Connect with us
Advertisement

Economie

Cine sunt primii vizați de ANAF, de la 1 iulie. Șeful Fiscului, Lucian Heiuș explică strategia prin care se vor face controalele

Publicat

De la 1 iulie, șeful ANAF anunță ca inspectorii Fiscului  vor începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane.

Lucian Heiuș, a declarat că există numeroase „exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând și care în viața lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constați că ele sunt aproape inexistente”.

Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, a explicat la DCNews cine sunt cei vizaţi de controalele ANAF începând cu 1 iulie.

„În ultima perioadă au tot apărut informaţii că ANAF va merge şi ne va urmări prin oraş să ne ia banii, va merge la nunţi, se va duce după coafeze, o grămadă de astfel de lucruri.

CITEȘTE ȘI: MEGA control ANAF la persoane bănuite de evaziune fiscală: Sunt vizați românii care și-au cumpărat case, mașini și apartamente

Există o strategie pentru scoaterea la suprafaţă a tuturor veniturilor? Până la urmă, cu asta suntem de acord, fiecare om din ţara asta trebuie să plătească impozit pe venitul pe care îl obţine din muncă.

Aveţi o strategie pentru atragerea acestor contribuabili către ANAF, să fie corecţi, să îşi declare veniturile?”, a întrebat Elena Cristian, analist DC BUSINESS, în cadrul dezbaterii „Digitalizarea României: noile provocări ale transformării digitale”, organizată de DC MEDIA GROUP.

Răspunsurile la întrebări pot fi urmărite în video de la minutul 47,00

YouTube video

„Misiunea ANAF este creşterea colectării veniturilor către bugetul de stat şi tot ce facem duce spre rezultatele care trebuie să se materializeze în creşterea veniturilor, respectiv în acel celebru grad de încasări a veniturilor fiscale în PIB.

Bineînţeles că mergem pe mai multe căi. Pornim de la controale, controale la marii contribuabili, mergem la acţiunile pe care le face AntiFrauda.

Chiar în acest moment, 130 de inspectori antifraudă împreună cu inspectori ANSVSA controlăm distribuitorii en-gross de legume şi fructe din Bucureşti şi Ilfov. Acestea sunt produse cu risc ridicat de evaziune fiscală.

S-a creat aici o dezbatere mult mai mare decât mi-am putut imagina, prin verificarea veniturilor persoanelor fizice. Intensificăm, în acelaşi timp, şi acţiunile de colectare.

Vezi și VIDEO Șeful ANAF anunță controale la persoane fizice, de la 1 iulie: Vom verifica dacă averile acumulate coincid cu veniturile

Încercăm să avem un dialog deschis cu agenţii economici care îşi declară şi nu îşi achită obligaţiile fiscale din motive independente de voinţa lor. Noi venim alături de ei şi le spunem ce scheme de ajutor pot să aibă, ce eşalonări, ce restructurare pot aplica, pentru a depăşi momentul dificil.

Toate acţiunile, toate programele, tot ceea ce vrem să implementăm în perioada următoare are un singur scop. Creşterea conformării voluntare la declarare şi la plată.

Nu vă ascund că o să continuăm cu multe materiale de informare către diverse categorii de contribuabili, mai mici sau mai mari.”, a replicat Lucian Heiuş.

Cine vor fi primii vizați de ANAF

Verificările încep la 1 iulie și pentru început, vor fi controlate în jur de 215 persoane. În cazul acestora, șeful ANAF spune că analizele fiscale au fost efectuate și totul este clar, toate datele fiind în baza de date a instituției.

Heiuș spune că în acest prim lot, cea mai mare diferență între venitul declarat și cel estimat de ANAF este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro.

Inspectorii ANAF vor verifica în principal veniturile a 561.000 de mii de români, respectiv cheltuielile acestora și achizițiile de mașini, apartamente, ori case.

Plata impozitelor, „obligaţie civică, nu doar legală”

Întrebat cum va convinge ANAF-ul oamenii care nu au plătit niciodată impozitul să vină de bunăvoie să îl plătească, Lucian Heiuş a spus că „educaţia fiscală, educaţia economică la nivelul întregii societăţi e un proces de lungă durată.

Dar el trebuie început şi făcut. Explicăm şi eu mereu încerc să spun că pe lângă obligaţia legală, plata impozitelor este şi o obligaţie civică”.

„Oamenii trebuie să înţeleagă că statul nu poate funcţiona fără taxele şi impozitele pe care le plătesc agenţii economici.

În acelaşi timp, şi noi ca stat trebuie să fim alături de agenţii economici oneşti şi să ne îndreptăm spre cei care nu respectă legea şi fac chiar concurenţă neloială celor care îşi plătesc impozitele şi taxele la zi.

Nu e simplu, dar e despre a încerca să comunici cu persoanele care, să spunem, reprezintă risc de neplată, până la a ajunge să îi controlezi, să îi depistezi şi să aplici normele legale. Să nu ne oprim doar la controale sau la prevenţie.

Trebuie să facem tot ce putem pentru a creşte gradul de conformare voluntară la plată şi declarare”, a concluzionat Lucian Heiuş.

Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează prin opulență şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit

„Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit.

Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor.

Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale.

Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente”, a declarat Lucian Heiuş.

Avem venitul. Se verifică achizițiile de mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente

Venitul declarat îl avem. Se verifică apoi, de exemplu, achizițiile de mobile sau imobile – mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente. Avem acces la bazele de date ale fiecărei primării din România a declarat Heiuș la Digi24.ro

Vedem cum evoluează banii din conturi. Există protocoale între ANAF și băncile din România și avem acces la conturile personale. Vedem cu cât ai început, la cât s-a ajuns. E un lucru simplu de obținut.

Mai departe, am verificat, pentru că în România se practică acest lucru, asociați care își împrumută propriile societăți. Ne-am uitat, și avem bilanțul, avem toate datele în bazele ANAF-ului, și am văzut cu cât și-au creditat propriile societăți persoanele fizice.

Ne-am uitat după aceea cu cât au crescut capitalurile propriilor societăți.

Și am încercat să identificăm și alte cheltuieli angajate. Există multe alte cheltuieli la care noi încă nu avem astăzi acces, pentru că suntem într-un prim proces de digitalizare și care va dura câțiva ani.

Pornind doar de la aceste lucruri, am constatat că există această diferență între venitul declarat și venitul pe care noi l-am estimat că ar fi trebuit să-l ai.

Dacă diferența între venitul declarat și cel estimat e mai mare de 10% și mai mult de 50.000 de lei, numim „neconformare la declarare”

Făcând diferența între venitul estimat de ANAF și venitul declarat, trebuie să se îndeplinescă două condiții. Să fie mai mare cu 10% decât venitul declarat, și nu mai puțin de 50.000 de lei. Este un prag.

Heiuş : Dacă am eradica toată evaziunea, la actualul sistem fiscal, am ajunge la 35% încasări în PIB

Încasările fiscale în PIB vor creşte anul acesta cu 0,5 puncte procentuale, iar la finele anului viitor vor ajunge la circa 28% din PIB, a declarat, joi, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Lucian Ovidiu Heiuş.

Ţinta este ca, în trei ani, să se ajungă la pragul psihologic de 30%, a spus Heiuş, subliniind că, la actualul sistem fiscal din România, dacă ar fi eradicată toată evaziunea, încasările fiscale nu ar putea depăşi 35% din PIB.

„Eu chiar am discutat şi cu domnul prim-ministru şi cu domnul ministru de Finanţe, undeva anul acesta vom putea creşte cu 0,5 puncte procentuale încasările fiscale în PIB, iar la sfârşitul anului viitor să fim undeva spre 27,5 – 28%. Ţinta finală, undeva la 3 ani de zile de acum înainte, este să ne apropiem de acel 30% prag psihologic.

De multe ori, acest grad nu depinde doar de acţiunile ANAF-lui, ci depinde şi de nivelul de fiscalizare al unui stat. Conform calculelor mele, dacă am eradica toată evaziunea fiscală din România, la actualul sistem fiscală din ţara noastră, putem să ajungem undeva în jur de 34-35% încasări fiscale în PIB, nu mai mult.

Deci, dacă o să reuşim în doi ani – doi ani şi jumătate să ne apropiem de 30% cred că vom sta peste media europeană raportat, bineînţeles, că aşa este normal, la fiecare sistem fiscal din fiecare stat membru”, a spus Heiuş, la conferinţa „Digitalizarea României. Noile provocări ale transformării digitale”, organizată de DC Media Group.

El a adăugat că nu spune „nici că este mic, nici că este mare, nici că e bun”, doar că acesta este sistemul fiscal din România în prezent şi el permite să atingem maximum, într-o situaţie ideală, undeva la 35% încasări fiscale în PIB.

„Restul, deciziile şi politica fiscală se fac în Parlament, noi doar aplicăm legea care se aprobă în Parlamentul României”, a punctat Heiuş.

Acesta a subliniat că misiunea de bază a ANAF este creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat şi tot ceea ce face instituţia, toate rezultatele trebuie să se materializeze în creşterea gradului de încasări, a veniturilor fiscale în PIB.

„Toate acţiunile şi toate programele şi tot ceea ce vrem să implementăm în perioada următoare au un singur scop: creşterea conformării voluntare la declarare şi la plată.

Nu vă ascund că o să continuăm în lunile următoare cu foarte multe materiale de informare către diverse categorii de contribuabili, mai mici sau mai mari”, a mai spus preşedintele ANAF.

Heiuş a semnalat importanţa educaţiei fiscale, a educaţiei economice la nivelul întregii societăţi, care este un proces de lungă durată.

„Explicăm, şi eu de câte de ori încerc să transmit un mesaj spun întotdeauna că, pe lângă obligaţie legală, plata impozitelor şi a contribuţiilor este şi obligaţie civică.

Toată lumea trebuie să înţeleagă că statul nu poate funcţiona fără impozitele şi taxele pe care le plătesc agenţii economici. În acelaşi timp, şi noi, ca stat, trebuie să fim alături de agenţii economici care sunt oneşti şi să ne îndreptăm spre cei care nu respectă legea şi care le fac chiar o concurenţă neloială celor care respectă lege, care îşi plătesc impozitele şi taxele la zi (…)

Plaja este foarte lungă, dar trebuie să mergem pe fiecare canal şi să nu ne oprim doar la controale sau să ne oprim doar la prevenţie. Între prevenţie şi controale trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a creşte acest grad de conformare voluntară la declarare şi la plată”, a explicat Heiuş.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement