul de locuinţe construite pe terenul aferent imobilului prevăzut la nr. crt. 4 din anexă, dar nu mai puţin de 250 de unităţi locative, împreună cu terenul aferent acestora”.

şi

„Art. 4. – Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.

Nimic despre clădirea cazărmii militare din Cetatea Alba Carolina însă.

Protocolul de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale şi Municipiul Alba Iulia, propus la aprobare în şedinţa din 22 aprilie a Consiliului Local, reia o parte din prevederile HG din 2010 şi descrie condiţiile concrete în care se va derula transferul de proprietate.

Astfel, MApN „se obligă să pună la dispoziţia CL al Municipiului Alba Iulia, la solicitarea acestei instituţii, structura pe camere a unităţilor locative ce revin instituţii militare, în procent de 40% din numărul de locuinţe ce vor fi construite pe amplasamentul fostului imobil 1060 Alba Iulia – parţial, menţionat la art. 1 alin. 4 din HG 1144/2010 (cel de pe strada Lalelelor – n.r.), dar nu mai puţin de 250 de unităţi locative, împreună cu terenul aferent acestora, ce vor fi realizate prin programe derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe”. De asemenea, se obligă „să preia pe bază de protocol de la CL Alba Iulia procentul de 40% din numărul de locuinâe construite pe amplasamentul fostului imobil 1060 Alba Iulia – parţial, dar nu mai puţin de 250 unităţi locative, împreună cu terenul aferent acestora, la finalizarea lor pe etape”.

La rândul său, Municipiul Alba Iulia se obligă „să pună la dispoziţia ANL terenul pe care se vor realiza locuinţele”, „să sigure de la bugetul local resursele necesare şi să realizeze lucrări de drumuri, lucrări necesare asigurării de utilităţi şi dotări tehnico-edilitare a construcţiilor de locuinţe, potrivit planurilor de urbanism aprobate, până la recepţia şi terminarea locuinţelor” şi „să transmită în domeniul public al statului şi în administrarea MApN un procent de 40% din numărul de locuinţe construite pe terenul (cel de pe strada Lalelelor – n.r.), dar nu mai puţin de 250 de unităţi locative, împreună cu terenul aferent acestora, realizate prin programe derulate de ANL, într-un termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol de colaborare, cu posibilitatea prelungirii cu acordul părţilor”.

Astfel, protocolul este valabil pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește. Vor putea fi văzute toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii

Publicat

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește, au transmis duminică seară, organizatorii festivalului.

Reprezentanții primăriei spun că toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii, au fost reprogramate pentru luni.

”Mâine, 6 iulie, în locațiile Piața Cetății, Piața Vestică (Latura de Vest) și Esplanada Obeliscului vor rula peliculele care nu au putut fi prezentate în acest weekend din cauza condițiilor meteo.

Vă așteptăm la film. Mai multe detalii vor fi disponibile pe https://www.facebook.com/AlbaFilmFest/” este mesajul trimis de organizatori, pe adresa redacției Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un virus similar cu Covid-19, descoperit acum șapte ani și ținut secret de laboratorul din Wuhan – Investigație The Times

Publicat

O investigație a cotidianului britanic The Times arată că un virus similar cu Covid-19 a fost descoperit de microbiologii chinezi în urmă cu șapte ani într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret într-un laborator din Wuhan – orașul în care au apărut și primele cazuri de coronavirus.

În mina de cupru, plină de lilieci și șobolani care se hrăneau cu dejecțiile lor, au murit trei mineri, iar alți trei s-au vindecat în urma infectării cu acel virus considerat strămoșul noului coronavirus, scriu ziariștii britanici. Simptomele acelui virus au fost identice cu cele ale Covid-19: febră puternică și dificultăți de respirație.

În toți acești șapte ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus.

Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.

Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici, care au aflat despre existența vechiului virus din teza de master a unui student chinez, al cărui îndrumător a lucrat în secția de urgențe a spitalului în care au fost tratați minerii infectați acum șapte ani.

Dezvăluirile The Times vin cu puțin timp înante ca experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă într-o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.

Articol adaptat de G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate